Arhivă pentru octombrie 2019
Hristos – modelul smereniei
„În vremea aceea a ieșit cuvântul despre Iisus în toată Iudeea și în toată împrejurimea. Și au vestit lui Ioan ucenicii lui despre toate acestea. Și, chemând la sine pe doi dintre ucenicii săi, Ioan i-a trimis către Domnul, zicând: Tu ești Cel ce va să vină sau să așteptăm pe altul? Și, ajungând la El, bărbații au zis: Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine, zicând: Tu ești Cel ce va să vină sau să așteptăm pe altul? Iar în acel ceas Iisus a vindecat pe mulți de boli și de răni și de duhuri rele și multor orbi le-a dăruit vederea. Atunci El, răspunzând, le-a zis: Mergeți și spuneți lui Ioan cele ce ați văzut și cele ce ați auzit: Orbii văd, șchiopii umblă, leproșii se curățesc, surzii aud, morții înviază și săracilor li se binevestește. Și fericit este acela care nu se va sminti în privința Mea. Iar după ce ucenicii lui Ioan au plecat, El a început să vorbească mulțimilor despre Ioan: Ce ați ieșit să priviți în pustie? Oare trestie clătinată de vânt? Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe și petrec în desfătare sunt în casele regilor. Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare proroc? Da, zic vouă, și mai mult decât un proroc. Acesta este cel despre care s-a scris: «Iată, trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu, care va pregăti calea Ta înaintea Ta». Zic vouă: Între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. Și, auzind tot poporul și vameșii, s-au încredințat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan. Iar fariseii și învățătorii de Lege au călcat voia lui Dumnezeu în ei înșiși, nebotezându-se de el.” Luca 7, 17–30
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-31
Apostolul Zilei: 2019-10-31

Citește în continuare ‘Când este rugăciunea bine primită de Dumnezeu ?’

Citește în continuare ‘Care este răsplata pe care o primesc drepţii în Rai ?’

Citește în continuare ‘Nu există păcat pe care să nu-l poată dezlega pocăinţa’
Antropologia ortodoxă
După învăţătura Bisericii Ortodoxe, omul a fost creat de Dumnezeu diferit faţă de celelalte făpturi. Dacă celelalte făpturi au fost create prin cuvânt, omul a fost creat printr-o intervenţie specială a lui Dumnezeu, atât cât priveşte trupul, cât şi sufletul. „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Facerea 2, 7). Cât priveşte trupul, omul a fost zidit de Dumnezeu din ţărână, iar sufletul a fost zidit „după chipul Său” (Facerea 1, 27).
Smerenia și curăția inimii
În existența istorică a creștinismului, de multe ori s-a încercat îmblânzirea mesajului Evangheliei. Noutatea sa radicală este uitată, iar automatismele iau locul unei lecturi vii și curioase a mesajului biblic. Părinții deșertului au fost între cei care, părăsind lumea, au citit cu un ochi curat cuvântul lui Hristos și l-au pus în aplicare. De multe ori în cuvintele Părinților deșertului se aude ecoul viu al Evangheliei.
Analizând cuvântările lui Moise către popor, cineva din spațiul comunicării ar putea concluziona astăzi, cu ușurință, că în spatele acestora este o persoană care ar putea fi considerată un mare speaker, cu un discurs motivațional de excepție. Moise face adesea apel la memoria colectivă a lui Israel, povestind minunile pe care Dumnezeu le-a făcut cu poporul Său, înainte și după Exod, încât, și la nivel discursiv, experiența comună a ieșirii din robia egipteană în urma plăgilor divine, a trecerii mării ca pe uscat, a primirii Legii pe Sinai și a biruirii celor care se împotriveau înaintării lor spre Canaan, devine un puternic factor de coeziune socială.
Citește în continuare ‘Alege viața! Poruncă imperativă sau îndemn pedagogic ?’
Muncă, rugăciune, lecturi duhovnicești. O ierarhie? Nu, un instrumentar duhovnicesc, atât de util pentru a vindeca rănile sufletești ale fiecăruia în parte și ale tuturor în general. Dacă astăzi muncim fără a ne ruga sau ne rugăm ignorând importanța muncii, este pentru că am uitat să mai citim, să mai medităm, să ne întoarcem din toată inima și cu toată atenția asupra cuvintelor Scripturii, asupra îndemnurilor Părinților, asupra nenumăratelor texte duhovnicești care ne-ar putea ajuta.
