Obiceiurile alimentare nesănătoase irită organismul, declanșând inflamația de nivel scăzut. De aceea, dieta trebuie să ajute la minimizarea factorilor de risc ai bolilor de inimă, cum ar fi colesterolul ridicat sau tensiunea arterială și excesul de greutate corporală. Prezentăm mai jos câteva alimente antiinflamatorii utile pentru a vă menține inima sănătoasă și pentru a reduce riscurile bolilor cardiovasculare.
Citește în continuare ‘Cele mai bune alimente pentru sănătatea inimii’
Trebuie să remarcăm, înainte de orice, că a merge după Mântuitorul, adică a-I urma învăţăturile, e la voia noastră. E la voia noastră să ne ducem la întâlnirea cu El sau să ne vedem de treburile noastre. Suntem liberi. E marele privilegiu care ne-a fost dat la creaţie. E marea taină a lumii oamenilor.
Citește în continuare ‘Din iubire, Dumnezeu ne-a oferit darul suprem: libertatea alegerii’
Nicio condiționare a omului nu‐l poate împiedica de a se deschide și orienta spre lumină. De aceea libertatea omului îl arată mai presus de condiționări, în menirea sa de a primi și de a asuma pe crucea iubirii sale condiționările lumii și memorialul adamic, și de a le aduce spre prefacere înaintea lui Dumnezeu. Spun crucea iubirii, pentru că iubirea, oricât de fragilă, a făpturii, exprimă o însoțire cu iubirea dumnezeiască ce a chemat‐o la viață.
Citește în continuare ‘Iubirea – viață sobornicească prin excelență’
Duhul Sfânt vine atunci când suntem receptivi. Nu constrânge. Se apropie atât de blând, încât putem chiar nici să nu-L băgăm de seamă.
Citește în continuare ‘Dumnezeu îl respectă și nu-l constrânge pe om’
Mentalul comun este o oglindă fidelă a așteptărilor și a credințelor omului, mai mult sau mai puțin religioase. De pildă, buna sănătate și longevitatea sunt percepute a sta totdeauna în relație cu un „stil de viață sănătos”, cu o dietă bine studiată, cu sportul și, în general, cu o viață atentă la aspectele trupești ale individului. Fără să negăm acest lucru, în calitate de creștini, suntem totuși datori să afirmăm că și modul de viață duhovnicesc exercită o înrâurire asupra calității existenței omului, poate chiar una mai eficientă decât elementele culturii profane. Aș aminti aici doar cazul emblematic al regelui Iezechia, care, deși se afla într-o boală de moarte, prin rugăciune smerită, Dumnezeu îi dăruiește nu numai sănătate, ci îi mai adaugă și cincisprezece ani de viață, fapt vestit prin prorocul Isaia (cf. 4 Regi 20, 1-11).
Citește în continuare ‘Realităţi şi gânduri despre viață și moarte’
„În vremea aceea, pe când ieșea Iisus din Ierihon, împreună cu ucenicii Săi și cu mulțime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, ședea jos, pe marginea drumului și cerea milostenie. Și, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige și să zică: Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă! Și mulți îl certau ca să tacă; el însă cu mult mai tare striga: Fiule al lui David, miluiește-mă! Și Iisus, oprindu-Se, a zis: Chemați-l! Și l-au chemat pe orb, zicându-i: Îndrăznește, ridică-te! Te cheamă. Iar orbul, lepădând haina de pe el, s-a ridicat și a venit la Iisus. Și l-a întrebat Iisus, zicându-i: Ce voiești să-ți fac? Iar orbul I-a răspuns: Învățătorule, să văd iarăși. Atunci Iisus i-a zis: Mergi, credința ta te-a mântuit! Și îndată a văzut și I-a urmat lui Iisus pe cale.” Marcu 10, 46–52 (Vindecarea lui Bartimeu)
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTESPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH
Evanghelia de la Marcu |
 n vremea aceea, ieşind Iisus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu mulţime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, şedea cerşind la marginea drumului. Şi auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să zică: „Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!“ Şi mulţi îl certau, ca să tacă; el însă cu mult mai tare striga: „Fiule al lui David, miluieşte-mă!“ Şi Iisus, apropiindu-Se, a zis: „Chemaţi-l!“ Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăzneşte, scoală-te; te cheamă…“. Iar orbul, lepădându-şi haina de pe el şi sărind în picioare, a venit la Iisus. Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: „Ce voieşti să-ţi fac?“ Iar orbul I-a răspuns: „Să-mi capăt vederea, Învăţătorule!“ Iar Iisus i-a zis: „Du-te, credinţa ta te-a mântuit!“ Şi îndată şi-a căpătat vederea şi-I urma lui Iisus pe cale. |
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTESPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Iacov |
 raților, ce folos dacă zice cineva că are credință, iar fapte nu are? Oare credința poate să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt găsiți goi și lipsiți de hrana cea de toate zilele, și cineva dintre voi le-ar zice: Mergeți în pace, încălziți-vă și vă săturați!, dar nu le dați cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? Așa și cu credința: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăși. Dar va zice cineva: Tu ai credință, iar eu am fapte; arată-mi credința ta fără fapte și eu îți voi arăta, din faptele mele, credința mea. Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar și demonii cred și se cutremură. Vrei însă să înțelegi, omule nesocotit, că credința fără de fapte moartă este? Avraam, părintele nostru, oare nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic? Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui și, din fapte, credința s-a desăvârșit? Și s-a împlinit Scriptura care zice: «Și a crezut Avraam lui Dumnezeu și i s-a socotit lui ca dreptate» și «a fost numit prieten al lui Dumnezeu». Vedeți, dar, că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credință. La fel și Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimiși și i-a scos afară, pe altă cale? Că, precum trupul fără de suflet este mort, astfel și credința fără de fapte moartă este. |
Comentarii recente