Duminica a XXII-a după Rusalii [Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr] – Părintele Calistrat 31.10.2021

Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr sau despre indiferență

Zis-a Domnul: Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi, în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie! Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că tu ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, iar Lazăr, asemenea, pe cele rele; şi acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești. Şi, peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca aceia care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu, căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de proroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morți. Luca 16, 19-31 (Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr)

31 octombrie – Sfântul Mucenic Epimah [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-31

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XVI, 19-31)

is-a Domnul: ascultaţi această parabolă: „Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, în toate zilele veselindu-se în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea în faţa porţii lui, plin de bube, şi-ar fi poftit să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; cu toate acestea, înşişi câinii, venind, ei îi lingeau bubele. Şi a murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. Şi a murit şi bogatul şi a fost îngropat. Şi în iad, fiind el în chinuri, îşi ridică ochii şi-l vede de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui. Şi i-a zis, strigând: Părinte Avraam, ai milă de mine şi trimite-l pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, că mă chinuiesc în această văpaie. Dar Avraam i-a zis: Fiule, adu-ţi aminte că tu ţi-ai primit pe cele bune în viaţa ta, şi Lazăr, de asemenea, pe cele rele; iar acum, aici, el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi prăpastie mare s’a întărit, încât cei ce vor să treacă de aici la voi să nu poată, nici de acolo să treacă la noi. Şi el a zis: Atunci rogu-te, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, că am cinci fraţi; să le dea lor mărturie, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Dar Avraam i-a zis: Îi au pe Moise şi pe profeţi; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci dacă se va duce la ei cineva dintre morţi, se vor pocăi. Şi i-a zis: Dacă nu ascultă de Moise şi de profeţi, nici dacă ar învia cineva din morţi, tot nu vor crede“.

Apostolul Zilei: 2021-10-31

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI DOUA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Galateni (VI, 11-18)

raților, vedeți cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea. Câți vor să placă în trup, aceia vă silesc să vă tăiați împrejur, numai ca să nu fie prigoniți pentru crucea lui Hristos, căci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc să vă tăiați voi împrejur, ca să se laude ei în trupul vostru. Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume! Că, în Hristos Iisus, nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. Și, câți vor umbla după dreptarul acesta, pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, că eu port, în trupul meu, semnele Domnului Iisus. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraților! Amin.

Înțelepciunea și bunătatea pregătesc veșnica răsplătire

Evanghelia Duminicii a 22-a după Rusalii ne prezintă, prin intermediul pildei Bogatului nemilostiv și săracul Lazăr, realitatea teologică a sensului deplin al vieții și trăirii în bucuria lui Hristos. Prin iubire jertfelnică şi milostenie, renunțând la bunurile noastre, aparent pierdem câte ceva, însă în realitate câștigăm totul.

Viaţa de cuplu, între tandreţe şi tensiune

De cele mai multe ori, relaţia concretă nu este mai bună sau mai rea decât aşteptările, visurile clădite anterior, ci pur şi simplu diferită. Constatarea acestor diferenţe, la sfârşitul „lunii de miere”, poate reprezenta o sursă de tristeţe şi dezamăgire. Este puţin probabil însă ca partenerul, oricât de mult ar încerca, să se conformeze în cele mai mici detalii imaginii mentale, uneori minuţios elaborată de noi. Dacă ai petrecut timpul, înainte de căsătorie sau chiar înainte de a-ţi întâlni partenerul/partenera visând la cât de bine vă veţi înţelege din priviri, cât de uşor veţi reuşi să comunicaţi în toate momentele, indiferent de situaţiile dificile pe care le trăiţi, cât de puţin vor conta detaliile, micile diferenţe în faţa dragostei voastre, acum este momentul să vă treziţi…

„Niciodată” şi „tot timpul” – dușmanii comunicării în căsnicie

Sadismul, precum ştii, este oricum rău. Una dintre formele lui grave este să reproşezi celorlalţi lucruri pe care nu le pot schimba sub nicio formă. Chiar şi cea mai uşoară critică are nevoie de o anumită diplomaţie. Dacă o adresezi cu mânie, este posibil să-l determini pe celălalt să reacţioneze astfel încât să nu-l ajute ci, din contră, să-i dăuneze. În interiorul nostru se ascunde un mecanism de autoapărare care se declanşează de îndată ce ne ofensează cineva. Mulţi bărbaţi iau lecţii de autostăpănire de la soţiile lor. Dacă reuşeşti să-ţi controlezi limba, chiar dacă el nu poate, este posibil ca Petre să iasă din cearta voastră cu amintirea împrospătată despre nemaipomenita lui soţie, care-i dă lecţii, prin tăcerea ei.

Dușmanul ascuns al căsniciei

Căsătoria în credinţa ortodoxă este una din căile cele mai importante pentru mântuirea noastră. În căsnicie cei doi soţi se pot susţine unul pe celălalt în drumul spre mântuire; o altă cale importantă este viaţa monahală. Amândouă sunt recunoscute de Biserica Ortodoxă ca două căi importante care ne ajută în mântuirea noastră.

Lupta cu păcatul

„În vremea aceea Iisus învăța și de față ședeau farisei și învățători ai Legii, veniți din toate orașele mici ale Galileei, ale Iudeei și din Ierusalim. Iar puterea Domnului se arăta în tămăduiri. Și, iată, niște bărbați aduceau, pe pat, pe un om care era slăbănog și căutau să-l ducă înăuntru și să-l pună înaintea Lui; dar, negăsind pe unde să-l ducă, din pricina mulțimii, s-au suit pe acoperiș și, printre cărămizi, l-au lăsat cu patul în mijloc, înaintea lui Iisus. Și, văzând credința lor, El i-a zis: Omule, iertate îți sunt păcatele tale! Iar fariseii și cărturarii au început să cârtească, zicând: Cine e Acesta care grăiește hule? Cine poate să ierte păcatele decât numai singur Dumnezeu? Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, răspunzând a zis către ei: Ce cugetați în inimile voastre? Ce este mai ușor? A zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Ridică-te și umblă? Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ putere să ierte păcatele, a zis slăbănogului: Ție îți zic: Ridică-te, ia patul tău și mergi la casa ta! Și îndată, ridicându-se înaintea lor, luând patul pe care zăcuse, s-a dus la casa lui, slăvind pe Dumnezeu. Și uimire i-a cuprins pe toți și slăveau pe Dumnezeu și, plini de frică, ziceau: Am văzut astăzi lucruri minunate.” Luca 5, 17–26 (Vindecarea slăbănogului)

30 octombrie – Sfântul Sfințit Mucenic Zenovie, Episcopul Ciliciei și sora sa, Zenovia [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-30

