Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei – Părintele Calistrat 03.10.2019

Moştenirea ptolemeică, deschiderea către astronomie şi perspective ale cosmologiei creştine

Timp de peste o mie de ani, atât teologia, cât şi ştiinţa au fost dominate de viziunea ptolemeică despre lume. Primul mare astronom antic a cărui operă a fost recunoscută de Renaştere a fost Claudius Ptolemeu (90-168 d.Hr.). Studierea operei sale astronomice, care abia în secolul al XV-lea a fost tradusă în latină, a însemnat apelul la o ştiinţă autonomă, pentru a găsi soluţia problemelor specifice ale astronomiei.

Însemnare spre neuitarea iubitorilor vechilor istorii

Monahii, fiecare în felul său și după puterea sa, au căutat mereu calea către Împărăția lui Dumnezeu, unii printr-o aspră nevoință, greu de redat în cuvinte, alții prin iubirea rugăciunii, a cântării, privegherilor și diferitelor rocodeli călugărești care s-au întâlnit dintotdeauna în viața mănăstirilor.

Existența răului

„În vremea aceea a venit Iisus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie a cărei fiică avea duh necurat a venit și a căzut la picioarele Lui. Și femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Și Îl ruga să alunge demonul din fiica ei. Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii; căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor. Ea însă a răspuns și I-a zis: Da, Doamne, dar și câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor. Și Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi! A ieșit demonul din fiica ta. Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieșise.” Marcu 7, 24-30

3 octombrie – Sfântul Sfințit Mucenic Dionisie Areopagitul [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2019-10-03

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (VII, 17-30)

n vremea aceea a ieşit vestea despre Iisus în toată Iudeea şi în tot ţinutul dimprejur. Şi despre toate acestea i-au dat de veste lui Ioan ucenicii lui. Şi chemând Ioan pe doi din ucenicii săi, i-a trimis la Domnul, zicând: „Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm?“ Şi venind la El, bărbaţii I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, zicând: Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm?“ Şi în ceasul acela El pe mulţi i-a vindecat de boli şi de răni şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea. Şi răspunzându-le, le-a zis: „Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan cele ce-aţi văzut şi-aţi auzit: Orbii văd, şchiopii umblă, leproşii se curăţesc, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se binevesteşte; şi fericit este acela care nu se va poticni întru Mine“. Iar după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie?: O trestie clătinată de vânt?… Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Om îmbrăcat în haine moi?… Iată, cei ce sunt în haine scumpe şi petrec în desfătări sunt în casele regilor. Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Un profet?… Da, v’o spun Eu vouă, şi mai mult decât un profet. Acesta este cel despre care s’a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care-#i va pregăti calea de dinaintea Ta. V’o spun Eu vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic întru împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el. Şi tot poporul auzind, şi vameşii, s’au încredinţat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan. Dar fariseii şi învăţătorii de lege, nebotezându-se de către el, au lepădat voia lui Dumnezeu faţă de ei.

Apostolul Zilei: 2019-10-03

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (I, 1-9)

avel, apostol al lui Iisus Hristos prin voinţa lui Dumnezeu, sfinţilor care sunt în Efes şi credincioşilor întru Hristos Iisus: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos! Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce, întru Hristos, ne-a binecuvântat pe noi, în ceruri, cu toată binecuvântarea duhovnicească; precum întru El ne-a şi ales, înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără de prihană înaintea Lui, mai înainte rânduindu-ne, în a Sa iubire, spre înfierea întru El, prin Iisus Hristos, după buna socotinţă a voii Sale, spre lauda slavei harului Său, cu care ne-a dăruit pe noi, prin Fiul Său cel iubit; întru El avem răscumpărarea prin sângele Lui şi iertarea păcatelor, după bogăţia harului Său, pe care l-a făcut să prisosească în noi, în toată înţelepciunea şi priceperea; făcându-ne cunoscută taina voii Sale, după buna Lui socotinţă, aşa cum hotărâse în Sine mai înainte.