Când este vorba de fapte, nu trebuie să recomandăm înlesniri. Cu vorbele obişnuite ne mai jucăm, treacă-meargă, dar Adevărul lui Dumnezeu nu avem voie să-l strâmbăm.
Citește în continuare ‘Este datoria noastră să împărtășim Adevărul lui Dumnezeu’
Când este vorba de fapte, nu trebuie să recomandăm înlesniri. Cu vorbele obişnuite ne mai jucăm, treacă-meargă, dar Adevărul lui Dumnezeu nu avem voie să-l strâmbăm.
Citește în continuare ‘Este datoria noastră să împărtășim Adevărul lui Dumnezeu’
Ne spune Apostolul să luăm „sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu”; iar puterea acestei săbii ne-o arată Scriptura în altă parte, unde zice: „Cuvântul Meu nu este oare ca focul – zice Domnul – și ca un ciocan care sfărâmă stânca?”.
Citește în continuare ‘Adevărul este cea mai bună armă și apărare a omului’
Simeon i-a binecuvântat pe Părinții Pruncului și i-a spus Maicii Domnului înfricoșătoarea profeție că „Acesta este spre căderea și înălțarea multora din Israel, și ca semn de împotrivire”, apoi că „prin inima Maicii Domnului va trece sabie”, adică suferință înfricoșătoare (Luca 2, 34-35) pentru că va vedea, așa cum s-a și întâmplat, pe Fiul ei răstignit.
Citește în continuare ‘Dreptul Simeon și Prorocița Ana – martorii Întâmpinării Domnului’
Biserica a prăznuit ieri sărbătoarea Întâmpinării Domnului, eveniment istoric din Evanghelia copilăriei lui Iisus. Acest episod este consemnat de Sfântul Evanghelist Luca în Evanghelia a treia (Luca 2, 22-40), unde se bucură de o expunere amănunțită. Evanghelistul prezintă momentul când Pruncul Iisus a fost dus de părinții Săi, Dreptul Iosif și Fecioara Maria, în templul din Ierusalim, la patruzeci de zile de la naștere, „când s-au împlinit zilele curăţirii lor, după legea lui Moise”. Episodul este enigmatic, pentru că ceea ce părea o rânduială specială pentru Născătoarea de Dumnezeu devine un eveniment în care punctul central este Pruncul Iisus, Care este primit solemn de două personaje care reprezintă Vechiul Testament, Dreptul Simeon și Prorocița Ana, bătrâni de zile, care așteptau mântuirea lui Israel. Prezența lor nu este întâmplătoare, ci ei se întâlnesc cu Pruncul Iisus fiind călăuziți tainic de Duhul Sfânt pentru a ajunge la momentul când Domnul este adus de părinții Lui la Ierusalim.
Citește în continuare ‘Tradiție liturgică în sărbătoarea Întâmpinării Domnului’
A doua zi după sărbătoarea împărătească a Întâmpinării Domnului îi cinstim pe Sfântul şi Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu, şi pe Prorociţa Ana. Ei s-au învrednicit să fie prezenţi în templul din Ierusalim când la „patruzeci de zile după mântuitoarea Întrupare şi Naştere a Domnului nostru Iisus Hristos” a fost adus la Templu „de Preasfânta Lui Maică şi de dreptul Iosif, după obiceiul Legii celei vechi”.
Citește în continuare ‘Drepţii care L-au primit pe Hristos Domnul în templu’
Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. XVI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 12, pp. 55-56
„… la Tatăl, în atmosfera strălucitoare a (vieții) sfinților, multe lăcașuri sunt (Ioan 14, 2), adică diferite vrednicii. După cum o stea se deosebește în strălucire de o altă stea, la fel (se va întâmpla) și la învierea morților (I Corinteni 15, 41-42). Prin urmare, cei pecetluiți de Duhul Sfânt (Efeseni 1, 13-14) pentru ziua izbăvirii, care au păstrat intactă pârga Duhului pe care au primit-o, aceștia sunt cei care vor auzi: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune! (Matei 25, 21) Cât despre cei care au întristat pe Duhul Sfânt cu răutatea faptelor lor, și despre cei care n-au fructificat darul primit, de la ei se va lua harul primit și se va da altora, sau, după cum spune unul dintre evangheliști, vor fi tăiați în două (Matei 24, 51), înțelegându-se prin tăiere în două înstrăinarea în întregime de Duhul.”
VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu |
![]() |
VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECI ŞI TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Petru |
Simon-Petru, slujitor și apostol al lui Iisus Hristos, celor ce prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit o credință de același preț cu a noastră: Har vouă și pacea să se înmulțească, întru cunoștința lui Dumnezeu și a lui Iisus, Domnul nostru. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viață și spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaștem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa și prin purtarea Sa, prin care El ne-a hărăzit făgăduințe mari și de mult preț, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume. Pentru aceasta, puneți și din partea voastră toată sârguința și adăugați la credința voastră fapta bună, iar la fapta bună: cunoștința; la cunoștință: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia; la evlavie: iubirea frățească, iar la iubirea frățească: dragostea. Dacă acestea sunt în voi și tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără roade în cunoașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Iar cel ce nu are acestea este slab văzător și orb și a uitat de curățirea păcatelor lui de demult. Pentru aceea, fraților, siliți-vă cu atât mai mult să faceți temeinică alegerea și chemarea voastră, căci, făcând acestea, nu veți greși niciodată. |
Comentarii recente