Citește în continuare ‘Cititul astăzi sau despre folosul lecturii duhovniceşti’
Creșterea duhovnicească
„Zis-a Domnul: Pentru ce Mă chemați: Doamne, Doamne, și nu faceți ce vă spun? Oricine vine la Mine și aude cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă: Asemenea este unui om care, zidindu-și casă, a săpat, a adâncit și i-a pus temelia pe piatră; și, venind apele mari și puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clintească, fiindcă era bine clădită pe piatră. Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care și-a zidit casa pe pământ, fără temelie, și, izbind în ea puhoiul de ape, îndată a căzut și prăbușirea acelei case a fost mare. Și după ce a sfârșit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.” Luca 6, 46-49; 7, 1
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-30
Apostolul Zilei: 2019-10-30

Citește în continuare ‘De ce nu ne plictiseşte Liturghia, deşi e aceeaşi în fiecare duminică ?’
Cum putem trece peste suferință ?
Originea suferinţei este păcatul, în înţelesul că suferinţa vine după păcat. Totuşi problema suferinţei este una delicată, încă nu o poate elucida nimeni dintre noi. Orice răspunsuri am da la această problemă ar fi insuficiente, nesatisfăcătoare. Se susţine, în general, că suferinţa este rezultatul păcatului, deşi nu în toate cazurile este aşa, pentru că au suferit şi oameni care au fost drepţi, ca, de pildă, Dreptul Iov, sau au suferit oameni care s-au curăţit de păcate, precum Sfântul Apostol Pavel. E o deosebire însă între suferinţa dreptului şi suferinţa păcătosului, există o cruce a tâlharului care s-a pocăit şi există o cruce a tâlharului care nu s-a pocăit. Cu toate că şi unul şi altul sufereau, rezultatul suferinţei lor nu a fost acelaşi.
Cred că, în primul rând, credința în Dumnezeu. Credința te apropie și de Dumnezeu, și de lucrurile Lui, iar dacă n-ai credință în Dumnezeu, nu te poate apropia nimic de El.
Citește în continuare ‘Ești sau nu ești credincios ? Află răspunsul !’
Se cuvine să judecăm ?
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată și cu vârf, căci cu ce măsură veți măsura, cu aceeași vi se va măsura. Și le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus de învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poți să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând tu bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea să scoți paiul din ochiul fratelui tău. Căci nu este pom bun care să facă roade rele și nici pom rău care să facă roade bune. Căci fiecare pom se cunoaște după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini și nici nu se culeg struguri din spini. Omul bun din vistieria cea bună a inimii sale scoate cele bune, iar omul rău din vistieria cea rea a inimii lui scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăiește gura lui.” Luca 6, 37–45
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-29
Apostolul Zilei: 2019-10-29
Menta, un aromatizant de excepție
Menta este o plantă medicinală foarte cunoscută, care poate fi folosită în stare proaspătă sau uscată, atât în gastronomie, cât și în industria farmaceutică și în cosmetică. Uleiul de mentă este adesea utilizat în pastele de dinți, gumă, bomboane și produse de înfrumusețare. Planta are una dintre cele mai mari capacități antioxidante și numeroase beneficii pentru sănătate.
Printre fructele cu cea mai mare concentrație de vitamina C se numără și acerola, cunoscută și sub denumirea de vișină de Barbados, vișină tropicală sau cireașă portoricană. Aceasta aparține unor arbuști subtropicali din familia Malpighiaceae, de proveniență din America Centrală și Brazilia. Fructele sunt rotunde, de culoare roșu aprins, au pulpă zemoasă și un gust dulce-acrișor.
