Postim ca să simțim foame și foamea să devină rugăciune și, prin ea, dragoste pentru Cuvântul întrupat.
Arhivă pentru 17 iunie 2022
Postim ca să simțim foame și foamea să devină rugăciune și, prin ea, dragoste pentru Dumnezeu
Domnul Petru era îngrijit de luni de zile într-un mare spital, fiind cel mai grav caz din tot sectorul său. Prin patul alăturat din salonul său se perindaseră mulți bolnavi. Unii au plecat repede pentru a-și continua sănătoși viața lor pământească, iar alții au părăsit spitalul trecând în viața veșnică.
Postul, de exemplu, nu este o interdicție, nici un simplu exercițiu de îmbunătățire individuală. Este, cum spun Părinții Bisericii, o foame și o însetare după plinirea Trupului lui Hristos. Este un mod liturgic al Bisericii. Eu postesc nu doar pentru mine, ca individ, ci ca mădular viu al unui Trup ce însetează după plinirea Sa în Hristos, capul Său.
Citește în continuare ‘Postul este o foame și o însetare după plinirea Trupului lui Hristos’
Calea monahală – o alegere dificilă
Cât timp ești tânăr poți începe o cale și poți atinge în timp și starea desăvârșită a ei. Pe măsură ce timpul trece, eziți tot mai mult, iar când iei în sfârșit o hotărâre, nu întotdeauna o iei cu siguranță deplină. Însă sunt și situații mai complicate, la care sfinții au trebuit să răspundă, cum este cazul persoanelor căsătorite care doresc să intre în monahism.
„Zis-a Domnul: Ați auzit că s-a zis celor de demult: «Să nu juri strâmb, ci să ții înaintea Domnului jurămintele tale». Eu însă vă spun vouă: Să nu vă jurați nicidecum, nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ, fiindcă este așternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poți să faci un fir de păr alb sau negru. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; și ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea este de la cel viclean. Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte». Eu însă vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; iar cui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. Celui ce voiește să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i și cămașa. Iar dacă te va sili cineva să mergi o mie de pași, mergi cu el două mii.” Matei 5, 33-41 (Să nu vă jurați!)
Citește în continuare ‘Cum procedăm dacă ne jurăm din neglijență’
Comentarii recente