Războiul din sufletul nostru

În ultimele săptămâni, am devenit familia­rizați cu un cuvânt pe care obișnuiam să-l auzim doar în lecțiile de istorie sau în conversațiile cu bunicii noștri – război. Am ales să iau acest cuvânt ca pe o metaforă a vieții, a experiențelor diverse prin care trecem, prin urmare voi descrie ce înseamnă războiul cognitiv şi cel emoţional. 

Sfințenia este semnul puterii și frumuseții originare din om

Sfințenia nu se cucerește printr-o trăire nefirească, nedefinită, lipsă de disciplină, ci, dimpotrivă, ea presupune o mare disciplină, atât de mare că am putea-o numi cea mai riguroasă. Ascensiunea prin asceză, rugăciune și rupere de tot ceea ce îți aparține ca făptură pământeană, ascensiunea prin participarea la realitatea divină nu se poate îndeplini decât prin cea mai aspră și mai strânsă disciplină spirituală.

Un model de rugăciune stăruitoare și viață nevoitoare

Sfântul Ioan Scărarul, unul dintre călugării nevoitori ai Mănăstirii „Sfânta Ecaterina”, situată la poalele Muntelui Sinai, a fost iubitor de înălțimi duhov­nicești. În cartea lui, Scara (Leasvița), vorbește despre posibilitatea urcu­șu­lui omului către Dumnezeu, care trebuie însoțit de o permanentă dorință de îndepărtare față de ceea ce este tre­cător, pământesc, presărat cu patimi, ură, orgolii și întuneric.

Salvarea celui căzut în păcat

Sfântul Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole și Capitole, Ed. Dei­sis (2001), pp. 318-319

31 martie – Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-31

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-31

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 30.03.2022

De vei cădea în fiecare zi, să nu încetezi lupta

De am căzut în groapa nelegiuirilor, nu vom putea ieși dintr-însa până ce nu vom coborî în prăpastia umilinței celor ce se pocăiesc.

Rugăciunea, timpul și mediul online

Există un loc și un timp pentru toate. Sunt momente pe care le dedicăm grijilor cotidiene și momente pe care le rezervăm întâlnirii cu Dumnezeu. Iar acestea din urmă, parcă tot mai rare și mai grăbite, tind să își piardă orice sens, dacă le subordonăm nimicniciei ce ne înconjoară, deoarece rugăciunea are nevoie, orice ar fi, de un spațiu liniștit și de un suflet pe măsură, de prezența fizică și spirituală, nu doar de o umbră pe zidul văruit al existenței.

Amânarea îndeplinirii poruncilor, stăpânirea morții asupra noastră

Problema cunoașterii lui Dumnezeu este una dintre temele grele ale teologiei: în ce măsură omul are acces la Dumnezeu? De aceea, ajungem să vorbim de cunoaștere și revelație naturală și supranaturală. Dar de multe ori nu ne preocupă contextul sau starea în care omul Îl poate cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu. Părinții Bisericii spun că Dumnezeu nu Se schimbă în raport cu omul. Nu îi iubește mai mult pe unii și mai puțin pe alții. Omul este cel care se depărtează și poate să întoarcă spatele Acestuia. Mântuitorul Hristos îi fericește pe cei care au inimă curată pentru că ei se învrednicesc de vederea lui Dumnezeu: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Ne raportăm la aceste cuvinte aproape exclusiv în cheie eshatologică. Adică, credem că Îl vom vedea pe Dumnezeu, vom avea acces la El, în veacul viitor, în veșnicie. Ne asemănăm într-un fel cu cineva care nu are în vedere bunătățile și oportunitățile pe care le are la îndemână, ci se încrede mai mult în ce va fi într-un plan îndepărtat.

Să îl asculți pe cel de lângă tine

Smerenia este o ieșire din sine. Cel care se poate diminua, măcar puțin, își poate ridica ochii fixați obsesiv asupra sa pentru a-l privi pe cel de lângă, cu atenție reală și cu interes. Măcinați de egocentrism, ne pierdem în gândurile noastre, ni se pare că nimic nu este mai important decât ce se întâmplă în lumea noastră interioară ori exterioară. Vorbim și ni se pare că ceilalți ne ascultă cu ace­eași plăcere cu care mitraliem noi cuvinte neîncetat. Este una dintre numeroasele iluzii care ne populează universul interior.

Începuturile Rugăciunii lui Iisus

Cel mai firesc mod de a se ruga pentru un creştin este invocarea numelui lui Iisus. Rugăciunea uzitată de Părinţii isihaşti pentru invocarea numelui Mântuitorului Hristos este cea a inimii, cunoscută şi sub numele de Rugăciunea lui Iisus, în care rostim: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!”

Cununile albe și sângerii ale Bisericii

Biserica – mireasa lui Hristos. Această preafrumoasă definire a ceea ce este Biserica a fost cântată în imnurile sfinte, în scrierile patristice, în cuvintele dumnezeiești ale Scripturii. Și, ca orice mireasă, Biserica este și încununată în chip mai presus de fire, iar cununile ei sunt, după mărturia Sfântului Ciprian al Cartaginei, atât albe, cât și sângerii. Primele sunt aduse de cuvioșii care și-au săvârșit zilele în pace, iar celelalte de martirii care s-au jertfit pentru Hristos.

Întrebări și răspunsuri

Sfântul Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole și Capitole, Ed. Deisis (2001), pp. 360-362

„5. Întrebare: Dar cum umple toate Cel cu neputință de circumscris? Iar Cel ce umple toate cum este cu neputință de circumscris și nicăieri?