Citește în continuare ‘Acerola, o plantă cu proprietăți antioxidante și detoxifiante’

Citește în continuare ‘Îngerii duc rugăciunile noastre înaintea lui Dumnezeu’
Cum învingem răutatea
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, bogaților, că vă luați pe pământ mângâierea voastră! Vai vouă, celor ce sunteți sătui acum, că veți flămânzi! Vai vouă, celor ce astăzi râdeți, că veți plânge și vă veți tângui! Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Căci tot așa făceau prorocilor mincinoși părinții lor. Iar vouă, celor ce ascultați, vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri. Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa; oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.” Luca 6, 24-30
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-28
Apostolul Zilei: 2019-10-28
Timpul şi spaţiul exprimă în creaţie misterul Sfintei Treimi. „Veşnicia dumnezeiască, ca plenitudine de viaţă, dialog al deplinei iubiri intratreimice poartă într-însa posibilitatea timpului…”, scrie părintele Dumitru Stăniloae în Dogmatica sa. În gândirea sa teologică, Sfânta Treime este Creatoarea şi Mântuitoarea noastră, iar creaţia este adusă la existenţă ca o unitate armonioasă de către Sfânta Treime. De aceea, dacă lumea şi omul n-ar avea un început, n-ar fi din nimic, deci, n-ar fi opera exclusivă a libertăţii şi iubirii lui Dumnezeu. Din această perspectivă, lumea este creată şi are un început, iar sensul ei se împlineşte în om. Pornind de la aceste constatări, se poate afirma că Dumnezeu creează lumea din nimic în timp.
Citește în continuare ‘Creaţia adusă la existenţă ca o unitate armonioasă de către Sfânta Treime’
În vremea aceea a venit la Iisus un om al cărui nume era Iair și care era mai-marele sinagogii. Și, căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa lui, că numai o fiică avea, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Iar, pe când se ducea Iisus şi mulţimile Îl împresurau, o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei şi de nici unul n-a putut să fie vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Și a zis Iisus: Cine s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează, şi Tu întrebi: Cine S-a atins de Mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva, căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Atunci femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce pricină s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace! Pe când încă vorbea El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. Şi, venind în casă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El decât numai pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov, pe tatăl copilei şi pe mamă. Și toți plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. Și râdeau de El, ştiind că a murit. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea copilei să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat. Luca 8, 41-56
Citește în continuare ‘Ancorarea în credință face din moarte adormire !’
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-27
Apostolul Zilei: 2019-10-27
Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Cetății Bucureștilor, este prilej de mare sărbătoare pentru Biserica Ortodoxă Română și, în special, pentru credincioșii din Capitală, unde se află sfintele lui moaște de două veacuri și jumătate, ocrotind această cetate și îndemnându-i pe oameni să-L urmeze pe Stăpânul lor din Ceruri.
Citește în continuare ‘Bunătatea şi discreţia Cuviosului Dimitrie şi cetatea primitoare’
Ei bine, am examinat pe scurt situaţia de pe poziţiile părinţilor; acum, câteva cuvinte despre felul în care o vede tânăra generaţie. Aceştia, bineînţeles, au „dreptatea lor”. În Sfânta Scriptură stă scris: „Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va uni cu femeia sa, şi vor fi amândoi un trup” (Facere 2, 24). Oamenii se maturizează, părăsesc casa părintească şi îşi întemeiază propria familie.
Citește în continuare ‘Este necesar ca soţii să fie mai legaţi unul de celălalt, decât de părinţi’
Uneori, între soţ şi soţie se întâmplă lucrul următor: ei se iubesc unul pe celălalt cu putere, cu tărie, cu tandreţe, cu bucurie. Şi unul dintre ei devine gelos pe celălalt – nu faţă de cineva anume care aici şi acum poate pune sub semnul întrebării dragostea lor, ci faţă de trecut. Cel care iubeşte atât de nebuneşte ar vrea ca viaţa celuilalt să înceapă doar din momentul întâlnirii lor, iar tot ce a fost înainte, toată bogăţia vieţii, a sufletului, a relaţiilor celuilalt i se pare primejdios, fiind ceva ce trăieşte în afara lui în sufletul omului iubit.
Citește în continuare ‘Unde este iubire adevărată, nu mai încape gelozie’
Ne aflăm în ziua praznicului unuia dintre cei mai cunoscuți sfinți în tradiția ortodoxă românească: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. Pretutindeni, în bisericile românești, icoana acestui sfânt este ușor de recunoscut, grație elementelor picturale caracteristice. Vă propun o călătorie prin lumea bisericilor vechi din Moldova, pentru a privi împreună ipostazele în care meșterii zugravi, iconarii veacurilor trecute, l-au înfățișat pe „Sân Dunitru”, așa cum duios i se zice în această parte de țară.
Citește în continuare ‘Sfântul Mucenic Dimitrie în vechi icoane moldovenești’
Să vă iubiți unul pe altul !
