28
iun.
20

Sfântul Petru, neclintita piatră a credinţei în Hristos

Sfântul Petru este unul din cei 12 ­Apostoli ai Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte alături de Sfântul Apostol Pavel la 29 iunie, precum şi în ziua de 16 ianuarie. Biserica îl cinsteşte prin post, cântări şi rugă­ciuni.

Sfântul Apostol Petru, mărturi­sind din suflet dumnezeirea Mântuitorului: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu”, a fost considerat vrednic de către Mântuitorul de a primi răspunsul: „Fericit eşti, Simone. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi ­Biserica Mea” (Matei 16, 16-18). Această „piatră” este cea care a spus „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu”, pe aceasta, pe mărturisirea ta, voi zidi Biserica mea. Aşadar, „tu eşti Petru” arată că de la cuvântul piatră vine numele Petru şi nu piatră vine de la Petru, la fel cum creştin vine de la numele lui Hristos şi nu Hristos de la creştin.

Înainte de a purta acest nume dat de Domnul Iisus Hristos, el se numea Simon. Conform datelor din Evanghelia după Ioan, Petru și fratele său, Andrei, erau originari din Betsaida (Ioan 1, 44). El a fost pescar. În conformitate cu ­Evanghelia după Marcu, Petru a locuit în Capernaum, la marginea Lacului Ghenizaret din Galileea, având aici o casă. Petru a fost căsătorit. Despre modul cum a devenit ucenic a lui Hristos, Sinaxarul pe baza Sfintelor Evanghelii ne spune: „Ducându-se Andrei la fratele său, Simon Petru, i-a grăit: Am aflat pe Mesia, Care se tălcuieşte Hristos! Apoi l-a dus pe el la Iisus, Care, căutând spre dânsul, i-a zis: Tu eşti Simon, fiul lui Iona; Tu te vei chema Chefa, care se tâlcuieşte Petru. Iar Sfântul Petru îndată s-a rănit cu dragostea pentru Domnul, crezând că El este adevăratul Hristos, Cel trimis de Dumnezeu pentru mântuirea lumii. Dar încă nu şi-a lăsat casa şi meşteşugul, purtând grijă de trebuinţele casnicilor săi, la care îl ajuta şi Andrei din când în când, pentru tatăl său care îmbătrânise, până ce amândoi au fost chemaţi de Domnul la apostolie. Căci după ce Ioan a fost pus în temniţă de Irod Agripa, Iisus Hristos, umblând pe lângă Marea Galileei, care se numeşte şi a Tiberiadei sau Lacul Ghenizaretului, a văzut pe Petru şi pe Andrei, fratele său, aruncând mrejele în apă, şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pe voi pescari de oameni. Iar ce fel de pescari a vrut Domnul să-i facă pe ei, aceasta a arătat-o la vânarea peştelui, intrând în corabia lui Simon şi poruncindu-i să arunce mrejele spre pescuit, la care poruncă, Petru a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am ostenit şi nimic n-am prins; iar după cuvântul Tău voi arunca mreaja. Făcând aceasta, au prins mulţime de peşte, încât se rupea şi mreaja de mulţimea peştilor. Aceasta era mai înainte închipuire a pescuitului celui duhovnicesc şi al apostoliei; căci cu mreaja cuvântului Domnului aveau să vâneze multe popoare la mântuire. Şi văzând Simon Petru această minune, a căzut la picioarele lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că eu sunt om păcătos! Aceasta a făcut-o pentru că îl cuprinsese spaimă pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, de mulţimea peştilor ce îi prinsese. Iar împotriva cuvintelor lui Petru, care zicea: Ieşi de la mine, Doamne…, Domnul îl chema în urma Sa, zicându-i: . Din ceasul acela, Petru s-a făcut următor lui Hristos, precum şi Andrei, fratele lui, şi ceilalţi ucenici chemaţi.”

El era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor, rugând pe Învăţătorul să le tâlcuiască înţelesul tainelor credinţei. Avea o fire în­focată, cinstită şi plină de dragoste pentru Hristos. Cu toate acestea, nu şi-a putut învinge slăbiciunea, lepădându-se de trei ori de Domnul său, tocmai când Acesta era batjocorit şi purtat de la Ana la Caiafa. Cu multe lacrimi şi cu mult zbucium a ispăşit el întreita lui lepădare de Domnul. Va primi iertarea şi re­­in­tregarea între Sfinţii Apostoli după Învierea Domnului. Atunci Mântuitorul i-a încredinţat păstori­rea turmei Sale duhov­niceşti nu pentru că, printre ucenici, singur Petru ar fi meritat să păstorească turma lui Hristos. Hristos Se adresează în primul rând lui Petru fiindcă Petru era întâiul dintre Apostoli. Întorcându-Se, în această situaţie precisă, numai către Petru ca spre conducătorul Apostolilor, Hristos a confirmat unitatea Bisericii. „Simone, fiul lui Iona” – îi spune Domnul lui Petru – „Mă iubeşti tu?”, iar Apostolul răspunde: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc”. La fel răspunde când e întrebat a doua oară. Întrebat a treia oară şi văzând că nu e crezut, s-a întristat. Cum era posibil să nu-l creadă Acela Care-i cunoştea inima? Prin urmare, Petru răspunde: „Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc”. Iar Iisus îi răspunde de fiecare dată: „Paşte oile Mele” (Ioan 21, 15-27).