30 martie – Sfântul Cuvios Ioan Scărarul [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-30

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-30

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Smerenie în faptă, nu numai în cuvinte

Gheronda, dacă cineva se smerește singur și se prihănește pe sine zicând: „Sunt un neghiob, un om pierdut etc.”, aceasta îl ajută să dobândească smerenie?

Pocăinţa, însoţirea omului în toate zilele

Nu întâmplător Mântuitorul Iisus Hristos a început propovăduirea Evangheliei Sale prin îndemnul hotărâtor: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 4, 17), deoarece numai în stare de pocăinţă sinceră, care trebuie înţeleasă nu ca simplă remuşcare pentru păcatele săvârşite, ci ca o reală convertire, omul se poate împărtăşi de lumina cea neapusă din Împărăţia lui Dumnezeu şi de iubirea veşnică a Preasfintei Treimi. Perioada Postului Mare este un timp prielnic pocăinţei intense, rugăciunii şi milosteniei, adică re­orientării puterilor noastre sufleteşti spre cele cu adevărat folositoare şi nepieritoare.

Semnele dumnezeiești ale Duhului

Sfântul Grigorie Palama, Triada I contra lui Varlaam, Tratatul al III-lea, Ed. IBMBOR (2006), pp. 322-323

„Unde sunt cei care afirmă că atât cunoașterea lucrurilor, cât și înălțarea spre Dumnezeu se fac prin înțelepciunea nebună a lumii? Venind, zice Maxim, Dumnezeu în această inimă, face să se înscrie în ea, prin Duhul, semnele Sale, ca în niște table mozaice. Unde sunt cei ce socotesc inima neputincioasă să primească pe Dumnezeu? Însuși Pavel zice, înainte de toți, că legea harului se primește nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii (II Corinteni 3, 3). La fel zice Macarie: Inima domnește peste tot trupul. De aceea, când pune stăpânire pe inimă harul, el domnește peste toate gândurile și mădularele. Căci acolo sunt mintea și toate cugetările sufletului. Acolo, trebuie deci să vedem dacă a înscris harul legile Duhului. Dar să auzim iarăși pe Maxim, cel care pentru curăția lui a fost luminat și în privința cunoștinței și în ceea ce-i mai presus de cunoștință: Inimă curată, zice, este aceea care-I înfățișează mintea lui Dumnezeu lipsită de orice formă și gata să primească întipărirea semnelor Lui, prin care El Se face simțit. Unde sunt cei ce afirmă că Dumnezeu Se poate cunoaște numai prin cunoașterea lucrurilor, necunoscând și nead­mițând o vedere a Lui prin unire? Iată ce zice Dumnezeu prin oarecare purtător de Dumnezeu: Nu învățați de la om, nici de pe scrisoare, ci din însăși luminarea Mea și din razele ca de soare ce le trimit în voi. Cum nu va fi deci mintea, cea lipsită de orice formă și întipărită de semnele dumnezeiești, mai presus de cu­noștința lucrurilor?

29 martie – Sfântul Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-29

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-29

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Deserturi cu seminţe de chia

Semințele de chia sau Salvia hispanica este o specie de plantă cu flori, originară din zona sudică a Mexicului și Guatemalei, înrudită cu menta. Încă din cele mai vechi timpuri, era considerată un aliment important, mai ales pentru capacitatea sa de a furniza energie pentru perioade mai lungi de timp. Cuvântul „chia” înseamnă în mayașă „putere”.

Enibaharul, condimentul care tonifică organismul

Enibaharul este un arbore originar din insula Jamaica (Marea Caraibelor), înalt de 7-13 m, care poate trăi peste 100 de ani. Fructele și frunzele sunt folosite cu succes în fitoterapie, având proprietăți antiseptice, antivirale, antibacteriene, carminative, anestezice și puternic odorante.

Puterea Crucii lui Hristos

Sfântul Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXXIX, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (1988), vol. 16, pp. 237-238

„(…) Voi nu credeți, căutând argumente raționale. Noi însă nu căutăm dovezi în cuvinte convingătoare ale înțelepciunii elinești (I Corinteni 2, 4), cum a zis Învățătorul nostru, ci suntem convinși prin credința care o ia înaintea argumentării raționale*. Iată sunt de față aici unii care sufereau din partea demonilor; sunt unii chinuiți acum de demonii care au venit la ei. Punându-i pe ei în mijloc, Antonie a zis: Sau curățiți-i pe aceștia prin silogismele voastre, ori chemând prin orice meșteșug sau vrăjitorie (magie) pe idolii voștri, sau, dacă nu puteți, lăsați-vă de lupta voastră împotriva noastră și veți vedea puterea crucii lui Hristos**. Și zicând acestea, L-a chemat pe Hristos, i-a pecetluit pe cei ce pătimeau, prin semnul crucii de două și de trei ori. Și îndată s-au ridicat oamenii cu toții și mulțu­meau Domnului. Și așa-zișii filosofi se mirară și s-au umplut cu adevărat de uimire pentru credința lui Antonie și pentru semnul făcut. Iar Antonie a zis: Pentru ce vă mirați de aceasta? Nu noi suntem cei care am făcut-o, ci Hristos este cel ce face acestea, prin cei ce cred în El. Credeți deci și voi și veți vedea că nu avem vreun meșteșug de cuvinte, ci cre­dința cea în Hristos, lucrătoare prin iubire (Galateni 5, 6). Pe aceasta de veți avea-o și voi, nu veți mai căuta dovedire prin rațio­na­mente, ci veți socoti îndestulătoare credința în Hristos. Acestea au fost cuvintele lui Antonie. Iar aceia, minunân­du-se de ele, plecară îmbră­ți­șându-l și recunoscând că au avut folos de la el.”