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: Să vă iubiți unul pe altul! Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Dar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis pe Mine. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum nu au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine, urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au văzut și M-au urât, și pe Mine, și pe Tatăl Meu. Dar aceasta s-a făcut, ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: M-au urât pe nedrept. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă smintiți. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide va crede că aduce închinare lui Dumnezeu.” Ioan 15, 17-27; 16, 1-2
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-26
Apostolul Zilei: 2019-10-26
„Nu socotiţi că pace am venit să aduc pe pământ; nu am venit să aduc pace, ci sabie”. Aşa a grăit Domnul. A se citi: „Nu am venit să împac adevărul şi minciuna, înţelepciunea şi prostia, binele şi răul, dreptatea şi silnicia, dobitocia şi omenia, nevinovăţia şi desfrânarea, pe Dumnezeu şi pe mamona, ci am adus sabie ca să tai şi să le despart, încât să nu se amestece”. Cu ce să le tai şi să le desparţi, Doamne? Cu sabia adevărului. Ori cu sabia cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce e totuna. Fiindcă adevărul este cuvântul lui Dumnezeu, şi cuvântul lui Dumnezeu este adevărul.
Citește în continuare ‘Ce înseamnă cuvintele lui Hristos: „Nu am venit să aduc pace, ci sabie” ?’
Încetează, creştine, a călca Legea şi a necinsti pe Dumnezeu. Încetează să trăieşti după obiceiurile păgânilor, pentru ca, după ce te vei duce dincolo, să nu afli strâmtorare şi necinste. Voieşti să auzi cum a poruncit Stăpânul să umble şi să salte creştinul? Ascultă: „Fericiţi cei ce plâng, fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează”. Acesta este întâiul praznic al creştinilor. Şi iarăşi: „Nevoiţi-vă a intra pe calea cea strâmtă”. Şi iarăşi: „Amin zic vouă, că veţi plânge şi vă veţi tângui, iară lumea se va bucura, iar voi vă veţi întrista”. Şi iarăşi zice: „Să nu vă înălţaţi, că acestea toate neamurile păgânilor le fac, deci să nu vă asemănaţi lor”.
Citește în continuare ‘Ce să facem pentru a deveni următori ai lui Hristos ?’
Mult poate rugăciunea dreptului
Sfântul Apostol Iacov, în epistola sa, vorbește despre cei care trebuie să cheme preoții pentru a face rugăciuni celor bolnavi, spunând că: Mult poate rugăciunea dreptului. Corect este: mult poate face rugăciunea dreptului cea lucrătoare, în care cea lucrătoare are valoare de apoziție, adică definește sau redefinește ceea ce s-a spus înainte. Citește în continuare ‘Mult poate rugăciunea dreptului’
Sfântul Apostol Pavel are un text foarte frumos, în Epistola sa către Romani, în care vorbeşte despre Dumnezeu: „Pe cele ce nu sunt le cheamă, ca şi cum ar fi”. Adică pentru Dumnezeu nu există virtualitate, ci numai realitate. În clipa în care Dumnezeu a gândit un lucru, acel lucru începe să existe; în clipa în care a hotărât să facă ceva, acel ceva intră în fiinţă. Acest fel de rugăciune, la care mă refer, cred că este cea mai înaltă treaptă, chiar pentru credinciosul obişnuit să se roage cu adevărat.
Citește în continuare ‘Rugăciunea – izvor al puterilor sufleteşti’
Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în prezenţa moaştelor Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi ale Sfântului Ierarh Dionisie al Cetăţii Albe – Ismail (Basarabia)
Citește în continuare ‘Programul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou’
Lumea văzută
Toate cele văzute şi nevăzute sunt create din nimic în timp de Sfânta Treime, adică de Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt. Potrivit rânduielii pline de înţelepciune a lui Dumnezeu, întâi a fost creată lumea nevăzută, apoi lumea văzută, cu materia ei amorfă, din care, prin Cuvânt, El va zidi succesiv „întâi un lucru dintre făpturi, după cel dintâi altul, după aceasta iarăşi altul, iar după toate, omul” (Sfântul Grigorie Palama).
Fericiți cei ce plâng !
