Zahăr brun din trestie de zahăr

Zahărul brun este fabricat din trestie de zahăr, o plantă ierboasă ce atinge înălțimi de 2,5-4 metri. Trestia de zahăr își are originile în zonele tropicale sau subtropicale. Zahărul produs din această plantă are un gust de caramel, iar acesta este determinat în mare parte de componenții pe care îi conține trestia de zahăr. Culoarea este asemănătoare chihlimbarului deoarece nu se îndepărtează melasa în procesul de producție, iar ingredientul principal din zahărul din trestie este zaharoza. De multe ori zahărul brun din trestie este confundat cu zahărul brun din sfeclă, dar există o diferență foarte mare, deoarece zahărul brun din sfeclă este rafinat, purificat și sărac în vitamine și minerale, pe când zahărul brun din trestie aparține zaharurilor nerafinate, nepurificate, iar în procesul de producție, melasa și cristalele nu sunt separate, ceea ce îl face bogat în nutrienți. Zahărul brun din trestie conține o serie de minerale, calciu, potasiu, magneziu, fosfor, fier, sodiu, zinc și vitamine din grupul B. Conține doar 11 calorii, ceea ce îl face ideal pentru curele de slăbire.

Propolisul, excelent remediu în bolile digestive

Astăzi încercăm să prezentăm propolisul, un produs de o valoare terapeutică excepţională, apreciat ca unul dintre cele mai eficiente „medicamente” din natură. Propolisul, numit şi „cleiul de albine” sau „penicilina rusească”, este un produs apicol extrem de preţios. Constă dintr-un amestec de substanţe răşinoase, lipicioase, de culoare verde-brună sau cafenie, cu aromă plăcută de răşină şi balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrătoare după colectarea unor produse biologice din cel puţin 20 de specii de arbori care produc secreţii răşinoase, şi anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacăn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini şi ramuri tinere, peţiolul frunzelor şi scoarţă (salcie, prun). La această materie răşinoasă, albina adaugă secreţiile glandelor salivare care conţin enzime, ceară şi alţi compuşi biochimici.

Doi pe Cruce

Parcă tot mai des auzim de cazuri de copii care cad pradă unor boli grave, unor maladii care lovesc subit, fără avertisment. Încercări medicale parcă peste puterile celor mici și fragili, celor care nu știu ce este suferința și nici consecințele acestor boli, pe termen lung, în viețile lor. Pe umerii plăpânzi parcă poartă, în acele momente de încercare, întreaga lume a adulților cu păcatele ei, cu atrocitățile ei, cu neputințele ei. Sunt îngeri cu aripi amputate, care ne vorbesc doar cu privirile nedumerite, desprinse brutal de o copilărie fericită, și care acum întrezăresc negurile morții. Este atâta durere nestrigată în acele priviri, atâta mirare, atâta suferință sinceră, dar și atâta demnitate, încât rămânem fără grai. Iar pă­rinții lor – făpturi umane plasate în iadul deznădejdii și durerii fără margini – merită întreaga noastră compasiune.

Cunoașterea lui Dumnezeu înfrânge puterea răului

Sfântul Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole și Capitole, Ed. Dei­sis (2001), pp. 199-200

„Lumină este Tatăl, Lumină este Fiul, Lumină este Duhul Sfânt! Vezi ce spui, frate! Vezi să nu greșești călcând pe lângă! Căci Cele Trei sunt o Singură Lumină, nu separată, ci unită fără contopire în Trei Persoane. Fiindcă Dumnezeu e cu totul indivizibil prin fire, iar prin ființă e cu adevărat mai presus de orice ființă; nu e tăiat în putere, în formă, în slavă, în înfățișare, căci Se vede întreg o Lumină simplă. În acestea Una sunt Persoanele, Una Cele Trei Ipostaze, căci Cele Trei sunt în Una și Una sunt Cele Trei, Cele Trei sunt o singură putere, Cele Trei sunt o singură slavă, Cele Trei sunt o singură fire, ființă și Dumnezeire. Ele sunt și Lumina cea Una Care luminează lumea (Ioan 1, 9; 18, 2); nu lumea aceasta văzută – să nu fie! – căci nu L-a cunoscut, nici nu poate să-L cunoască (Ioan 1, 10; I Corinteni 2, 14) lumea văzută, nici prietenii lumii, deoarece cine iubește lumea e vrăjmaș al lui Dumnezeu (Iacov 4, 4) -, ci numim lume (kosmos) omul pe care l-a făcut după chipul Său și asemănarea Lui (Facerea 1, 26), pentru că e împodobit (kosmeitai) cu virtuți, stăpânește peste cele pământești și, așa cum Acela are putere peste toate, tot așa și el împărățește peste patimi, aceasta înseamnă a fi după chip (ul lui Dumnezeu; kat’eikona Theou), supune pe demonii (Luca 10, 17) care meșteșugesc răutatea, calcă în picioare balaurul cel vechi și mare (Psalmi 90, 13; Fapte 12, 9) ca pe o vrabie umilă. Cum? Ascultă, copile! Stăpânitorul acesta, care a căzut pentru că a pierdut lumina, a ajuns în întuneric unde este împreună cu toți care au căzut împreună cu el din cer în întuneric (Luca 10, 18; Isaia 14, 2) și împă­rățește în el, adică în întuneric, peste demonii și peste oamenii ținuți întru el. Orice suflet care nu vede lumina vieții care strălucește zi și noapte e pedepsit, rănit, îmblânzit, dus, legat și străpuns de el în fiecare zi cu săgețile plăcerilor. Chiar dacă i se pare că se împotrivește, chiar dacă i se pare că nu cade, el are pururea război neîmpăcat cu acesta cu sudoare și multă osteneală, chin și durere. Dar orice suflet care vede Lumina dumnezeiască de unde a căzut acela, îl disprețuiește și, luminat de însăși Lumina cea neapropiată, calcă în picioare pe stăpânul întunericului ca pe niște frunze care au căzut la pământ dintr-un pom înalt; căci acesta își are puterea și stăpânirea în întuneric, iar în lumină se face un stârv mort cu totul.”

14 noiembrie – Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-11-14

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (X, 22-24)

is-a Domnul către ucenicii Săi: „Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul decât numai Tatăl, şi cine este Tatăl decât numai Fiul şi cel căruia vrea Fiul să-i descopere“. Şi întorcându-Se către ucenici, le-a zis îndeosebi: „Fericiţi sunt ochii care văd ceea ce vedeţi voi!, că vă spun Eu vouă: Mulţi profeţi şi împăraţi au vrut să vadă ce vedeţi voi şi n’au văzut, şi să audă ce auziţi voi, dar n’au auzit!“

Apostolul Zilei: 2022-11-14

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (I, 1-5)

raților, Pavel și Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor în Dumnezeu-Tatăl și în Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. Mulțumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toți și vă pomenim în rugăciunile noastre, aducându-ne aminte neîncetat, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrul credinței voastre și de osteneala iubirii și de stăruința nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos. Fraților de Dumnezeu iubiți, noi știm cum ați fost aleși; că Evanghelia noastră n-a fost la voi numai în cuvânt, ci și întru putere și în Duhul Sfânt și în deplină încredințare, precum bine știți ce fel am fost între voi, pentru voi.