28 martie – Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, Egumenul Pelechitului [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-28

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică)

Apostolul Zilei: 2022-03-28

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică)

Duminica a III-a din Post [a Sfintei Cruci] – Părintele Calistrat 27.03.2022

Duminica Sfintei Cruci, între rânduiala liturgică și semnificația duhovnicească

Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viaţa şi-o va pierde, iar cine își va pierde viaţa sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela şi-o va mântui. Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va rușina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va rușina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere. Marcu 8, 34-38; 9, 1 Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) 

27 martie – Sfânta Muceniță Matrona din Tesalonic [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-27

DUMINICA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Evanghelia de la Marcu (VIII, 34-38; IX, 1)

is-a Domnul: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Că tot cel ce va voi să-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui. Că ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă şi să-şi păgubească sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Că tot cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, de acela şi Fiul Omului Se va ruşina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri“. Şi le spunea: „Adevăr vă grăiesc că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“.

Apostolul Zilei: 2022-03-27

DUMINICA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Ap. Evrei (IV, 14-16; V, 1-6)

raților, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ținem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat. Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă și să aflăm har, spre ajutor, la vreme potrivită. Pentru că orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni, spre cele către Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate; el poate să fie îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți, de vreme ce și el este cuprins de slăbiciune. Din această pricină dator este, precum pentru popor, așa și pentru sine să jertfească pentru păcate. Și nimeni nu-și ia singur cinstea aceasta ci, dacă este chemat de Dumnezeu, după cum și Aaron. Așa și Hristos nu S-a preaslăvit pe Sine însuși, ca să Se facă arhiereu, ci Acela Care a grăit către El: «Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut», iar în alt loc se zice: «Tu ești Preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec».

Crucea Domnului, făcătoare de viaţă și pecete de mântuire

Duminica ce urmează din timpul binecuvântat al Postului Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. Săptămâna aceasta ne pregăteşte pentru Duminica Crucii. Prăznuirea ei este o icoană a Vinerei Mari, când Hristos S-a răstignit pe Cruce pentru mântuirea noastră. Murind pe Cruce, Domnul a zdrobit cu moartea Lui moartea noastră, iar cu Învierea Lui ne-a dăruit viaţă veşnică.

Maica Domnului este modelul desăvârşit pentru toate mamele

Ca „Maică a Vieţii”, Sfânta Fecioară este şi modelul desăvârşit pentru toate mamele, de pretutindeni şi de totdeauna. Femeile creştine nu sunt şi nu trebuie să fie simple „fiice ale Evei”; chemarea lor este de a se sili să devină fiice ale Maicii Domnului, atât prin împărtăşirea de darurile Fiului ei, Iisus Hristos, cât şi prin imitarea virtuţilor ei.

Rugăciunea mamei merge direct la inima copilului

Mamele știu cum să-și exprime stresul, cum să dea sfaturi și cum să vorbească neîncetat, dar nu au învățat să se și roage. Cele mai multe sfaturi și critici fac o mare rană copiilor. Nu este nevoie să spună multe copiilor.

Rugăciunea mamei poate face minuni

Rugăciunea oricărui creştin pentru semenul său ajută mult, însă, în special, rugăciunea preotului sau ruga preotului săvârşită cu adunarea Bisericii. Toţi creştinii care au credinţă puternică şi îndrăzneală mare în faţa lui Dumnezeu pot să săvârşească minuni.

Dumnezeu așteaptă întoarcerea păcătosului

„În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe Levi al lui Alfeu șezând la vamă și i-a zis: Urmează-Mi! Iar el, ridicându-se, I-a urmat. Și, când ședea El în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși ședeau la masă cu Iisus și cu ucenicii Lui; pentru că erau mulți care Îl urmau. Iar cărturarii și fariseii, văzându-L că mănâncă împreună cu vameșii și cu păcătoșii, ziceau către ucenicii Lui: De ce mănâncă și bea Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii? Dar auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință.” Marcu 2, 14–17

26 martie – Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-26

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Evanghelia de la Marcu (II, 14-17)

n vremea aceea, trecând, Iisus l-a văzut pe Levi al lui Alfeu şezând la vamă şi i-a zis: „Vino după Mine!“ Iar el, ridicându-se, a mers după Dânsul. Şi pe când şedea El la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau la masă cu Iisus şi cu ucenicii Săi; că mulţi erau aceştia şi-I urmau. Iar cărturarii şi fariseii, văzându-L că mănâncă împreună cu păcătoşii şi cu vameşii, ziceau către ucenicii Lui: „De ce mănâncă şi bea învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?“ Şi auzind Iisus, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi am venit să-i chem la pocăinţă“. În aceiaşi zi se citeşte şi Evanghelia pentru cei morţi de la Ioan (V, 24-30) is-a Domnul către iudeii care veniseră atunci la Dânsul: „Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel care M’a trimis, are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s’a mutat din moarte la viaţă. Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei ce vor auzi vor învia. Că precum Tatăl are viaţă întru Sine, aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţă întru Sine; şi putere I-a dat să facă judecată, pentru că El este Fiul Omului. Nu vă miraţi de aceasta; că vine ceasul când toţi cei din morminte Îi vor auzi glasul; şi cei ce au făcut cele bune vor ieşi spre învierea vieţii, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândei. Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimis.“

Apostolul Zilei: 2022-03-26

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Ap. Evrei (X, 32-38)

raților, aduceți-vă, dar, aminte mai întâi de zilele în care, după ce ați fost luminați, ați răbdat luptă grea de suferințe, uneori fiind defăimați cu ocările și cu necazurile îndurate, alteori suferind împreună cu cei ce treceau prin unele ca acestea, fiindcă ați avut milă de cei închiși, iar răpirea averilor voastre ați primit-o cu bucurie, bine știind că voi aveți o mai bună și statornică avere. Nu lepădați, dar, încrederea voastră, care are mare răsplată. Voi aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să dobândiți făgăduința. Pentru că mai este puțin timp, prea puțin, și Cel ce are să vină va veni și nu va întârzia; iar dreptul din credință va fi viu.