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (V, 17-26)

n vremea aceea Iisus învăţa; şi de faţă şedeau farisei şI învăţători ai legii veniţi din toate satele Galileii şi ale Iudeii şi din Ierusalim; şi puterea Domnului era cu El în aceea că El tămăduia. Şi iată că nişte bărbaţi aduceau pe pat un om care era slăbănog şi căutau să-l ducă înlăuntru şi să-l pună înaintea Lui; dar negăsind pe unde să-l ducă, din pricina mulţimii, s’au suit pe acoperiş, şi prin tavan l-au lăsat cu patul în mijloc, în faţa lui Iisus. Şi văzând El credinţa lor, a zis: „Omule, iertate îţi sunt păcatele“. Iar cărturarii şi fariseii au început a cugeta, zicându-şi: „Cine-i acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele decât singur Dumnezeu?“ Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, le-a răspuns, zicându-le: „Ce cugetaţi în inimile voastre? Ce este mai uşor, a zice: Iertate îţi sunt păcatele!, sau a zice: Ridică-te şi umblă!? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ să ierte păcatele – i-a zis slăbănogului – : Ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!“ Şi’n faţa lor ridicându-se de’ndată şi luându-şi patul pe care zăcuse, s’a dus la casa lui slăvind pe Dumnezeu. Şi uimire i-a cuprins pe toţi şi-L slăveau pe Dumnezeu; şi s’au umplut de frică şi ziceau: „Minunate lucruri am văzut astăzi!“

Apostolul Zilei: 2021-10-30

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Corinteni (XV, 58; XIV, 1-3)

raților, fiți tari, neclintiți, sporind totdeauna în lucrul Domnului, știind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul. Cât despre strângerea de ajutoare pentru sfinți, precum am rânduit pentru Bisericile Galatiei, așa să faceți și voi. În ziua întâi a săptămânii (Duminică), fiecare dintre voi să-și pună deoparte, strângând cât poate, ca să nu se facă strângerea abia atunci când voi veni. Iar când voi veni, pe cei pe care îi veți socoti, pe aceia îi voi trimite cu scrisori să ducă darul vostru la Ierusalim.

Credința se înmulțește prin faptele ei

Nu se poate înainta în viața spirituală detașat de faptele credinței. Credința se înmulțește prin faptele ei. Dacă cei credincioși postesc, atunci și cei cu puțină credință trebuie să postească, pentru a avea fapta credinței care-i întărește în credință. Dacă cei credincioși merg la biserică, și cel care are mai puțină credință trebuie să se ducă la biserică, pentru a face act de prezență.

Trei păcate de care să ne ferim

Dintre toate păcatele câte-s amintite în Sfânta Evanghelie, Domnul Hristos mai ales trei păcate le-a avut în vedere și i-a îndemnat pe oameni să le lase:

Cu ce ne luptăm împotriva diavolului ?

Cine are credință este sub apărarea lui Dumnezeu, sub acoperământul Maicii Domnului. Cu ce ne împotrivim diavolului? Vă mai aduceți aminte, iubiți credincioși, de un cuvânt al meu, când v-am spus ce-i scris în Cărarea Împărăției de părintele Arsenie Boca în legătură cu înlăturarea dracilor? Cu ce ne luptăm împotriva dracilor?

Puterea dragostei

Credeam că numai mierea, zice bătrânul arheolog.

Adevărata fericire

„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți. Iar El, ridicându-Și ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiți sunteți voi, cei săraci, că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. Fericiți sunteți voi, care flămânziți acum, că vă veți sătura. Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, că veți râde. Fericiți veți fi când oamenii vă vor urî pe voi și vă vor izgoni dintre ei și vă vor batjocori și vor lepăda numele vostru, ca rău, din pricina Fiului Omului. Bucurați-vă în ziua aceea și vă veseliți, că, iată, plata voastră este multă în ceruri.” Luca 6, 17–23 (Predica de pe Muntele Fericirilor)

29 octombrie – Sfânta Muceniță Anastasia Romana [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-29

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (VI, 17-23)

n vremea aceea a stat Iisus într’un loc şes, El şi mulţime numeroasă de ucenici ai Săi şi mulţime multă de popor din toată Iudeea şi din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El, că putere ieşea dintr’Însul şi pe toţi îi vindeca. Şi ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: „Fericiţi sunteţi voi, cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi sunteţi voi, cei ce flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi sunteţi voi, cei ce plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când din pricina Fiului Omului vă vor urî oamenii şi vă vor izgoni dintre ei şi vă vor ocărî şi când ca pe un rău vă vor lepăda numele. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi tresăltaţi, că iată, răsplata voastră multă este în cer;.

Apostolul Zilei: 2021-10-29

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 27-30; II, 1-4)

raților, purtați-vă numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu și văzându-vă, fie nefiind de față, să aud despre voi că stați într-un duh, nevoindu-vă împreună într-un suflet, pentru credința Evangheliei, fără să vă înfricoșați întru nimic de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, iar pentru voi de mântuire și aceasta este de la Dumnezeu; căci vouă vi s-a dăruit, pentru Hristos, nu numai să credeți în El, ci să și pătimiți pentru El, ducând aceeași luptă pe care ați văzut-o la mine și o auziți acum de la mine. Deci, dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere a dragostei, dacă este vreo împărtășire a Duhului, dacă este vreo milostivire și îndurare, faceți-mi bucuria deplină ca să gândiți la fel, având aceeași iubire, aceleași simțiri, aceeași cugetare. Nu faceți nimic din duh de ceartă, nici din slavă deșartă, ci cu smerenie unul pe altul să-l socotească mai de cinste decât el însuși. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare și ale aproapelui.

Alături de sfinții Bisericii prin rugăciune, închinare și cinstire

Biserica ne cheamă să venim în sfintele lăcașuri la ceasul rugăciunii, în duminici și sărbători, pentru ca alături de sfinți și împreună cu ei să-I înălțăm lui Dumnezeu rugăciuni și cântări duhovnicești, cereri, laude și mulțumiri pline de recunoștință, pentru binefacerile arătate nouă de El și pentru cele pe care le nădăjduim în viitor. Alegând să ne alăturăm sfinților, care tainic se roagă împreună cu noi și pentru noi Atotmilostivului Dumnezeu, mărturisim aceeași cre­dință pe care ei au mărturisit-o la vremea lor și ne străduim să avem aceeași dreaptă-viețuire pe care ei au arătat-o în viața lor sfântă.

Pildă de nevinovăție

Iată o pildă: „Au venit odată tâlharii – se povestește în Pateric – la chilia unui oarecare stareț și i-au spus: «Am venit să-ți luăm toate câte ai în chilia ta!». Iar acesta le-a spus: «Tot ceea ce vă e de folos, fiilor, e al vostru!».

Rugăciunea îi împacă pe oameni

Două comune ajunseseră în dușmănie fără seamăn. Nu se puteau împăca locuitorii nici uneia, nici alteia, nici cu vorbe și nici cu amenințări, să mai cedeze din pretențiile lor. Astfel, chestiunea rămase mai mulți ani nerezolvată, iar locuitorii comunelor se urau de moarte. Procesul ajunsese iarăși la dezbatere. Când delegații ambelor comune se adunaseră pentru a discuta chestiunea, un țăran bătrân, care nici el nu se lăsa, a zis:

Puterea lui Dumnezeu în omul care își iubește vrăjmașii

Cel ce iubește pe vrăjmașul său și îi face bine, îl luminează pe cel orb – nu pe cel orb trupește, ci pe cel care are mintea oarbă. Nimic nu întunecă atât de mult ochii minții ca mânia și furia. Sunt mult exemple în care oamenii, în mânia lor, s-au purtat asemenea unor copii nesăbuiți; așa, de exemplu, în viețile sfinților mucenici citim că unii călăi, care îi dădeau pe creștini la fiare sălbatice, au omorât chiar fiarele, deoarece ele nu vroiau să se atingă de mucenici. De aici reiese clar că omul, la mânie, este chiar nebun și foarte asemănător orbului, căci el însuși nu știe unde merge și ce face.