„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți. Iar El, ridicându-Și ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiți sunteți voi, cei săraci, că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. Fericiți sunteți voi, care flămânziți acum, că vă veți sătura. Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, că veți râde. Fericiți veți fi când oamenii vă vor urî pe voi și vă vor izgoni dintre ei și vă vor batjocori și vor lepăda numele vostru, ca rău, din pricina Fiului Omului. Bucurați-vă în ziua aceea și vă veseliți, că, iată, plata voastră este multă în ceruri.” Luca 6, 17–23
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-25
Apostolul Zilei: 2019-10-25
Mântuitorul a înviat din morţi, a biruit moartea şi pe diavol a surpat, dând viaţă lumii, realizând începutul mântuirii noastre şi aşezând început unei alte vieţi veşnice. Sfinţii Părinţi au învăţat că oamenii sfinţi, cu ajutorul harului, au dobândit în timpul vieţii o completă spiritualizare. Aceştia, având harul lui Dumnezeu, depăşesc dualitatea materiei şi a formei trupului, ajungând la o existenţă îndumnezeită premergătoare stării fericite din veacul ce va să vină.
Citește în continuare ‘Sfintele moaşte, „o anticipare a trupului pnevmatizat de după înviere”’
Rugăciunea de mulțumire
„În vremea aceea Iisus a ieșit la munte ca să Se roage și a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Și, când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales din ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov, și pe Ioan, și pe Filip, și pe Bartolomeu, și pe Matei, și pe Toma, și pe Iacov al lui Alfeu, și pe Simon numit Zilotul, și pe Iuda al lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care L-a vândut. Și, coborând împreună cu ei, au stat în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți.” Luca 6, 12-19
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-24
Apostolul Zilei: 2019-10-24
Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: „Cum se înţelege aceasta, părinte, că Domnul Hristos zice în Evanghelie: «Fericiţi sunt cei ce plâng, că aceia se vor mângâia», iar Sfântul Apostol Pavel porunceşte la cartea sa: «Bucuraţi-vă pururea şi iarăşi zic, bucuraţi-vă»? Deci, cum şi în ce chip va face omul ca să plângă şi să se bucure şi cum pot să se împace acestea şi să fie amândouă împreună, şi plângerea şi bucuria?”.
Citește în continuare ‘„Fericiți cei ce plâng” – în contradicție „Bucurați-vă!” ?’
Înainte de a pune întrebarea concretă a modului „cum” anume ţinem postul, trebuie să fi dat un răspuns la întrebarea „pentru ce” anume facem asta? Care e motivul său? Pentru Părinţii pustiei, acest lucru era atât de la sine înţeles, încât nici nu-şi mai puneau această întrebare în mod explicit. Într-un scurt text citat deja anterior, avva Evagrie atinge limpede această temă:
Citește în continuare ‘Postirea înseamnă întoarcere la Dumnezeu’
Copile, Hristos este Mântuitorul lumii. Aceasta ne învaţă şi Sfânta Scriptură, şi Părinţii Bisericii, şi întreaga noastră Tradiţie.
Citește în continuare ‘De ce S-a numit Hristos pe Sine Mântuitorul lumii ?’
A crede înseamnă să primeşti şi să mărturiseşti ceea ce te învaţă Biserica despre Dumnezeu. Înseamnă chiar credinţa. Sfântul Apostol Pavel ne spune despre credinţă că „este adeverirea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei 11, 1). Sfântul Apostol Petru, la fel, îndeamnă: „Puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la credinţa voastră fapta bună, iar la fapta bună, cunoştinţa; la cunoştinţă, înfrânarea; la înfrânare, răbdarea; la răbdare, evlavia; la evlavie, iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească, dragostea”. (2 Petru 1, 5-7).
Citește în continuare ‘Unitatea Bisericii se păstrează prin unitatea credinţei’
Postul duhovnicesc
„În vremea aceea s-au apropiat fariseii și cărturarii de Iisus și I-au zis: De ce ucenicii lui Ioan postesc adesea și fac rugăciuni, de asemenea și ai fariseilor, iar ai Tăi mănâncă și beau? Iar Iisus a zis către ei: Puteți oare să faceți pe fiii nunții să postească atâta vreme cât mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele se va lua de la ei și, în acele zile, vor posti. Le-a spus lor și pilda aceasta: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potrivește la cea veche. Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile și se varsă vinul, iar burdufurile se aruncă. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi și împreună se vor păstra. Și nimeni, bând vin vechi, nu voiește din cel nou, căci zice: Este mai bun cel vechi.” Luca 5, 33–39
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-23
Apostolul Zilei: 2019-10-23
Ce înțelegem prin tăcere ?