Buna Vestire – Părintele Calistrat 25.03.2022

Icoana Bunei Vestiri, cale spre mântuire

Erminiile privind programul iconografic al picturii din bisericile ortodoxe prevăd ca pe aripile Ușilor Împărătești ale catapetesmei să fie reprezentată scena Bunei Vestiri. Când ele se deschid, în timpul Sfintei Liturghii, scena e secționată în două, pe verticală, de o parte rămânând Arhanghelul Gavriil, iar de cealaltă Fecioara Maria primind cutremurată vestirea înfricoșătoarei misiuni la care era chemată de Dumnezeu. Prin închiderea ușilor, icoana se recompune în întregul ei.

Vestea arhanghelului, smerenia Fecioarei, veselirea făpturii

Astăzi, Biserica sărbătoreşte Buna Vestire „a Prea­­sfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioară Maria”, după cum ne spune Sinaxarul. Imnurile acestei sărbători ne anunţă că acum prăznuim Întruparea Fiului lui Dumnezeu, împlinindu-se, astfel, aşteptarea mesianică a neamului omenesc: „Taina cea din veac se descoperă astăzi şi Fiul lui Dumnezeu Fiu al omului Se face…”

Buna Vestire (Dezlegare la peşte)

Astăzi, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria.

Vedeniile divine și înșelătoriile diavolului

„În zilele acelea, Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria. Și, intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei! Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și, iată, vei lua în pântece și vei naște Fiu și vei chema numele Lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt Se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și Împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și, răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei, și aceasta este a șasea lună pentru ea, care se numea stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea.” Luca 1, 24-38 (Buna Vestire)

25 martie – Buna Vestire [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-25

Bunavestire a Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei MARIA Evanghelia de la Luca (I, 24-38)

n zilele acelea, Elisabeta, femeia lui Zaharia, a zămislit; şi vreme de cinci luni s’a tăinuit, zicându-şi: „Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să-mi ridice ocara de printre oameni“. Iar în a şasea lună, trimis a fost de la Dumnezeu îngerul Gavriil într’o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la dânsa, i-a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!“ Iar ea, văzându-l, s’a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: „Ce fel de închinare poate fi aceasta?…“. Şi îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată’n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit“. Şi a zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?“ Şi răspunzând îngerul, i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Şi iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă“. Iar Maria a zis: „Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!“ Şi îngerul a plecat de la dânsa.

Apostolul Zilei: 2022-03-25

Bunavestire a Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei MARIA Ap. Evrei (II, 11-18)

raților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi lăuda». Și iarăși: «Eu voi fi încrezător în El»; și iarăși: «Iată Eu și pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu». Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtași sângelui și trupului, în același fel și El S-a împărtășit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul, și să izbăvească pe acei pe care frica morții îi ținea în robie toată viața. Pentru că, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânța lui Avraam a luat. Drept aceea, dator era întru toate să Se asemene fraților, ca să fie milostiv și credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curățirea păcatelor poporului. Că, prin ceea ce a pătimit, fiind El însuși ispitit, poate și celor ce se ispitesc să le ajute.

Cum învățăm grija față de noi înşine

„De o mie de ori murim într-o singură viață. Ne prăbușim, ne rupem și ne sfărâmăm până când straturile iluziei sunt arse și tot ce a mai rămas este adevărul despre cine și ce suntem cu adevărat”, scrie Teal Swan. Viața este o continuă provocare, iar a învăța să avem grijă de noi este esențial pentru o stare de bine, care să ne însoțească toată viața.

Pomenirea morţilor, „semn al dragostei celor de aici, pentru cei care au plecat“

Postul Mare este, prin excelenţă, un timp al rugăciunii, al pregătirii sufletului şi trupului pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii: Învierea Domnului. O perioadă în care încercăm, cu toţii, să fim mai buni, mai sinceri cu noi şi cu ceilalţi, să dăruim mai mult decât în alte rânduri, să căutăm timp să-i ascultăm pe cei de lângă noi. Trăită de fiecare în mod particular, această perioadă creşte în intensitate odată cu apropierea Paştilor.

Pomelnicul – milostenie duhovnicească

Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit, săraca. Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.

Ce înseamnă a ne ruga neîncetat ?

Ce înseamnă a ne ruga neîncetat? Înseamnă a fi neîncetat în stare de rugăciune. Starea de rugăciune înseamnă gândul la Dumnezeu şi sentimentul către Dumnezeu, laolaltă. Gândul la Dumnezeu este gândul la atotprezenţa Lui, la faptul că El este pretutindeni, vede tot şi ţine tot cu puterea Lui. Sentimentul către Dumnezeu înseamnă frica de Dumnezeu, dragostea pentru Dumnezeu, dorinţa râvnitoare de a-I face în toate pe plac numai Lui, împreună cu dorinţa la fel de râvnitoare de a evita tot ceea ce Îi este neplăcut Lui şi, principalul, lăsarea sinelui în voia Lui cea sfântă în mod necondiţionat şi primirea a tot ceea ce ni se întâmplă ca venind din mâna Lui în chip nemijlocit. Sentimentul către Dumnezeu poate avea loc în timpul tuturor treburilor, ocupaţiilor şi împrejurărilor noastre, dacă nu este numai căutat, ci este deja implantat în inimă.

