Deserturi cu pulbere de mahlab

Mahlabul (numit şi mahalep, mahlep, mahalepi, mahaleb) este o pudră obținută din sâmburii cireșelor din soiul „Sfânta Lucia”, un cireș (vişin) turcesc. Are un gust dulce, iar aroma variază între migdale, cireșe, sâmburi de caise şi lemn dulce. Conține acizi importanți, precum cel linoleic și oleic, din familia acizilor Omega 3, necesari pentru sănătatea creierului şi a inimii, dar şi pentru reducerea inflamației din organism. Pulberea de mahaleb se folosește în diverse preparate, în special în deserturi, produse de patiserie, aluaturi dulci sau se poate consuma ca atare amestecată cu miere sau dulceață și unsă pe pâine.

Înţelesul corect al detoxifierii şi fazele acestui proces

În ultimii ani, a devenit popular îndemnul la „detoxifierea după sărbători”. La o simplă căutare pe internet găsim diferite „metode de detoxifiere” (sucuri de fructe și/ sau legume, excluderea lactatelor, a grâului/ glutenului, folosirea unor suplimente alimentare și a plantelor medicinale etc.), pe principiul că avem cu toţii nevoie de o eliminare a reziduurilor toxice după excesele făcute de sărbători. Promotorii curei de detoxifiere la început de an susţin că putem scăpa şi de kilogramele în plus, se îmbunătăţeşte digestia, sistemul imunitar și altele asemenea. Pe cât de grozav sună, pe atât de puține dovezi științifice avem în acest sens.

Omul simplu are numai gânduri bune

Omul simplu este fără răutate și fără viclenie. El transformă în bine și răul, și urâtul. Are întotdeauna gânduri bune pentru ceilalți. Nu este prost, dar consideră că așa cum gândește el, tot astfel gândesc și ceilalți.

O viață nouă

Cel mai mult ne plăcea să ne jucăm cu soarele. Așteptam să vină seara ca să-l putem lua de pe cer fără să ne ardem la mâini. Îl rostogoleam cu bățul prin sat până se răcea de tot. După care îl ducea câte unu dintre noi acasă, în caz că aveau ai lui de schimbat vreun cerc la butoi. L-am fi pus înapoi de unde îl luaserăm, dar știam că dimineața o să răsară pe cer un soare nou în locul lui.

Monahismul, calea bucuriei

După sfintele sărbători ale Nașterii, Tăierii împrejur și Botezului Domnului, cu nădejdea de mai bine și cu grijile ce vin, începem noul an. Trecându-i pragul, ne întâmpină Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare „între cei născuţi din femei” (Luca 7, 28), propovăduitorul pocăinței și prototip al celei mai aspre viețuiri pustnicești.

Patima amintirii

Printre mijloacele cele mai folosite de diavol pentru a ne ataca, alături de slăbiciunile trupești, de gândurile și imaginile pe care ni le strecoară, multe scrieri patristice au enumerat și amintirea.

Prietenia care te smintește

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XVII, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 222-223

„- Pentru ce, deci, Hristos a vorbit de ochiul drept și a mai adăugat și mâna? (Matei 5, 30)
– Ca să afli că nu e vorba de mădularele trupului, ci de cei care sunt în strânsă legătură cu noi, cu prietenii noștri. Hristos îți spune: Dacă iubești pe cineva atât cât îți iubești ochiul cel drept sau socotești că-ți este tot atât de folositor cât de folositoare ți-i mâna, tai-o, dacă-ți vatămă sufletul! Uită-te la tăria cuvintelor Lui. N-a spus: Îndepărtează-te, ci vrea o despărțire totală. De aceea spune: Scoate-l și-l aruncă de la tine! Apoi, pentru că porunca Sa este neîndurătoare, arată folosul pentru amândouă părțile: și pentru cei buni, și pentru cei răi, întărind comparația:
Că mai de folos îți este să piară unul din mădularele tale și nu tot trupul să fie aruncat în gheenă (Matei 5, 30).
Când prietenul tău nu se mântuie, ba te mai duce și pe tine la pieire, ce fel de dragoste de prieten este aceea să pieriți amândoi, când e cu putință să se mântuie unul dacă sunteți despărțiți?
– Atunci pentru ce Pavel dorea să fie anatema? (Romani 9, 3)
– Nu dorea să fie anatema pentru ca să nu câștige nimic, ci ca să-i mântuie pe alții. Aici, însă, paguba este pentru amândoi. De aceea n-a spus: Scoate-l, ci și: Aruncă-l de la tine!, pentru ca să nu-l mai poți lua înapoi dacă rămâne așa. Făcând aceasta, îl scapi și pe el de păcat mai mare și te scapi și pe tine de pieire.
Dar ca să vezi mai bine folosul acestei porunci, să cercetăm, dacă vrei, spusele Domnului, aplicându-le chiar la mădularele trupului. Dacă ar fi vorba de ales și ai fi silit sau să rămâi cu ochii teferi, dar să te arunce într-o groapă și să pieri, sau să ți se scoată ochii și să-ți mântui sufletul, oare n-ai alege a doua cale?”

9 ianuarie – Sfântul Ierarh Petru, episcopul Sevastiei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2023-01-09

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VIII, 11-21)

n vremea aceea au ieşit fariseii şi au început să se ia cu El la întrebări cerându-I semn din cer, ispitindu-L. Şi Iisus, suspinând în duhul Său, le-a zis: „Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevăr vă grăiesc că acestui neam nu i se va da semn!“ Şi lăsându-i, a intrat iarăşi în corabie şi a trecut de cealaltă parte. Dar ucenicii au uitat să ia pâine şi nu aveau cu ei în corabie decât o pâine. Şi El le-a poruncit, zicând: „Luaţi aminte, păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!“ Şi ei cugetau între ei, zicând: „Spune asta fiindcă n’avem pâine…“. Şi cunoscând Iisus, le-a zis: „Ce cugetaţi?: că n’aveţi pâine? Încă nu înţelegeţi, nici nu pricepeţi? Atât de împietrită vă este inima? Ochi aveţi şi nu vedeţi, urechi aveţi şi nu auziţi. Nu vă aduceţi aminte?: Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii, câte coşuri pline cu fărâmituri aţi luat?“ Iar ei au zis: „Douăsprezece“. „Şi când cu cele şapte la cei patru mii, câte coşuri cu fărâmituri aţi luat?“ Iar ei au zis: „Şapte“. Şi le-a zis: „Încă nu pricepeţi?…“.

Apostolul Zilei: 2023-01-09

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Evrei (VIII, 7-13)

raților, dacă (testamentul) cel dintâi ar fi fost fără de prihană, nu s-ar mai fi căutat loc pentru al doilea; ci Dumnezeu îi mustră și le zice: «Iată vin zile, zice Domnul, când voi face, cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda, legământ nou, nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinții lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului; pentru că ei n-au rămas în legământul Meu, de aceea și Eu i-am părăsit – zice Domnul. Că acesta e legământul pe care îl voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile Mele în cugetul lor și în inima lor le voi scrie, și voi fi lor Dumnezeu și ei vor fi poporul Meu. Și nu va mai învăța fiecare pe vecinul său și fiecare pe fratele său, zicând: Cunoaște pe Domnul! – pentru că toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare al lor; că voi fi milostiv cu nedreptățile lor și de păcatele lor nu-Mi voi mai aduce aminte». Și zicând: «Nou», Domnul a învechit pe cel dintâi. Iar ce se învechește și îmbătrânește aproape este de pieire.