„Îndată ce ai fost chemat, ascultă!”

Pilda celor poftiți la cină (Luca 14, 16-24) va fi citită duminică la Sfânta Liturghie. Ea ne descoperă un concept teologic fundamental al Bisericii, cel de chemare. În Sfânta Scriptură, Biserica primară a fost denumită ca adunarea sau sinaxa celor chemați, iar creștinii au fost numiți prima dată „cei chemați”. Dumnezeu este Cel care îl cheamă pe om la menirea sa adevărată, la existen­ță și sens. În epoca noastră, acest termen și-a pierdut ușor din relevanță, creștinii preferând mai degrabă să fie numiți credincioși decât cei chemați.

„Căsătoria trebuie să se facă ori bine, ori deloc”

Dacă doi tineri se iubesc, dar sunt necredincioşi, în dragostea lor mai este prezent Hristos?

Sunt necredincioşi unul faţă de altul sau necredincioşi faţă de Dumnezeu?

Față de Dumnezeu.

Moștenirea din familie în relația de cuplu

Pe măsură ce am acumulat tot mai multe experiențe, am realizat că modelele teoretice sunt derivate din trăirea empirică. Astfel, am descoperit că în relație recreezi mediul de referință, adică familia de origine. De regulă, vedem problema în exteriorul nostru: am intrat în relație într-un moment de vulnerabilitate, a fost o chestiune de circumstanță, o decizie rapidă, aveam o vârstă… Acestea sunt mai degrabă invenţii pentru a ne justifica decizia mai mult sau mai puţin potrivită.

Cum să-L urmăm pe Hristos

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LV, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 633-634

„Dacă vrea cineva, să vină după Mine. Nu silesc, nu constrâng, ci las pe fiecare să fie stăpân pe voința sa. De aceea şi spun: Dacă vrea cineva. Chem la bine, nu la rău şi la greu; nu la pedeapsă sau osândă, ca să constrâng. Însăşi natura lucrului spre care vă chem este în stare să vă atragă. Grăindu-le acestea, Hristos îi atrăgea la El şi mai mult. Cel care întrebuințează sila de multe ori îndepărtează; dar cel care-l lasă pe ascultător să fie el stăpân pe el însuşi îl atrage mai mult. Cuvântul bun e mai puternic decât constrângerea. De aceea şi Hristos spunea: Dacă vrea cineva. Mari sunt bunătățile pe care vi le dau, le spune Hristos. Sunt atât de mari, încât voi, de buna voastră voie, veți alerga spre ele! Dacă cineva i-ar da aur, dacă i-ar oferi comori, n-ar avea nevoie să întrebuințeze sila ca să te cheme. Dacă pentru ca să te cheme la aur şi la comori nu-i nevoie de silă, apoi cu mult mai mult atunci când Hristos te cheamă la bunătățile cele din ceruri. Dacă natura lucrului nu te sileşte să alergi după el, atunci nici nu eşti vrednic să-l primeşti; iar dacă l-ai primit, atunci nici nu-ți dai seama bine ce-ai primit. De aceea nu ne sileşte Hristos, ci ne îndeamnă, având grijă de noi.”

10 decembrie – Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Evgraf [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2022-12-10

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IX, 57-62)

n vremea aceea, pe când mergea Iisus pe cale, cineva I-a zis: „Te voi urma oriunde Te vei duce“. Şi Iisus i-a zis: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului, cuiburi; dar Fiul Omului n’are unde să-Şi plece capul“. Şi către altul a zis: „Urmează-Mi!“ Iar acela a zis: „Doamne, mai întâi dă-mi voie să merg să-l îngrop pe tatăl meu“. Iar El i-a zis: „Lasă-i pe morţi să-şi îngroape morţii, iar tu mergi de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu“. Iar altul I-a zis: „Te voi urma, Doamne, dar mai întâi îngăduie-mi să-mi iau rămas-bun de la cei de acasă“. Iar Iisus i-a zis: „Nici unul care pune mâna pe plug şi se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăţia lui Dumnezeu“.

Apostolul Zilei: 2022-12-10

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Galateni (III, 8-12)

raților, văzând Scriptura dinainte, că Dumnezeu îndreptează neamurile din credință, dinainte a binevestit lui Avraam: «Se vor binecuvânta în tine toate neamurile». Deci, cei ce sunt din credință sunt binecuvântați împreună cu credinciosul Avraam. Fiindcă toți câți sunt din faptele Legii sunt sub blestem, întrucât s-a scris: «Blestemat este oricine nu stăruie întru toate cele scrise în cartea Legii, ca să le facă». Iar acum că, prin Lege, nu se îndreptează nimeni înaintea lui Dumnezeu, este lucru lămurit, deoarece «dreptul din credință va fi viu». Legea, însă, nu este din credință, dar cel care va face acestea va fi viu prin ele.