Cu siguranță, când zicem tăcere înțelegem și fuga de pălăvrăgeala din afară, dar și de cea dinăuntru. Citește în continuare ‘Ce înțelegem prin tăcere ?’
Să nu cedăm în fața descurajării
Dar tu, iubite, vezi ca nu cumva în vreme de necaz să primeşti vreun gând rău cu privire la Dumnezeu, devenind nemulțumitor față de Binefăcător, ci cu răbdare primeşte plăgile Lui, „ca un fiu iubit şi nu ca un fiu ilegitim pedepsit de tatăl” (Evrei 12, 6-8), şi strigă cu recunoştinţă: „bine este mie, Doamne, că m-ai smerit” (Psalmi 118, 71). Căci astfel şi cei vechi învăţau nădejdea în Dumnezeu prin multe osteneli.
La ce-i de folos agheasma ?
Părintele Kukşa sfătuia de asemenea ca toate lucrurile noi şi alimentele să fie sfinţite cu aghiasmă, iar înainte de culcare să stropim cu aghiasmă prin chilie (cameră). Dimineaţa, ieşind din chilie, el întotdeauna stropea cu sfânta aghiasmă. Un tânăr ucenic, neînţelegând de ce batiuşka stropea în fiecare seară cu aghiasmă, l-a întrebat: „Batiuşka. La ce e de trebuinţă să stropeşti? La ce-i de folos?”.
Cum să ne rugăm
„În vremea aceea, pe când era Iisus într-una din cetăți, iată, un om plin de lepră, văzând pe Iisus, a căzut cu fața la pământ și I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voiești, poți să mă curățești! Și întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, curățește-te! Și îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui: Ci, mergând, arată-te preotului și, pentru curățirea ta, du jertfă precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar și mai mult se răspândea vestea despre El și mari mulțimi se adunau ca să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Dar El pleca în locuri pustii și Se ruga.” Luca 5, 12–16
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-22
Apostolul Zilei: 2019-10-22
Porumbele, un dezinfectant puternic
Porumbarul (Prunus spinosa) este un arbust sălbatic din familia rozaceelor, care crește la câmpie, dar și în zonele montane, și uneori ajunge la 3 m înălțime. Dintre toate fructele de pădure, porumbele sunt cele mai bogate în tanin. Taninul este un antioxidant foarte puternic, care acționează asupra imunității organismului și le conferă acestor fructe de pădure calitatea de dezinfectant puternic. Taninul acționează începând cu cavitatea bucală, unde îndepărtează tartrul de pe dinți, apoi în esofag, unde se comportă ca un ulei asupra amigdalelor bolnave, și în stomac, unde devine pansament gastric.
Vânăta, un bun tămăduitor cardiac
Conținutul de fibre, potasiu, vitamina C, vitamina B6 și fitonutrienți din vinete contribuie la menținerea sănătății inimii, persoanele care le consumă fiind supuse unui risc mai mic de mortalitate din cauza bolilor cardiace. Vinetele sunt sărace în calorii, însă oferă o gamă largă de nutrienți, de aceea sunt foarte întâlnite în dieta mediteraneeană. Antocianinele din vinete pot proteja sănătatea inimii, iar nasunina poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de sânge către creier.
Lumea nevăzută
Lumea nevăzută creată de Dumnezeu este constituită din lumea îngerilor. Cuvântul înger în limba greacă înseamnă sol, vestitor, crainic şi arată misiunea specială a îngerilor de a fi vestitori ai voii lui Dumnezeu. În sens propriu, prin îngeri se înţeleg însă fiinţele spirituale, reale şi personale, deosebite de Dumnezeu şi de oameni, create cu o misiune specială.