Sceptrul Împăratului, Slava Bisericii, nădejde și negrăit ajutor

Cu puțin timp înainte de zilele Pătimirii, Mântui­torul Hristos, împreună cu discipolii, a ajuns în Grădina Ghet­si­mani. Trădat de unul dintre ucenici și desconsiderat de mai-marii societății din vremea aceea, Hristos Domnul a trecut prin momente grele, ca Om și Dumnezeu în același timp.

Scara virtuților

Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXVII, 8-9, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 248

„Prima dintre ele este rugăciunea, după ea vin stăpânirea de sine, milostenia, sărăcia și răbdarea. Aceste virtuți, practicate cu dorin­ță și hotărâre, sunt cuvinte interioare pronunțate de Domnul, și Duhul în chip tainic vorbește, de aceea, câte dorește inima, se împlinesc aievea. Iar virtuțile, cu cât se cuprind una pe alta, pe atât se nasc una din alta. Dacă lipsește prima, toate (celelalte) dispar. De asemenea, (dacă lipsește) cea de a doua, (dispar) cele ce-o urmează și așa mai departe. Pentru că (într-adevăr), cum să se roage cineva fără să fie mișcat de Duhul? (…) Cum să fie răbdător acela care (vrea) să se stăpânească fără rugăciune și fără ajutorul (Duhului)? Cum se va milostivi de cel flămând și de cel ce-l nedreptățește acela care nu se stăpânește în toate? Cel ce nu este milostiv, nici sărac de bunăvoie nu poate fi.”

24 martie – Sfântul Ierarh Artemon, Episcopul Seleuciei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-24

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-24

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Fericiți cei care înțeleg semnificația postului

Fericiți și de trei ori fericiți sunt creștinii aceia care se roagă și care țin sfintele posturi!

Inima omului nu se hrănește cu mâncare, ci cu har

Când ți-ai mulțumit conștiința și ești în pace cu toți, postești cu plăcere și n-ai nicio supărare. Mulțumirea sufletească te întărește ca să fii sănătos și cu o bucățică de pâine și apă, și în același timp, să fii ușor la minte și la trup. Îi vei întrece și pe cei ce stau numai cu cârnați și cu carne dinainte. Pentru că nu se întărește inima omului cu mâncare, ci cu harul.

Postul să se țină după măsura puterii fiecăruia

Să țineți postul după măsura puterii fiecăruia.

Recunoștință și bucurie

Între marile lecții ale Părinților ascetici se găsește și dubla măsură pe care o folosesc. Într-un fel se judecă pe ei, altfel pe ceilalți. Sunt aspri cu sine și calzi, atenți și înțelegători cu aproapele. Asprimea îndreptată spre sine îi face lipsiți de menajamente și gata să înfrunte realitatea. Asceza practicată este saltul în inima realității proprii și a lumii întregi. Iar asta nu este deloc ușor. Preferăm prea adesea confortul călduț al minciunilor confortabile și al iluziilor comode.

Iertarea, ridicarea și vindecarea

Minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, relatată de fiecare dintre cei trei evangheliști sinoptici (Mc. 2, 1-12; Mt. 9, 1-8; Lc. 5, 17-26) o întâlnim în două lecturi în timpul anului bisericesc: în Duminica a 6-a după Rusalii și în Duminica a doua a Postului Mare. Acest fapt subliniază relevanța pentru învățătura Bisericii și bogăția tematică a textului biblic rânduit spre citire.

Munca și importanța ei în nevoință

Sfântul Ioan Casian, Așezămin­tele mânăstirești, Cartea a X-a, Cap. 22-24, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (1990), vol. 57, pp. 238-239

„(…) Părinții din Egipt (…) nu admit cu nici un chip să stea monahii în nelucrare, mai ales cei tineri, și, după sârguința la muncă, le măsoară și îndemnul inimii lor, și treapta răbdării și umilinței la care au ajuns.

23 martie – Sfântul Cuvios Mucenic Nicon și cei 199 de ucenici ai lui [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-23

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-23

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Treapta a doua și a treia a întoarcerii la Dumnezeu

Adoua treaptă în convertirea Apostolilor a fost Învierea. Acum încep Apostolii să se reculeagă. Acum li se deschide mintea să înțeleagă Scripturile și tainele Împărăției lui Dumnezeu. Sufletul lor intră acum într-o conștientă prefacere. De abia acum începe să li se deschidă ochii și se priceapă ce înseamnă să fii martorul Domnului și apostolul Evangheliei. Dar nici acum convertirea nu este deplină. Mai lipsea puterea de sus, focul sacru al entuziasmului nebiruit, care să-i consacre și să-i purifice.

Treapta întâi a întoarcerii la Dumnezeu

Primii ucenici care au urmat spontan și liber pe Mântuitorul, au fost Apostolii. Aceștia au renunțat de bună voie la îndeletnicirile și câștigurile, casele și comoditatea lor, la vămile, la corăbiile și la tot ce le putea să le asigure traiul și liniștea vieții. Fiecare învățăcel, când i-a zis Învățătorul: „Vino după Mine”, a lăsat toate ale sale și a plecat pe urmele lui Iisus. „Iată, noi toate am lăsat și am urmat Ție”, spun ei mai târziu.

Să lăsăm ființa noastră să-i spună spontan lui Dumnezeu ce o doare

Ieronim, Bătrânul din Eghina, zicea despre rugăciune: „Mulți nu suportă să treacă un scurt moment fără rugăciune și suferă pentru acesta: orele în care doresc să se roage și nu pot li se pare un martiriu”.