Focul care nu mistuie

Dumnezeu S-a descoperit înaintea lui Moise în în­fă­țișarea unui rug care ar­dea, dar nu se mistuia. Adică în chipul inimii omului. Pentru că numai inima omului poate cuprinde în ea focul ceresc, al iubirii dum­ne­ze­iești care arde cu putere, dar nu distruge, ci purifică, regenerează, desăvâr­șeș­te. Numai inima omului este vrednică a fi asemenea rugului aprins, iar fără de lumina dumnezeiască devine precum un braț de vreascuri uitate în ploaie, care nu folosesc la nimic.

Rugăciunea – aspecte și înțelesuri

„În vremea aceea Iisus a ieșit la munte ca să Se roage și a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Și, când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales din ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov, și pe Ioan, și pe Filip, și pe Bartolomeu, și pe Matei, și pe Toma, și pe Iacov al lui Alfeu, și pe Simon numit Zilotul, și pe Iuda al lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care L-a vândut. Și, coborând împreună cu ei, au stat în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți.” Luca 6, 12–19 (Alegerea Apostolilor)

28 octombrie – Sfântul Iachint, Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-28

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (VI, 12-19)

n vremea aceea Iisus a ieşit la munte să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Şi când s’a făcut ziuă i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, pe Iacob şi pe Ioan, pe Filip şi pe Bartolomeu, pe Matei şi pe Toma, pe Iacob al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul, pe Iuda al lui Iacob şi pe Iuda Iscarioteanul, care a devenit trădător. Şi coborând împreună cu ei, a stat într’un loc şes, El şi mulţime numeroasă de ucenici ai Săi şi mulţime multă de popor din toată Iudeea şi din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El, că putere ieşea dintr’Însul şi pe toţi îi vindeca.

Apostolul Zilei: 2021-10-28

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 20-27)

raților, întru nimic nu voi fi rușinat, ci, cu toată îndrăzneala, precum totdeauna, așa și acum, Hristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viață, fie prin moarte: căci pentru mine viață este Hristos și moartea, un câștig. Dacă însă a viețui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu știu ce voi alege. Sunt strâns din două părți: doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, și aceasta e cu mult mai bine; dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup. Și, având această încredințare, știu că voi rămâne și împreună voi fi cu voi cu toți, spre sporirea voastră și spre bucuria credinței, pentru ca lauda voastră să prisosească în Hristos Iisus prin mine, atunci când voi veni iarăși între voi. Să vă purtați numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu și văzându-vă, fie nefiind de față, să aud despre voi că stați într-un duh, nevoindu-vă împreună întru-un suflet, pentru credința Evangheliei.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Părintele Calistrat 27.10.2021

„De boli năprasnice, din primejdii şi din nevoi izbăveşte-ne, Cuvioase Dimitrie”

An de an, ziua de 27 octombrie este încununată cu cântări şi laude bisericeşti prin care îl sărbătorim pe Ocrotitorul Bucureştilor, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ale cărui sfinte moaşte se află în Catedrala Patriarhală din anul 1774.

Blândețea – virtutea celor puternici

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.” Matei 11, 27-30 (Jugul lui Hristos)

27 octombrie – Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-27

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (V, 33-39)

n vremea aceea s-au apropiat fariseii şi cărturarii de Iisus şi I-au zis: „Ucenicii lui Ioan ţin posturi dese şi fac rugăciuni; tot aşa şi ai fariseilor; dar ai tăi mănâncă şi beau“. Iar Iisus le-a zis: „Puteţi oare să-i faceţi pe nuntaşi să postească în timp ce mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele se va lua de la ei; atunci, în acele zile, vor posti“. Le-a spus şi o parabolă: „Nimeni nu rupe petic dintr’o haină nouă şi-l pune la haină veche; altfel, cea nouă se rupe, iar peticul luat din cea nouă nu se potriveşte cu cea veche. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra. Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea de cel nou, că zice: Mai bun e cel vechi“.

Apostolul Zilei: 2021-10-27

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 12-19)

raților, voiesc ca voi să știți că cele petrecute cu mine s-au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei, încât lanțurile mele pentru Hristos au ajuns cunoscute în tot pretoriul și tuturor celorlalți; și cei mai mulți dintre frații întru Domnul, îmbărbătați prin lanțurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovăduiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. Unii, e drept, vestesc pe Hristos din invidie și din împotrivire, alții însă, din bunăvoință. Aceștia o fac din iubire, știind că eu sunt aici pentru apărarea Evangheliei; ceilalți, însă, din zavistie, vestesc pe Hristos, nu cu gânduri curate, ci socotind să-mi sporească necazul în lanțurile mele. Dar ce este? Nimic altceva decât că, în tot chipul, fie din fățărnicie, fie în adevăr, Hristos se propovăduiește și întru aceasta mă bucur și mereu mă voi bucura, pentru că știu că «aceasta se va socoti mie spre mântuire», prin rugăciunile voastre și cu ajutorul Duhului lui Iisus Hristos, după așteptarea și nădejdea mea.

Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (†303) a trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian Galeriu (293-311) şi era fiul dregătorului cetăţii Tesalonic.

Curajul martirilor

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: Să vă iubiți unul pe altul! Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu și pe al vostru îl vor păzi. Dar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis pe Mine. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum nu au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine, urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au văzut și M-au urât, și pe Mine, și pe Tatăl Meu. Dar aceasta s-a făcut, ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: M-au urât pe nedrept. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă smintiți. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide va crede că aduce închinare lui Dumnezeu.” Ioan 15, 17–27; 16, 1–2 (Iisus le vorbește ucenicilor)

26 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-26

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (V, 12-16)

n vremea aceea a fost că pe când era Iisus în una din cetăţi, iată că un om plin de lepră văzându-L pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s’a rugat, zicând: „Doamne, dacă vrei, Tu poţi să mă curăţeşti“. Şi întinzându-Şi mâna, S’a atins de el, zicând: „Vreau, curăţeşte-te!“ Şi îndată S’a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui: „Ci du-te, arată-te preotului, iar pentru curăţirea ta să aduci jertfă aşa cum a rânduit Moise, să le fie lor mărturie“. Dar vorba despre El se răspândea şi mai mult, şi numeroase mulţimi se adunau să asculte şi să se vindece de bolile lor. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga.

Apostolul Zilei: 2021-10-26

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 8-14)

raților, martor îmi este Dumnezeu, că vă doresc pe voi pe toți, cu dragostea lui Hristos Iisus. Și aceasta mă rog, ca iubirea voastră să prisosească tot mai mult și mai mult, întru cunoștință și întru orice pricepere, ca să alegeți cele ce vă sunt mai de folos și ca să fiți curați și fără de prihană în ziua lui Hristos, plini de roada dreptății, care este prin Iisus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu. Voiesc să știți, fraților, că cele întâmplate cu mine s-au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei, încât lanțurile mele pentru Hristos au ajuns cunoscute în tot pretoriul și tuturor celorlalți; și cei mai mulți dintre frații întru Domnul, îmbărbătați prin lanțurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovăduiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu.

Lintea neagră, una dintre cele mai bogate surse de proteine vegetale

Lintea este una dintre legumele biblice, fiind menționată și în Sfânta Scriptură alături de bob și nap, însă adesea a fost neglijată, în ciuda faptului că are proprietăți deosebite. Conform unor studii, lintea nu este o proteină completă, lipsind din compoziția ei doi aminoacizi, însă este considerată una dintre cele mai bogate surse de proteine alături de soia, fasole sau mazăre. 

Salvia, remediu pentru combaterea intoxicațiilor accidentale

Intoxicațiile accidentale pot fi de natură alimentară, produse în urma ingerării unor alimente infectate cu germeni patogeni, medicamentoase, provocate prin consumul unor doze excesive de medicamente, sau profesionale, prin inhalarea unor substanțe nocive la locul de muncă. 

Numai templul nezidit de mână al inimii Îl poate încăpea pe Dumnezeu

Sfântul Ștefan grăiește: „Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini… Ce casă Îmi veți zidi Mie, zice Domnul, sau ce loc pentru odihna Mea?”. Numai templul nezidit de mână al inimii îl poate încăpea pe Dumnezeu, precum a grăit Domnul: „De Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi; și vom veni la el, și locaș la el vom face” (Ioan 14, 23).

Hristos este Capul Bisericii

Hristos Domnul, Mântuitorul nostru, a zidit pe pământ Sfânta Biserică și binevoiește să rămână în ea, în calitate de Cap, Dătător de viață și Ocârmuitor. Aici este Hristos, în Biserica noastră Ortodoxă, și nu este în nicio alta: nici să nu-L cauți, că nu ai să-L găsești.

Maica Domnului, singura noastră nădejde

După învățătura Bisericii, Maica Domnului este singura nădejde a credincioșilor, izbăvirea de necazuri și nenorociri a tuturor celor ce aleargă la ea, izvor al milei și zid nebiruit, mijlocire către Ziditorul, nădejdea neschimbată a credincioșilor și bucuria tuturor celor necăjiți. Ea mijlocește fără încetare pentru noi în rugăciuni înaintea lui Dumnezeu. În fața ochilor ei, zi de zi, noapte de noapte, ceas de ceas și clipă de clipă, stă mulțimea oamenilor, dintre care unii sunt împresurați de nevăzuții vrăjmași ce caută pieirea lor, alții sunt îngreunați de necazuri și nenorociri nemăsurate, iar alții suferă de neputințe și boli grele; și pe toți îi vede Preabinecuvântata Maică a lui Dumnezeu.

Cum să înțelegem Împărăția cerurilor

„În vremea aceea a intrat Iisus în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era cuprinsă de friguri și L-au rugat pentru ea. Atunci El, plecându-Se asupra ei, a certat frigurile și frigurile au lăsat-o. Iar ea, îndată ridicându-se, le slujea. Dar, apunând soarele, toți câți aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Și mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoși. Și din mulți ieșeau diavoli, care strigau și ziceau: Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească acestea, pentru că știau că El este Hristos. Însă, făcându-se ziuă, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu; iar mulțimile Îl căutau și au venit până la El și-L țineau ca să nu plece de la ei. Însă El a zis către ei: Trebuie să binevestesc Împărăția lui Dumnezeu și altor cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. Și propovăduia în sinagogile Galileei.” Luca 4, 38-44 (Vindecarea soacrei lui Simon-Petru)

25 octombrie – Sfinții Mucenici Marcian și Martirie [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-25

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IV, 38-44)

n vremea aceea a intrat Iisus în casa lui Simon. Iar soacra lui Petru era prinsă de friguri rele şi L-au rugat pentru ea. Şi El, aplecându-Se asupra ei, a certat frigurile, şi ele au lăsat-o. Iar ea s’a ridicat îndată şi le slujea. Iar în apusul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare din ei, îi vindeca. Şi din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“ Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei ştiau că El este Hristosul. Iar când s’a făcut ziuă a ieşit şi S’a dus într’un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El, şi-L ţineau să nu plece de la ei. Dar El le-a zis: „Trebuie ca şi altor cetăţi să le binevestesc împărăţia lui Dumnezeu, că pentru aceasta am fost trimis“. Şi propovăduia în sinagogile Galileii.

Apostolul Zilei: 2021-10-25

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A NOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Filipeni (I, 1-7)

avel și Timotei, robi ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinților întru Hristos Iisus, celor ce sunt în Filipi, împreună cu episcopii și diaconii: Har vouă și pace, de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. Mulțumesc Dumnezeului meu, ori de câte ori îmi amintesc de voi, și totdeauna, în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toți, mă rog cu bucurie, întrucât v-ați făcut părtași la Evanghelie din ziua dintâi până acum. Sunt încredințat că Acela Care a început în voi lucrul cel bun, îl va duce la capăt, până în ziua lui Hristos Iisus. De asemenea, este cu dreptate să gândesc astfel despre voi toți, cei ce sunteți părtași cu mine la același har; căci vă port în inima mea, atât în lanțurile mele, cât și în apărarea și în întărirea Evangheliei.

Duminica a XXIII-a după Rusalii [Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor] – Părintele Calistrat 24.10.2021

Dumnezeu nu are loc acolo unde omul valorează mai puţin decât animalul

În vremea aceea a venit Iisus cu corabia în ținutul Gherghesenilor, care este în fața Galileii. Și, ieșind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon și care de multă vreme nu mai punea haină pe el și în casă nu mai locuia, ci prin morminte. Văzându-L pe Iisus, a strigat, a căzut înaintea Lui și cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui!, fiindcă poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulți ani îl stăpânea; și era legat în lanțuri și în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era dus de demon în pustie. Și l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ți este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulți intraseră în el. Și-L rugau să nu le poruncească să meargă în adânc. Și era acolo o turmă mare de porci, care pășteau pe munte. Și L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; iar El le-a îngăduit. Și, ieșind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe țărm în lac și s-a înecat. Iar păzitorii, văzând ce s-a întâmplat, au fugit și au vestit în cetate și prin sate. Atunci au ieșit locuitorii să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Iisus și au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, îmbrăcat și întreg la minte, șezând jos, la picioarele lui Iisus, și s-au înfricoșat. Iar cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Și L-a rugat pe El toată mulțimea din ținutul Gherghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinși de frică mare. Atunci El, intrând în corabie, S-a întors înapoi. Iar bărbatul din care ieșiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul, zicând: Întoarce-te la casa ta și spune cât bine ți-a făcut ție Dumnezeu. Și el a plecat, vestind în toată cetatea cât bine i-a făcut Iisus. Luca 8, 26-39 (Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor) 

24 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Areta [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-24

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (VIII, 26-39)

n vremea aceea a ajuns Iisus cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este în faţa Galileii. Şi ieşind El pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demoni; de multă vreme el cu haină nu se îmbrăca şi în casă nu mai locuia, ci în morminte. Şi văzându-L pe Iisus, a strigat şi a căzut înainte-I şi cu glas mare a zis: „Ce-ai cu mine, Iisuse, Fiul Dumnezeului Celui-Preaînalt? Rogu-te să nu mă chinuieşti…“. Că-i poruncea duhului necurat să iasă din om. Fiindcă de mulţi ani îl stăpânea; şi-l păzeau legat în lanţuri şi’n obezi, dar el, sfărâmând legăturile, era gonit de demon în pustiu. Şi l-a întrebat Iisus: „Care-ţi este numele?“ Iar el a zis: „Legiune“. Că demoni mulţi intraseră în el. Şi-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc. Şi era acolo o turmă mare de porci care păştea pe munte. Şi L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; şi le-a îngăduit. Şi ieşind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s’a repezit de pe stâncă’n lac şi s’a înecat. Iar păzitorii, văzând ce s’a întâmplat, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate. Şi au ieşit să vadă cele întâmplate şi au venit la Iisus; şi pe omul din care ieşiseră demonii l-au găsit îmbrăcat şi întreg la minte, şezând jos, la picioarele lui Iisus; şi s’au înspăimântat. Şi cei care văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Şi toată mulţimea din ţinutul Gherghesenilor L-a rugat să plece de la ei, că erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S’a înapoiat. Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă l-a trimis înapoi, zicând: „Întoarce-te la casa ta şi spune cât a făcut Dumnezeu pentru tine“. Şi a plecat, propovăduind în toată cetatea cât a făcut Iisus pentru el.

Apostolul Zilei: 2021-10-24

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (II, 4-10)

raților, Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit pe noi, cei ce eram morți prin păcatele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos: prin har sunteți mântuiți! Și împreună cu Hristos Iisus, ne-a înviat și împreună ne-a așezat întru ceruri, ca să arate în veacurile viitoare covârșitoarea bogăție a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus. Deci, în har sunteți mântuiți, prin credință, și aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca să nu se laude nimeni. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a pregătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.

Îndemnul de a mărturisi cât bine ne-a făcut Dumnezeu

Evanghelia Duminicii a 23-a după Rusalii ne vorbește despre vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Relatarea Sfântului Evanghelist Luca este asemănătoare cu cea a Sfântului Matei, doar că, în fragmentul prezentat în această duminică, se vorbește despre un singur demonizat.

Cum depășim obstacolele care apar în primii ani de căsnicie ?

În primii ani ai căsătoriei perechea înfruntă una din cele mai mari greutăţi. Încercarea de bază a soţilor în această perioadă este de a crea fundamentul unei noi familii, distinctă de familiile lor. Fiecare soţ este nevoit să aducă curaj şi susţinere celuilalt, o susţinere reală, care să se substituie susţinerii părinţilor. Când soţii fac aceasta bine, fiecare devine pentru celălalt izvorul esenţial de satisfacere a celor mai importante nevoi personale. Doar când fiecare soţ găseşte susţinerea într-o crescândă unire şi încredere poate părăsi dependenţa de legătura cu părinţii. Din nefericire însă, mulţi soţi, în loc să ofere partenerului lor înţelegerea şi căldura ce ar micşora cu mult puterea pe care o au părinţii asupra acestuia, nasc o atmosferă de tensiune şi de răceală, care măreşte nostalgia după relaţia părintească şi dependenţa de ea.

Diferența dintre pasiune și iubire matură

Specialiştii consideră că iubirea autentică are mai multe forme: dorinţă, pasiune şi angajament. Multe dintre părutele iubiri, mor înainte de a se maturiza, adică din primele lor faze.

Mulţi confundă iubirea cu atracţia trupească sau cu un sentiment pozitiv

Prin psihism, prin puterea lui de dorire, intrăm în relaţie unii cu ceilalţi. Aceasta ne e dăruită ca să ne iubim unii pe alţii. Dar, aşa cum este omul astăzi, această parte e ruptă din întregul său. De aceea, când cineva vrea să se căsătorească doar cu această parte, cu dorinţa, vrea doar cu o treime din sufletul său. Pentru că sufletul omu­lui are trei mari puteri: puterile vegetative, puterile afec­tive şi puterea duhului, duhovnicească. Firesc, oamenii se căsătoresc pentru că se iubesc. Dar, din păcate, astăzi, mulţi confundă iubirea cu atracţia trupească şi tinerii se aruncă cu uşurinţă să-şi satisfacă atracţia descoperind apoi, că: „A, pardon, nu erai tu, te-am confundat, dar mi-a făcut plăcere, într-adevăr”. Aceasta duce la o mare sufe­rinţă, ignorată şi negată de multe ori, dar nu mai puţin reală din acest motiv, deşi oamenii mimează că nu le pasă, că asta e viaţa, că trebuie să ne cunoaştem, că tre­buie să alegem, că trebuie să ştim cine este partene­rul… Nimeni nu mai stă să vadă, să inventarieze rănile care rămân, bolile care se acumulează, durerea şi chiar crimele care decurg de aici. Câţi prunci au murit dintr-un avânt ca acesta? Au fost îndepărtaţi din viaţa mamei ca o murdărie, ca nimic.

Importanța şi actualitatea educației religioase în viaţa copiilor

„Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este Împărăţia lui Dumnezeu” (Marcu 10, 14). Aceste cuvinte sunt fundamentul copiilor în dezvoltarea lor, căci prin ele se arată libertatea și dreptul de a-L cunoaște pe Dumnezeu, iar această descoperire este o adevărată bucurie când este prezentă în cea mai pură și frumoasă perioadă din viață, și anume copilăria.

Gânduri despre ieroschimonahul Paisie Olaru

Părintele Paisie Olaru a fost rugător neîncetat, un adevărat achimit al României, într‑o perioadă de potrivnicie îndreptată către Biserică, în timpurile istoriei în care un vifor al înghețului spiritual a bântuit vetrele sihăstrești, pe care călugării l‑au îndurat cu inima zdrobită, fiind obligați să părăsească locul unde rânduiala monahală era universul lor cotidian, efectele decretului nedrept fiind resimțite chiar și de cei care aveau o înaltă trăire ortodoxă și românească. În acele vremuri aspre și înnegurate, părintele Paisie a alinat tristețile și a luminat întunericul spiritual prin rugăciunile arzânde și viețuirea isihastă.

Cine stăpânește văzduhul ?

„În vremea aceea a venit Iisus în Capernaum, cetate a Galileei, și învăța poporul sâmbăta. Și erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu putere. Iar în sinagogă era un om având duh de demon necurat și a strigat cu glas mare: Lasă! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu! Și l-a certat Iisus, zicând: Taci și ieși din el! Iar demonul, aruncându-l în mijlocul sinagogii, a ieșit din el, cu nimic vătămându-l. Și frică li s-a făcut tuturor și spuneau unii către alții, zicând: Ce este acest cuvânt? Că poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate și ele ies.” Luca 4, 31–36 (Vindecarea unui demonizat în sinagogă)

23 octombrie – Sfântul Iacov, ruda Domnului; Sfântul Ignatie, Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-23

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IV, 31-36)

n vremea aceea S’a coborât Iisus la Capernaum, cetate a Galileii; şi îi învăţa sâmbăta. Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Său era cu putere. Iar în sinagogă era un om care avea duh de demon necurat; şi a strigat cu glas tare: „Lasă-ne’n pace! Ce-ai tu cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu eu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu…“. Şi Iisus l-a certat, zicând: „Taci şi ieşi din el!…“. Şi aruncându-l în mijlocul sinagogii, demonul a ieşit din el fără să-l vatăme cu nimic. Şi frică i-a cuprins pe toţi şi ziceau unii către alţii: „Ce este oare cuvântul acesta? Că El cu stăpânire şi cu putere le porunceşte duhurilor necurate, şi ele ies“.

Apostolul Zilei: 2021-10-23

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Corinteni (XV, 39-45)

raților, nu toate trupurile sunt la fel, ci unul este trupul oamenilor și altul este trupul dobitoacelor și altul este trupul păsărilor și altul este trupul peștilor. Sunt și trupuri cerești și trupuri pământești; dar alta este slava celor cerești și alta a celor pământești. Alta este strălucirea soarelui și alta strălucirea lunii și alta strălucirea stelelor, căci stea de stea se deosebește în strălucire. Așa este și învierea morților: se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune; se seamănă întru necinste, înviază întru slavă; se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere; se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este și trup duhovnicesc, precum și este scris: «Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă, cu duh dătător de viață».

Dumnezeu nu lasă sufletul care nădăjdu­iește în El să fie ispitit peste măsură

Mai-nainte de toate, tot su­fletul ce voiește să se facă plăcut înaintea lui Dumnezeu trebuie să țină vitejește răbdarea și nădejdea; și așa va putea răbda și trece de toa­tă ridicarea asupra și bântuiala vicleanului. Că Dumnezeu nu va lăsa pe sufletul ce nădăjdu­iește în El și-L așteaptă să fie astfel ispitit până într-acolo încât, îngreuindu-se peste ceea ce poate, să vină întru deznădăjduire. Nici, ia­răși, vicleanul nu bântuie și necăjește sufletul pe cât voiește, ci atâta cât îi este îngăduit lui de Dumnezeu – că știe Plăsmuitorul nostru cât poate a intra sufletul nostru în ispitire și în lămurire.

Rugăciunea – între credință și pretenții

Niciodată să nu lipsim de la Sfânta Liturghie și să nu avem niciodată rugăciuni de cerere: „Doamne, dă-mi… Doamne, fă-mi așa… Doamne, grijește…”. Ci numai atât: „Doamne, vezi Tu cum faci… Noi Îți mulțumim pentru că existăm. Noi Te lăudăm pentru că Tu ești mare și minunat, și minunat ești Tu întru sfinții Tăi!”.

La ce-i de folos aghiasma ?

Părintele Kukșa sfătuia de asemenea ca toate lucrurile noi și alimentele să fie sfințite cu aghiasmă, iar înainte de culcare să stropim cu aghiasmă prin chilie (cameră). Dimineața, ieșind din chilie, el întotdeauna stropea cu sfânta aghiasmă. Un tânăr ucenic, neînțelegând de ce batiușka stropea în fiecare seară cu aghiasmă, l-a întrebat: „Batiușka. La ce e de trebuință să stropești? La ce-i de folos?”.

Sfințirea întru adevăr

„Pentru ei, Eu mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr” (Ioan 17, 19). Pentru ei Mă jertfesc. Pentru ei M-am întrupat. Pentru ei arăt, în această viață omenească, minuni fără seamăn, rod al iubirii Mele de oameni. Dar, mai mult, îi doresc sfințiți întru adevăr. Vreau să-Mi urmeze, să descopere că Eu sunt Adevărul și să se desăvârșească întru Mine. Din grădina Ghetsimani, cuvintele Mântuitorului au răsunat ca un tunet asupra lumii întregi. Sfințirea întru adevăr. Adevărul ca sfințenie.

Cine era Neeman Sirianul ?

„În vremea aceea toți se mirau de cuvintele harului care ieșeau din gura lui Iisus și ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif? Și El le-a zis: Cu adevărat, Îmi veți spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici, în patria Ta. Și le-a zis: Adevărat zic vouă că nici un proroc nu este bine primit în patria sa. Și adevărat vă spun că multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israel, când s-a închis cerul trei ani și șase luni, încât a fost foamete mare peste tot pământul, și la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie, decât la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă. Și mulți leproși erau în Israel în zilele prorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curățat, decât Neeman Sirianul. Și toți în sinagogă, auzind acestea, s-au umplut de mânie. Și, ridicându-se, L-au scos afară din cetate și L-au dus până pe sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie; iar El, trecând prin mijlocul lor, a plecat de-acolo.” Luca 4, 22-30 (Iisus în patria Sa)

22 octombrie – Sfinții șapte tineri din Efes [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-22

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IV, 22-30)

n vremea aceea toţi Îl încuviinţau şi se mirau de cuvintele harului ce ieşeau din gura lui Iisus şi ziceau: „Nu este acesta oare fiul lui Iosif?…“. Şi El le-a zis: „Nici o’ndoială că-Mi veţi spune zicala aceasta: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!; pe toate câte-am auzit că s’au făcut în Capernaum, fă-le şi aici, în patria ta?“. Şi le-a zis: „Adevăr vă spun Eu vouă că nici un profet nu este bineprimit în patria sa. Şi adevăr vă spun că multe văduve erau în Israel în vremea lui Ilie, când s’a închis cerul trei ani şi şase luni, încât foamete mare a fost în tot pământul, şi la nici una din ele n’a fost trimis Ilie, ci numai în Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă. Şi mulţi leproşi erau în Israel în vremea profetului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s’a curăţit, ci numai Neeman Sirianul“. Şi auzind acestea, toţi cei din sinagogă s’au umplut de mânie. Şi sculându-se, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până la sprânceana muntelui pe care le era zidită cetatea, ca să-L arunce jos. Dar El, trecând prin mijlocul lor, S’a dus.

Apostolul Zilei: 2021-10-22

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (VI, 18-24)

raților, faceți în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni și de cereri, și întru aceasta priveghind cu toată stăruința și rugăciunea pentru toți sfinții. Rugați-vă și pentru mine, ca să mi se dea cuvânt când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei, pe care o binevestesc, în lanțuri, ca să vorbesc despre Evanghelie fără sfială, precum trebuie să vorbesc. Iar ca să știți și voi cele despre mine și ce fac, Tihic, iubitul frate și credinciosul slujitor întru Domnul, vi le va aduce la cunoștință pe toate; l-am trimis pe el la voi, pentru aceasta, ca să aflați cele despre noi și să mângâie inimile voastre. Pace fraților și dragoste, cu credință de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul Iisus Hristos. Harul fie cu toți care iubesc pe Domnul nostru Iisus Hristos întru curăție.

Mereu vor exista și sfinți

Așa cum pe cerul senin vezi o stea aici, una acolo, tot așa va fi și cu drepții. Sunt rari, foarte rari. Unii creștini sunt ca niște stâlpi neclintiți. Mai există și acum creștini în lume, precum Lot de odinioară. Până la sfârșitul veacului, așa cum scrie în Scriptură, aceasta nu se va termina. Se însurau și se măritau, dar vor exista și sfinți (a se vedea viețile sfinților Filaret cel Milostiv și Ketevan din Georgia). Fericit este omul care se nevoiește să ajungă lângă Dumnezeu, să rămână în această familie. Unul ca acesta se va mântui!