Adaptarea la lume
Este foarte adevărat că omul se naște într-un anumit mediu, într-o lume cu anumite date la care este nevoit să se raporteze. În consecință, auzim deseori expresia: „Noi, creștinii, nu putem face abstracție de lumea în care ne-am născut și trăim!”. Este foarte adevărată remarca dacă aceasta înseamnă un îndemn la înțelegerea contextului exterior al existenței noastre dimpreună cu implicațiile sale cele mai subtile asupra credinței, pentru a ne putea poziționa corect creștinește în fața lumii. Dacă însă prin aceasta se subînțelege adaptarea necondiționată la datele lumii, atunci expresia devine problematică, dacă nu chiar vicleană. De ce? Întrucât un creștin cu totul adaptat la datele lumii, indiferent de epocă, va sfârși prin a deveni un om de succes, un om de lume, dar în cele din urmă va apostazia de la statutul său de creștin. Iar pentru a ne convinge, s-ar cuveni să privim nu mai mult decât la viețile sfinților mai vechi și mai noi și să vedem felul în care ei s-au raportat la contextul civilizației în care au trăit. Nu de puține ori, chiar și cei care au viețuit în orașe, erau socotiți niște inadaptați, întrucât viața lor nu era în acord cu obiectivele lumii.
Propovăduirea Evangheliei
„În vremea aceea a intrat Iisus în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era cuprinsă de friguri și L-au rugat pentru ea. Atunci El, plecându-Se asupra ei, a certat frigurile și frigurile au lăsat-o. Iar ea, îndată ridicându-se, le slujea. Dar, apunând soarele, toți câți aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Și mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoși. Și din mulți ieșeau diavoli, care strigau și ziceau: Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească acestea, pentru că știau că El este Hristos. Însă, făcându-se ziuă, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu; iar mulțimile Îl căutau și au venit până la El și-L țineau ca să nu plece de la ei. Însă El a zis către ei: Trebuie să binevestesc Împărăția lui Dumnezeu și altor cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. Și propovăduia în sinagogile Galileei.” Luca 4, 38-44
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-21
Apostolul Zilei: 2019-10-21
Poate că Pascal avea dreptate când spunea că în credinţă, ca şi în dragoste, tăcerile sunt mai grăitoare decât cuvintele. Altfel cum am înțelege limbajul subtil al îndrăgostiților care nu au nevoie de cuvinte, ci se privesc în ochi îmbrăţişându-şi iubirea. În definitiv acesta este exerciţiul pe care Hristos ne cere să-l urmăm dincolo de toate teoriile noastre teologice, care par a se abstractiza pe zi ce trece pierzând așezarea Duhului.
Citește în continuare ‘Urmarea lui Hristos în lumea de astăzi’
În vremea aceea a venit Iisus cu corabia în ținutul Gherghesenilor, care este în fața Galileei. Și, ieșind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon și care de multă vreme nu mai punea haină pe el și în casă nu mai locuia, ci prin morminte. Văzându-L pe Iisus, a strigat, a căzut înaintea Lui și cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui!, fiindcă poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulți ani îl stăpânea; și era legat în lanțuri și în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era dus de demon în pustie. Și l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ți este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulți intraseră în el. Și-L rugau să nu le poruncească să meargă în adânc. Și era acolo o turmă mare de porci, care pășteau pe munte. Și L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; iar El le-a îngăduit. Și, ieșind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe țărm în lac și s-a înecat. Iar păzitorii, văzând ce s-a întâmplat, au fugit și au vestit în cetate și prin sate. Atunci au ieșit locuitorii să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Iisus și au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, îmbrăcat și întreg la minte, șezând jos, la picioarele lui Iisus, și s-au înfricoșat. Iar cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Și L-a rugat pe El toată mulțimea din ținutul Gherghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinși de frică mare. Atunci El, intrând în corabie, S-a întors înapoi. Iar bărbatul din care ieșiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul, zicând: Întoarce-te la casa ta și spune cât bine ți-a făcut ție Dumnezeu. Și el a plecat, vestind în toată cetatea cât bine i-a făcut Iisus. Luca 8, 26-39
Citește în continuare ‘Chemați din întunericul morţii la lumina lui Hristos’
EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-20
Apostolul Zilei: 2019-10-20
Cine este și cum lucrează diavolul
„În vremea aceea a venit Iisus în Capernaum, cetate a Galileei, și învăța poporul sâmbăta. Și erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu putere. Iar în sinagogă era un om având duh de demon necurat și a strigat cu glas mare: Lasă! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu! Și l-a certat Iisus, zicând: Taci și ieși din el! Iar demonul, aruncându-l în mijlocul sinagogii, a ieșit din el, cu nimic vătămându-l. Și frică li s-a făcut tuturor și spuneau unii către alții, zicând: Ce este acest cuvânt? Că poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate și ele ies.” Luca 4, 31–36
Comentarii recente