Încredere în Dumnezeu, nu în arme !

Citeam mai de demult amintirile părintelui Dimitrie Bejan despre război, căci marele mărturisitor al Sfintei noastre Ortodoxii, fiind hirotonit chiar în 1940, a cerut să meargă pe front, ca preot militar, ajungând până la Stalingrad, unde a și fost luat prizonier împreună cu câteva mii de soldați români. Pe lângă dramele cumplite ale războiului, descrise de părintele în memoriile sale, am rămas surprins de activitatea liturgică atipică desfășurată printre tranșee, unde frica de moarte era omniprezentă: altar portabil, Sfânta Liturghie săvâr­șită prin păduri, soldați dascăli, împărtășirea într-o singură zi a peste 3.000 de luptători, sfânta anaforă și agheasmă împărțite com­batanților prin tranșee. Toate acestea au conturat o imagine înfricoșătoare a ceea ce înseamnă război. Însângeratele zile prin care trece Ucraina mi-au reîmprospătat relatările abominabile ale părintelui Bejan, confirmându-mi că încleștările militare tulbură întreaga existență pe pământ. Relatările despre atrocitățile ultimei conflagrații mondiale au devenit realități concrete pentru milioane de semeni, căci cine și-ar fi închipuit că, în secolul al XXI-lea, va veni o zi când o capitală europeană să fie asediată, când stațiile de metrou să fie folosite drept adăposturi din calea rachetelor, când spitale ori școli să fie ținta ucigătoarelor bombe. Deși după 1990 am asistat la astfel de clipe devastatoare – atacarea Serbiei sau numeroasele conflicte armate din Irak, Siria, Afganistan, Kuwait, Bosnia -, totuși este de necrezut că încă se întâmplă asemenea măceluri. Par clipe desprinse din filme sau din paginile memorialistice cu și despre războaie ca cele la care m-am referit mai sus. Din păcate astfel de drame se întâmplă atât de aproape de noi, îngrijorându-ne îndeosebi din pricina sutelor de victime în rândul celor tineri, fie ei militari sau persoane civile. Tragismul sporește și din pricina multiplelor suferințe colaterale: evacuări, familii despăr­țite, mame tânguindu-și feciorii pieriți în lupte, soții văduve cu prunci în brațe, căutând cu disperare ajutor; copii orfani jelin­du-și soarta crudă.

Starea sufletului la rugăciune

Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Întâia convorbire cu părintele Isaac, Cap. III, 3-4, Cap. IV, 1-4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 455-456

22 martie – Sfântul Sfințit Mucenic Vasile, preotul din Ancira [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-22

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-22

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Uleiul de cocos, un foarte bun înlocuitor al untului

Toate studiile realizate până în prezent demonstrează că uleiul de cocos este unul dintre cele mai sănătoase alimente, şi asta datorită grăsimilor sănătoase care includ acid caprilic, acid lauric, acid capric. Este singurul ulei vegetal cu cea mai mare concentrație de acizi grași benefici pentru sănătate, cu efecte terapeutice asupra organismului: ridică nivelul colesterolului bun din organism, protejează împotriva bolilor cardiovasculare, reglează metabolismul, protejează organele interne, îm­bunătățește digestia, ajută la men­ținerea densității osoase, are efect antiîmbătrânire, menține sănătatea glandei tiroide, protejează pielea, reglează nivelul de zahăr în sânge, calmează durerile de gât şi eritemul de scutec, este benefic pentru alăptare, protejează gingiile, sporește capacitatea de concentrare.

Bananele, de ajutor în anemie și astenie nervoasă

Cu o valoare nutritivă foarte mare, bananele sunt recomandate în anemie, subnutriție și rahitism, mai ales la copii în creștere. În diferite afecțiuni intervin terapeutic, având efecte purgative, laxative, hidratante, diuretice, emoliente, vitaminizante, antiscorbutice.

Neîncetat strigați către Domnul

Fiți așadar totdeauna liberi și stăruiți la Domnul Dumnezeul nostru, până ce se va sălășlui în voi. Și nu cereți nimic altceva, decât numai mila de la Domnul slavei. Iar cerând mila, cereți-o cu inimă smerită și înfrântă și strigați de dimineața până seara, și de e cu putință toată noapte: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!”. Și siliți-vă mintea voastră la acest lucru până la moarte. Căci multă silință cere lucrul acesta… Vă îndemn, deci, să nu vă despărțiți inimile voastre de Dumnezeu, ci stăruiți și păziți-o pe ea cu gândul la Domnul nostru Iisus Hristos totdeauna, până ce se va sădi numele Domnului în lăuntru în inimă. Și nu cugetați nimic altceva decât să se mărească Hristos în voi. Vă îndemn deci să nu părăsiți niciodată canonul acestei rugăciuni, ci fie că mâncați, fie că beți, fie că sunteți la drum, fie că faceți altceva neîncetat să strigați: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!”. Ca această amintire a numelui Domnului nostru Iisus Hristos să vă trezească la combaterea dușmanilor… Gândul la Domnul nostru Iisus Hristos clatină toată puterea dușmanului în inimă, el o învinge și o dezrădăcinează pe rând. Coborându-se partea numelui Domnului nostru Iisus Hristos în adâncul inimii pe balaurul care stăpânește întinderile inimii, îl frânge, iar sufletul îl mântuiește și-l face viu.

Lasă mai bine să te îndreptățească Dumnezeu !

Părinte, atunci când cineva trage o concluzie greșită despre o acțiune a mea, trebuie să explic cum am acționat?

Mare este puterea pocăinței !