Pe lângă aceasta, întreita che­mare a Mântuitorului adresată lui Petru şi întreita mărturisire a acestuia în faţa lui Hristos au avut un scop favorabil pentru Apostol. Acesta, căruia îi fuseseră încredin­ţate „cheile Împărăţiei” şi dreptul de „a lega şi a dezlega”, legat de sine însuşi întru teamă (Mt. 26, 69-75), a fost eliberat de trei ori de Domnul, prin întreita întrebare şi întreitul răspuns, cel plin de adâncă dragoste.

După Înălţarea la cer a Domnului şi după Pogorârea Sfântului Duh, a început strădania, cea fără odihnă, pentru răspândirea credinţei şi, ca şi ceilalţi Apostoli, Sfântul Petru nu s-a ferit de nici o osteneală pentru împlinirea poruncii Mântuitorului, de a vesti adevărul mântuirii.

După martiriul Apostolului Iacob, în anul 44 d.Hr. a fost arestat și Sfântul Apostol Petru, după revenirea sa în Ierusalim. Ar fi fost ținut în lanțuri, între alți doi deținuți, dar eliberat, ­în mod miraculos, de către un înger (Faptele ­Apostolilor 12).

Sfântul Apostol Petru și-a început activitatea la Ierusalim, punând bazele primei comunităţi creştine de aici. El are un rol important în fondarea comunităţii creştine din Antiohia. Dacă ar fi să trasăm itinerarul activităţii sale apostolice, vedem că Sfântul Petru a străbătut drumuri lungi şi grele, propovă­duind Evanghelia în ­Iudeea, Antiohia, în Pont, Galatia, Capadocia şi Bitinia, ajungând până la Roma. Deşi mai vârstnic, s-a supus întru totul hotărârilor luate la Sinodul Apostolilor, din anul 50.

Peste tot a întemeiat Biserici, a învăţat, a mângâiat duhovniceşte, a întărit credinţa şi nădejdea primilor creştini. Când n-a putut ajunge la fraţi, a luat pana şi a scris cele două epistole din Noul Testament, comori de învăţătură mai preţioase decât aurul şi pietrele scumpe.

Marele pescar şi-a încheiat strădania şi viaţa la Roma, cetatea cezarilor. La anul 67, în ziua de 29 iunie, Sfântul Apostol Petru a îndurat moarte de mucenic, în vremea prigoanei dezlănţuite împotriva creştinilor de crudul împărat Nero (54-68).

Conform „Legenda Aurea” de Jacobus da ­Voragine, publicată în secolul 13, în preajma capelei „Quo vadis, Domine?” din Roma de pe Via Appia, Sfântul Apostol Petru L-ar fi revăzut ultima dată pe Domnul Iisus Hristos în momentul în care voia să fugă din Roma, spre a scăpa de martiriu. Petru L-ar fi întrebat pe Iisus: ­­
„Quo vadis, Domine?” („Încotro te-ndrepți, Doam­ne?”), la care Mântuitorul i-ar fi răspuns: „Vado Romam venio iterum crucifigi” („Am venit la Roma, spre a fi din nou crucificat”). Rușinat şi tulburat de această observație, Petru s-ar fi reîntors la Roma, primind martiriul.

Sfântul Apostol Petru a fost martirizat prin crucificare cu capul în jos (la cererea lui), spre a se deosebi de modul răstignirii Mântuitorului ­Iisus Hristos, lângă fostul circ al lui Caligula și Nero, în afara zidurilor Romei, pe terenul numit „Agger Vaticano”, și îngropat în apropierea circului, în cimitirul-necropolă al celor neînstăriți, de lângă șirul de cavouri ale unor cetățeni romani mai bogați.

Ziarul Lumina


0 Responses to “Sfântul Petru, neclintita piatră a credinţei în Hristos”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Blog Stats

  • 312.230 hits

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi Nu te atinge de Mine omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Saptamana Luminata Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Epitaf Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Omul „Părinte

%d blogeri au apreciat: