Sfinţenia constă în „procesul de transfigurare subiectivă a credinciosului prin participarea nemijlocită la viaţa în Hristos”. Sfinţenia presupune jertfă interioară, participarea omului la propria lui mântuire prin eliberarea de patimi. Sfinţenia este un aspect indispensabil al actului mântuirii şi de aceea chemarea la sfinţenie este adresată tuturor creştinilor. Sfinţii sunt aceia care au înţeles această chemare şi, în măsura în care şi-au luat crucea, răstignind în ei omul vechi, plin de patimi, păcate şi necurăţie, ei participă şi la slava lui Hristos Cel înviat. „Făcându-se părtaşi Pătimirii lui Hristos prin martiriu, asceză, lacrimi şi practicarea virtuţilor evanghelice, sfinţii au învins moartea cu El. Ei sunt de acum vii în Dumnezeu pentru că Hristos S-a sălăşluit în ei.” Sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu, mădulare de cinste ale Trupului lui Hristos, Biserica. Pentru noi, ei sunt un exemplu, o pildă vie a stării la care suntem meniţi să ajungem şi, în acelaşi timp, un sprijin în lupta noastră pentru dobândirea sfinţeniei.
Citește în continuare ‘Sfinţii, împlinirea Evangheliei de-a lungul veacurilor’
Comentarii recente