Cu adevărat mare este puterea pocăinței. Nici greutatea, nici mulțimea păcatelor, nici petrecerea cea îndelungată în păcate, nici altă întâmplare nu biruiește puterea pocăinței. Nu sunt atât de multe păcatele noastre ale tuturor, pe cât este de mare mila lui Dumnezeu, dar numai atunci când omul se întoarce spre Tatăl ceresc mărturisindu-și și plângându-și păcatele sale își revine în sine.

Meserii pe cale de dispariţie

Odată cu progresul tehnic, dar și cu schimbările de obiceiuri și menta­lități, pe piața muncii apar și dispar diverse profesii. La apariții putem menționa în primul rând toate ocupațiile legate de tehnologia informației și comunicare (IT&C) care nu existau în urmă cu câteva decenii ori chiar în urmă cu câțiva ani.

Isihasmul – şansă a înaintării omului pe calea desăvârşirii

Isihasmul, ca disciplină ascetică, a apărut în mediile monahale şi s-a născut ca învăţătură teologică în secolele IV-V. Tradiţia Răsăritului, de-a lungul căreia se va dezvolta isihasmul, nu reprezintă un simplu sistem de cunoştinţe abstracte, ci ea este o axă care orientează viaţa creştină spre Dumnezeu. Aşadar, Tradiţia Răsăritului, care s-a fixat încă din epoca apostolică şi care s-a păstrat de-a lungul veacurilor până în zilele noastre (conform căreia aspiraţia creştinului este trăirea în şi pentru Dumnezeu), este axială în Ortodoxie. În cadrul isihasmului vorbim de o remarcabilă creaţie teologică, spirituală şi culturală, continuatoare a Tradiţiei celor şapte Sinoade Ecumenice, care vizează îndumnezeirea omului.

Postul, timp al virtuţilor

Suntem în a treia săptămână din Postul Mare, când consolidăm prin practicarea virtuţilor postirea noastră. Acum intensificăm rugăciunea şi postul, cele două virtuţi fundamentale pentru urcuşul duhovnicesc al Păresimilor. Postind, ne rugăm lui Dumnezeu să ne întărească întru aceste sfinte zile şi să ne dăruiască tărie asupra patimilor şi semn de pace, după cum mărturiseşte imnografia cărţii de cult numite Triod. Tot Triodul ne spune că începând postul săptămânii a treia să săvârşim cu bucurie cealaltă vreme a lui slăbind patimile trupeşti. Prin rugăciune, creştinul îşi orientează viaţa după voia dumnezeiască spre dobândirea mântuirii, iar prin post se eliberează de patimi şi de tot ceea ce-l ţine departe de Dumnezeu. Acest lucru ni-l spune şi Triodul: „Postul cel omorâtor de patimi fiind de faţă, vesteşte vindecare celor vătămaţi de păcate”.

Durerea provocată de păcat

Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 23, Căința și beția tainică de la capătul ei, în Filocalica, Ed. Deisis, pp. 247-250

„Ascultați-mi cuvintele, fiii mei cei de pe urmă, iubiții mei, dragii mei, ascultați-mă, dacă mă doriți cu adevărat și mă căutați ca pe un părinte. Cine este omul care, rănit în inima sa de otravă și suferind și lovit de un mare chin în cele dinlăuntru ale lui, se va mai îngriji de niște răni mici ale pielii trupului său sau se va preocupa de ele? Deoarece chinul cel ascuns în inima lui va acoperi tot chinul sau mâncărimea pielii trupului său și strângerea inimii lui nu-l va lăsa să privească și să vadă cele de pe trupul lui. (…) Va uita și de părinți, și de prieteni și nu-și va mai aținti ochii peste nici un om, nici nu se va întoarce cu față aspră spre omul care-l blestemă. Nu se va mai îngriji de averile sau lucrurile lui, își va lăsa bogăția sa spre răpire celor ce vor. Pâine dulce nu va mânca fiindcă se va umple de amărăciune (Ieremia 15, 17). Vin dulce nu va bea, deoarece ­chinul îi va fi săturare. Celor care îl cheamă la ospăț cu băutură ­le va răspunde cu mânie mare: Depărtați-vă de la mine, fiindcă moartea îmi zdrobește inima, și știu eu dacă nu mă va lua acum? Fiindcă viața în această lume mi s-a făcut lucru urât și această viață e o moarte, dar eu nu știam (Facerea 28, 16; Proverbe 23, 25; Iov 4, 3).

21 martie – Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-21

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Apostolul Zilei: 2022-03-21

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREIA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

În această zi nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zi aliturgică).

Duminica a II-a din Post [a Sfântului Grigorie Palama] – Părintele Calistrat 20.03.2022

Să ne preocupăm de pocăinţă, prin credinţă !

În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în ­Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii, iar Dânsul le grăia cuvântul (lui Dumnezeu). Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru oameni. Dar, neputând ei din pricina mulţimii să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea slăbănogul. Iar Iisus, văzând credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale! Şi erau acolo unii ­dintre cărturari care şedeau şi cugetau în inimile lor: Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai singur Dumnezeu? Şi îndată, cunoscând Iisus cu duhul Lui că aşa cugetau ei în sine, a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai uşor, a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă? Dar ca să ştiţi că ­putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului: Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta! Şi s-a ridicat îndată şi, luându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: ­Asemenea lucruri n-am văzut niciodată. Marcu 2, 1-12 Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) 

20 martie – Sfinții Cuvioși Mucenici din Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-03-20

