Încă de mic am crezut întotdeauna că mersul la biserică e grozav. Îmi plăcea corul bisericii episcopale pe care o frecventam și să merg să-mi iau napolitane și suc. Dar citirea Sfintei Scripturi, rugăciunile și predicile mi se păreau mereu extrem de plictisitoare. Când am crescut mai mare am început să nu-L mai simt pe Dumnezeu unde mergeam. Apoi ca adolescent am fost nevoit să merg la cursuri pentru confirmare (recunoașterea oferită unui credincios de către Biserica protestantă), timp de un an. Preotul acela ciudat ținea niște cursuri atât de plictisitoare și obositoare, încât, după ziua confirmării, m-am declarat ateu și nu am mai mers niciodată la biserică. M-am exclus imediat după aceea din Biserica episcopală și m-am lepădat de creștinism. Credeam că a fi creștin este irelevant.
Citește în continuare ‘De ce e grozav să mergi din nou la biserică’
Comentarii recente