Maica Vieții stă la începutul unei noi umanități, care restaurează condiția femeii și, în special, a mamei. Însuși numele de Eva al primei femei înseamnă „viață”. Citim în Facerea 3, 20: Și a pus Adam femeii sale numele Eva, adică viață, pentru că ea era să fie mama tuturor celor vii. Eva trebuia să fie Maica vieții. Ea însă a căzut în păcat și a adus pentru ea și pentru toți urmașii ei pedeapsa morții sufletești și trupești. Ea a născut într-adevăr fii și este maică a întregului neam omenesc, dar a născut fii spre moarte, datorită căderii în păcat. Dumnezeu a rânduit ca o Nouă Evă să fie Maica Vieții. Iar această Nouă Evă este Sfânta Fecioară Maria.
Arhivă pentru 30 decembrie 2021
Sfânta Fecioară Maria, Maica Vieții
Ființa care-L naște pe Hristos nu este o femeie oarecare, ci este femeia prin excelență, care a fost binecuvântată de Dumnezeu cu o demnitate neînchipuită. Iar Iisus nu este fiul Dreptului Iosif, ci numai al Mariei, zămislit fiind „de la Duhul Sfânt” (Matei 1, 20). Legătura aceasta între zămislirea feciorelnică și opera de răscumpărare a neamului omenesc a fost surprinsă și în versetele în care se spune că „ea va naște Fiu” (Matei 1, 21) și că „El va mântui pe poporul Său de păcate” (Matei 1, 21).
Citește în continuare ‘Maica Domnului – femeia prin excelență’
În legătură cu cele întâmplate îndată după Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu închinarea magilor, cu închinarea păstorilor, în legătură cu închinarea păstorilor, ne spune Luca în Sfânta Evanghelie că Maica Domnului păstra toate în inima ei. Cineva, și cred că pe bună dreptate, spunea că Maica Domnului este adevăratul chip al Ortodoxiei. De ce? Pentru că a păstrat în inima ei cuvintele cele folositoare, cuvintele cele bune, le-a păstrat în inima ei. În măsura aceasta suntem ortodocși, în măsura în care, ca și Maica Domnului, păstrăm și noi cuvintele cele sfinte în inima noastră.
Citește în continuare ‘Maica Domnului este adevăratul chip al Ortodoxiei’
Mânia lui Dumnezeu
„Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om a sădit vie și a dat-o lucrătorilor și a plecat departe pentru multă vreme. Și, la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic. Și a trimis apoi o altă slugă, dar ei, bătând-o și pe aceea și ocărând-o, au trimis-o fără nimic. Și a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o și pe aceea, au alungat-o. Atunci, stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor rușina de el. Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei, zicând: Acesta este moștenitorul; să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră. Și, scoțându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora stăpânul viei? Va veni și va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei, auzind, au zis: Să nu se întâmple! El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă deci scriptura aceasta: «Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului»? Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar peste cine va cădea ea, pe acela îl va zdrobi.” Luca 20, 9-18
EVANGHELIA ZILEI: 2021-12-30
JOI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI OPTA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca |
![]() |
Apostolul Zilei: 2021-12-30
JOI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI OPTA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Tit |
![]() |
Comentarii recente