DUMINICA A DOUA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Evanghelia de la Marcu (II, 1-12)

n vremea aceea, a intrat iarăşi Iisus în Capernaum după câteva zile şi s’a auzit că este acasă. Şi s’au adunat atât de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii; şi le grăia lor Cuvântul. Şi au venit la El aducându-I un slăbănog pe care-l purtau patru inşi. Şi neputând ei să se apropie de El din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate fie păcatele tale!“ Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: „Pentru ce vorbeşte acesta astfel? El blasfemiază. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?“ Şi îndată cunoscând Iisus cu Duhul Său că aşa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai lesne, a-i zice slăbănogului: Iertate fie-ţi păcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!“ Şi el de’ndată s’a ridicat şi, luându-şi patul, a ieşit afară de faţă cu toţi, încât toţi erau uimiţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodată n’am văzut“. În aceiaşi zi se citeşte şi Evanghelia Ierarhului de la Ioan (X, 9-16) is-a Domnul: „Eu sunt uşa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât să fure şi să’njunghie şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă, şi din belşug s’o aibă. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun, sufletul său şi-l pune pentru oi. Dar simbriaşul şi cel ce nu este păstor şi cel ce nu este stăpân al oilor vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le risipeşte. Iar simbriaşul fuge, fiindcă simbriaş este, şi nu de oi îi este lui aminte. Eu sunt Păstorul cel bun, şi Mi le cunosc pe ale Mele şi ale Mele Mă cunosc pe Mine. Aşa cum Tatăl Mă cunoaşte pe Mine, tot aşa Îl cunosc Eu pe Tatăl. Şi viaţa Mea Mi-o pun pentru oi. Şi alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc; şi glasul Mi-l vor auzi, şi va fi o turmă şi un păstor.“

Apostolul Zilei: 2022-03-20

DUMINICA A DOUA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST Ap. Evrei (I, 10-14; II, 1-3)

ntru început «Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi; ca pe un veșmânt le vei strânge și ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu același ești și anii Tăi nu se vor sfârși». Și căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: «Șezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale?». Îngerii oare nu sunt toți duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii? Pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem. Și, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri și orice călcare de poruncă și orice neascultare și-a primit dreapta răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârșie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o? În aceiaşi zi se citeşte şi Ap. Evrei (VII, 26-28; VIII, 1-2) raţilor, un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate, fără de pată, osebit de cei păcătoşi şi mai presus decât cerurile. El nu are nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului, fiindcă El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi. Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul desăvârşit în veacul veacului. Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu, Care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, slujitor altarului şi cortului celui adevărat, pe care l-a ridicat Dumnezeu şi nu omul.

Sfântul Grigorie Palama – tainic cuvântător al dumnezeieștii Lumini

Între modelele duhovnicești pe care Biserica ni le oferă în Postul Sfintelor Paști se află și cel al Sfântului Grigorie Palama, om al rugăciunii și nevoinței, mare teolog, căutător al înțelesurilor adânci și, totodată, apărător al dreptei credințe atunci când adevărurile sfinte s-au aflat în pericol, asaltate de idei străine, născute din orgoliul vădit al unor ritori depărtați de Dumnezeu.

Într-o căsnicie solidă, fiecare se cunoaște foarte bine pe sine, dar și pe celălalt (exercițiu practic)

Fiecare dintre voi scrieți pe hârtie o listă cu trăsăturile pozitive și negative ale propriei persoane, și o listă cu trăsăturile pozitive și negative ale celuilalt.

Patru pietre scumpe care susțin căsnicia ta: Iubirea, Credința, Încrederea și Iertarea

Este important ca familia şi căsnicia noastră să fie întemeiate pe fundaţii trainice. E mult mai costisitor să vii mai târziu, după ce casa a fost construită, şi să repari o fundaţie şubredă. La fel, temeliile slabe ale căsniciei şi ale familiei nu pot fi refăcute decât cu preţul unui mare consum emoţional, care implică multă energie şi efort.

Să nu confundăm curăţia cu fecioria !

Unii, în mod greşit, confundă curăţia cu fecioria. Şi, pentru faptul că fecioria nu este obligatorie, ei socotesc şi curăţia ca pe un lucru neobligatoriu pentru toţi oamenii. „Monahii şi monahiile au făcut legământul fecioriei – spun ei – şi trebuie, prin urmare, să se afierosească unei vieţi de curăţie, însă noi, oamenii trăitori în lume şi cu fa­milie, suntem slobozi de îndatorirea de a ne nevoi întru această virtute”.

Sf. Mc. Hrisant şi Daria, Claudiu şi Ilaria; Sf. Mc. Marian diaconul (Pomenirea morţilor)

Sfântul Hrisant (†283) era din Egipt, dar s-a mutat la Roma împreună cu tatăl său, Polemon, care era păgân.

Mântuitorul Hristos și Legea cea veche

„În vremea aceea S-a dus Iisus într-un loc pustiu și Se ruga acolo. Dar au mers după Dânsul Simon și cei ce erau cu el și, aflându-L, I-au zis: Toți Te caută pe Tine. Iar Iisus le-a răspuns: Să mergem în satele învecinate, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am venit. Și, venind, propovăduia în sinagogile lor, în toată Galileea, alungând pe demoni. Atunci un lepros a venit la El, rugându-L, îngenunchind și zicând: Dacă voiești, poți să mă curățești! Și, făcându-I-se milă, a întins mâna și S-a atins de el și i-a zis: Voiesc, curățește-te! Și îndată s-a dus lepra de pe el și s-a curățit. Și, poruncindu-i cu asprime să plece numaidecât, i-a zis: Vezi, nimănui să nu spui nimic,ci mergi de te arată preotului și adu pentru curățirea ta cele ce a rânduit Moise, spre mărturie lor.” Marcu 1, 35-44