Mi-am sprijinit sufletul meu pe nădejdea în Dumnezeu

Totuși un lucru bun nu este bun când îi lipsește ceva necesar, de aceea nu voiam să mă opresc numai până aici. Știți cu toții ce vreau să spun, lucru pe care și eu l-am cunoscut din cercare. Dacă cineva rămâne fără hrană timp de câteva zile, se oprește eliminarea mâncărurilor, dar este totuși cu neputință să nu fie tulburat cineva de două sau trei ori pe zi de eliminarea apei. Prin urmare, m-am gândit cât de dificilă era situația pentru această nevoie și numai să cobor la chilia de jos. Și am vrut să fac un loc potrivit deasupra pentru această nevoie. Dar nu voiam totuși să fie aproape de noua mea chilie din evlavie pentru Biserică și din respect pentru peșteră care erau mai jos. Iarăși mi se prezenta ca mare dificultate să tai stânca până în partea de sud, lângă chiparos  și să fac o potecă strâmtă și lungă. Dificultatea era mare, fiindcă și numai să privească cineva de acolo în jos hăul era înfricoșător iar de sus prăpastia șubredă mărea încă și mai mult frica.

Ce se întâmplă când omul crede în Dumnezeu ?

Când omul crede în Dumnezeu și se depărtează de patimile trupești, prin însuși acest fapt omoară în sine chiar și iubirea de arginți, începe să înțeleagă lipsa de noimă a adunării banilor și a nădăjduirii în ei, fiindcă își pune toată nădejdea în Dumnezeu.

Vindecarea proprie, fundamentală în construirea relaţiilor sănătoase

Viața reală nu se măsoară (doar) în funcțio­nalitate, ci în multe alte elemente care ne fac să simțim că trăim, nu că supraviețuim, cum ar fi: creativitate, bună dispoziție, umor, zâmbet, energie, atitudine proactivă în fața oricăror provocări, pasiuni, scopuri pentru care trăiești, relații împlinite, relaxare, stare de bine, încredere, optimism, bucurie, mulțumire, conexiune cu corpul tău și semnalele pe care acesta ni le transmite, intuiție și spiritualitate. Pe o scală de la 1 la 10, cât de mult regăsești din aceste componente în propria persoană?

Pelerinajul, între înţelepciunea veacului şi evlavia către sfinţii vindecători

De aproape două veacuri şi jumătate, ziua de 27 octombrie este pentru români momentul anual când îl sărbătorim pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui sfinte moaşte se află în Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei. Ziua de cinstire a Cuviosului este marcată şi de pelerinajul pe care-l fac creştinii ortodocşi la sfintele lui moaşte.

Adevărata învățătură

„În vremea aceea a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă și S-a ridicat să citească. Și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Iar El, deschizând cartea, a găsit locul unde era scris: «Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să izbăvesc pe cei apăsați și să vestesc anul plăcut Domnului». Și, închizând cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui. Atunci El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Și toți Îl încuviințau și se mirau de cuvintele harului care ieșeau din gura Lui.” Luca 4, 16-22 (Iisus predică în sinagogă)

21 octombrie – Sfântul Cuvios Ilarion cel Mare [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-21

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IV, 16-22)

n vremea aceea a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S’a ridicat să citească. Şi I s’a dat cartea profetului Isaia. Şi deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: Duhul Domnului e peste Mine, pentru că El M’a uns; El M’a trimis să le binevestesc săracilor, să-i vindec pe cei zdrobiţi la inimă, robilor să le vestesc libertate şi orbilor vedere, pe cei asupriţi să-i trimit în libertate şi să vestesc anul bineprimit al Domnului. Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a şezut; iar ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupră-I. Şi a început să le spună: „Astăzi s’a plinit această scriptură în urechile voastre“. Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau de cuvintele harului ce ieşeau din gura Lui.

Apostolul Zilei: 2021-10-21

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (V, 33; VI, 1-9)

raților, fiecare din voi așa să-și iubească femeia sa ca pe sine însuși; iar femeia să se teamă de bărbat. Copii, ascultați pe părinții voștri în Domnul că aceasta este cu dreptate. «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta», care este porunca cea dintâi cu făgăduința: «Ca să-ți fie ție bine și să trăiești ani mulți pe pământ». Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i întru învățătura și certarea Domnului. Slugilor, ascultați de stăpânii voștri cei după trup, cu frică și cu cutremur, întru curăția inimii voastre, ca și de Hristos, nu slujind numai când sunt cu ochii pe voi, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci ca slugile lui Hristos, făcând din suflet voia lui Dumnezeu, slujind cu bunăvoință, ca și Domnului și nu ca oamenilor, știind fiecare, fie rob, fie de sine stăpân, că faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca plată de la Domnul. Iar voi, stăpânilor, faceți tot așa față de ei, lăsând la o parte amenințarea, știind că Domnul lor și al vostru este în ceruri și că la El nu încape părtinire.

Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 20.10.2021

Ce înseamnă a iubi pe cineva ca pe tine însuți ?

A-l iubi pe cineva ca pe tine însuți înseamnă nu numai a-l sprijini, a-i da ceva, ci însemnă și a căuta promovarea lui, a căuta înaintarea lui, a căuta odihna lui, să fie odihnit prin existența ta: „În jurul tău să poți să-i fericești pe toți”.

Este păcat să miluiești oamenii buni de muncă, care cerșesc ?

Am auzit un preot spunând că este păcat să miluiești pe semenii buni de muncă, dar care s-au obișnuit să cerșească, care nici nu mai concep alt fel de trai. Pe lângă ei cresc și plozii care sunt puși la cerșit de mici, care fac toată viața lucrul pe care l-au învățat de la ai lor. Ce părere aveți despre acest lucru? E păcat să încurajezi trândăvia?

Păcatul este ca un munte de gheață

Așa cum la Polul Nord există ghețari și ca să se topească este nevoie de razele calde ale soarelui, tot la fel și păcatul… Este trebuință de multă rugăciune, care este ca razele soarelui.

Sfinţii, strălucita podoabă a neamului nostru

Creştinismul românesc are o istorie bimilenară, în decursul căreia pe teritoriul României de azi au trăit oameni cu viaţă sfântă, care au călăuzit neamul nostru pe drumul către mântuire. Rolul lor este determinant în păstrarea conştiinţei de neam, a apartenenţei noastre la spiritualitatea bizantină, civilizaţie continuatoare a istoriei romane.

Rugăciunea „Tatăl nostru”

De multe ori suntem co­ple­șiți de cuvinte. Sunt prea multe în lumea noas­tră. Există o inflație a vorbelor. Suntem prinși într-o colivie a cuvintelor goale, care ne inundă din toate direcțiile. Singuri în mijlocul atâtor cuvinte, încercăm să rezolvăm problema înmulțind chiar ceea ce a generat-o: cuvintele. Până și slujbele bisericești ne apar adesea ca un exces de cuvinte, a căror consistență nu o mai putem prinde.

De ce a fost ispitit Iisus ?

„În vremea aceea Iisus, fiind plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie, timp de patruzeci de zile fiind ispitit de diavol. Și, în aceste zile, nu a mâncat nimic, iar sfârșindu-se zilele acelea, a flămânzit. Și I-a zis diavolul: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine. Și a răspuns Iisus către el: Scris este că «nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu». Apoi, suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii. Și I-a zis diavolul: Ție Îți voi da toată stăpânirea aceasta și strălucirea lor, căci mi-a fost dată mie și eu o dau cui voiesc; deci, dacă Tu Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta. Dar, răspunzând, Iisus i-a zis: Mergi înapoia Mea, satano, căci scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești». Și L-a dus în Ierusalim și L-a așezat pe aripa templului și I-a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos, căci scris este: «Îngerilor Săi va porunci pentru Tine ca să Te păzească; și Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să lovești de piatră piciorul Tău». Și răspunzând, Iisus i-a zis: S-a spus: «Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău». Și diavolul, sfârșind toată ispita, s-a îndepărtat de la El până la o vreme. Dar Iisus S-a întors în puterea Duhului în Galileea și a ieșit vestea despre El în toată împrejurimea. Și învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.” Luca 4, 1-15 (Ispitirea lui Iisus)

20 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Artemie [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-20

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IV, 1-15)

n vremea aceea, Iisus, plin de Duhul Sfânt, S’a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie timp de patruzeci de zile, ispitit fiind de diavolul. Şi în acele zile El n’a mâncat nimic; şi când ele s’au încheiat, El a flămânzit. Şi I-a zis diavolul: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi-i acestei pietre să se facă pâine“. Şi i-a răspuns Iisus: „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu“. Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într’o clipă toate împărăţiile lumii. Şi I-a zis diavolul: „#ie îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi slava lor, căci mie mi-a fost dată şi eu o dau cui vreau. Aşadar, dacă te vei închina înainte-mi, a ta va fi toată“. Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti“. Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos, că scris este: îngerilor săi va porunci pentru tine, ca să te păzească; şi ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva piciorul tău să ţi-l izbeşti de piatră“. Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „S’a spus: Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău“. Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s’a îndepărtat de la El, până la o vreme. Şi S’a întors Iisus cu puterea Duhului în Galileea; şi vestea despre El a ieşit în tot ţinutul dimprejur. Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit fiind de toţi.

Apostolul Zilei: 2021-10-20

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (V, 25-33)

raților, iubiți femeile voastre, după cum și Hristos a iubit Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca să o sfințească, curățind-o cu baia apei prin cuvânt, și ca s-o înfățișeze Sieși, Biserică mărită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de felul acesta, ci ca să fie sfântă și fără de prihană. Așadar, bărbații sunt datori să-și iubească femeile lor, ca pe înseși trupurile lor. Cel ce-și iubește femeia sa, pe sine se iubește. Căci nimeni, vreodată, nu și-a urât trupul său, ci fiecare îl hrănește și îl încălzește, precum și Hristos Biserica; pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui și din oasele Lui. Pentru aceea, va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de femeia sa și vor fi amândoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică. Astfel, și voi, fiecare așa să-și iubească femeia sa, ca pe sine însuși; iar femeia să se teamă de bărbat.

Dacă relația dintre om și îngerul păzitor se rupe, omul rătăcește, iar diavolul vine și câștigă fără luptă

Foarte interesantă este povestea acelor trei tineri care ardeau în cuptorul Babilonului, pedepsiți pe nedrept. Mai era încă o persoană acolo, iar persoana aceasta, a patra, era Duhul lui Dumnezeu care îi proteja de durere. Omul are acest apărător care se identifică cu toată povara vieții, că de aceea Dumnezeu dă îngerul păzitor. Nu-l dă pentru cine știe ce calcule, socoteli, adică să fie complice omului, să avem noi în viața noastră dezordonată un păzitor care, orice am face, să ne scoată la liman. Nu! Dumnezeu i-a dat omului umilința, smerenia, i-a dat greutățile ca să se călească, să învețe ascunzișurile vieții. Îngerul îl ajută să treacă peste toate, între om și înger trebuie să se stabilească o relație care să dureze până la mântuirea sufletului. Dacă relația dintre om și înger se rupe, omul rătăcește, îngerul se depărtează, diavolul vine și câștigă fără luptă.

În cele din urmă, urmează-I lui Hristos !

Nu este ușor a-I urma dintr-o dată lui Hristos. Mai întâi urmează-i pe oamenii buni din satul tău. Aceasta să-ți fie cea dintâi treaptă. Apoi urmează-i pe oamenii sfinți din neamul tău. Aceasta să-ți fie a doua treaptă. Apoi urmează-i pe cei mai mari sfinți ai Bisericii. Aceasta să-ți fie a treia treaptă. În cele din urmă, urmează-I lui Hristos. Aceasta este vârful unde nu se poate ajunge dintr-o singură săritură, făcută tocmai de jos.

Ascultarea – prima poruncă și cerință a lui Dumnezeu

Orice am spune acum, nu va fi nimic altceva decât întrecerea măsurilor noastre. Cum, oare, să nu se întâmple aceasta, când adevăruri atât de înalte, elementare și necesare, care conduc la desăvârșirea cea după Dumnezeu, sunt uitate, sunt neglijate și devin neînțelese și, din această pricină, zguduie din temelii zidirea noastră duhovnicească?

Nașterea din veci a Fiului

„În vremea aceea, Iisus Însuși era ca de treizeci de ani când a început să propovăduiască, fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, fiul lui Iosua, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Iosif, fiul lui Ioda, fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er, fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, fiul lui Melea, fiul lui Mainan, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, fiul lui Iesei, fiul lui Obed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, fiul lui Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, fiul lui Serug, fiul lui Ragav, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainan, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu. Iar Iisus, fiind plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie.” Luca 3, 23–38; 4, 1 (Genealogia Mântuitorului)

19 octombrie – Sfântul Proroc Ioil [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2021-10-19

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (III, 23-38; IV, 1)

n vremea aceea, Iisus era ca de treizeci de ani când a început să propovăduiască, El fiind, după cum se presupunea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iosif, fiul lui Iuda, fiul lui Ioanan, fiul lui Risa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er, fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionan, fiul lui Eliachim, fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, fiul lui Seruh, fiul lui Ragab, fiul lui Falec, fiul lui Ever, fiul lui Sala, fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu. Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S’a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie

Apostolul Zilei: 2021-10-19

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A OPTSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (V, 20-25)

raților, mulțumiți totdeauna pentru toate, în numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu-Tatăl. Supuneți-vă unul altuia întru frica lui Hristos. Femeile să se supună bărbaților lor ca Domnului, pentru că bărbatul este cap femeii, precum și Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor și este. Deci, precum Biserica se supune lui Hristos, așa și femeile bărbaților lor, întru totul. Bărbaților, iubiți pe femeile voastre, după cum și Hristos a iubit Biserica, și S-a dat pe Sine pentru ea.

Preparate din carne de miel, sursă de grăsimi mononesaturate

Foarte bogată în proteine de înaltă calitate și diverse vitamine și minerale, carnea de miel poate fi o componentă excelentă a unei diete sănătoase. Este o sursă bogată de fier, fosfor, zinc, calciu, seleniu, potasiu, cupru, magneziu, vitaminele din grupul B (B1, B2, B6, B12), calciu, vitamina E, grăsimi mononesaturate, acizi grași omega 3, omega 6. Această carne este şi o sursă bogată de acid folic.