Arhivă pentru 15 februarie 2023
În timpul bolii trebuie mai întâi să ne silim a mulțumi lui Dumnezeu, iar atunci când sufletul gustă dulceața și tihna pe care le aduce această mulțumire se grăbește singur spre ea, ca spre un liman. El se grăbește într-acolo fugind de valurile grele ale cârtirii, puținătății de suflet și întristării.
Citește în continuare ‘Pe cine iubește Domnul, aceluia îi trimite necazuri’
Rugăciunea îi dă aripi omului
Adresându-se maicilor din mănăstirea sa, Antim, Bătrânul din Chios, sublinia: „Rugăciunea nu-i un lucru greu. Este o lucrare interioară, o puternică concentrare a sufletului. Rugăciunea are nevoie, în același timp, de post și de priveghere.
Credința în Dumnezeu este o mare experiență a omului, cea mai mare. Ea cere toată ființa și toată energia noastră spirituală; ea cere dilatarea la maximum a ființei noastre interioare.
Citește în continuare ‘Credința dă stabilitate și sens vieții lăuntrice’
O temă recurentă a Patericului este nejudecarea. Părinții revin în diverse forme asupra acestui subiect, poate tocmai pentru a-i arăta centralitatea în viața spirituală. Cu o asemenea povestire debutează și setul de apoftegme despre avva Pafnutie. Bătrânul a povestit: „Mergând pe drum, s-a întâmplat să mă rătăcesc din pricina ceții și m-am pomenit în apropierea unui sat. Acolo i-am văzut pe unii împreunându-se fără rușine. M-am oprit să mă rog pentru păcatele mele și, iată, un înger cu o sabie a coborât și-mi spune: «Pafnutie, toți cei care-i judecă pe oameni mor de această sabie. Dar pentru că tu n-ai judecat pe nimeni, ci te-ai smerit în fața lui Dumnezeu, ca și cum tu ai fi păcătuit, numele tău a fost scris în cartea celor vii»”.
Citește în continuare ‘Puterea de viață făcătoare a compasiunii’
Muzica bizantină interpretată de oameni trăitori ai rugăciunii te ridică la cer. Dacă mergi în spaţii monastice unde rugăciunea inimii este firescul existenţei cotidiene a monahilor, vei observa că în timpul slujbelor interpretarea bizantină a cântărilor de la strană te înalţă duhovniceşte.
Citește în continuare ‘Cântul bizantin, aducător de pace duhovnicească’
Prietenul rău
Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a VI-a, Cap. II, 16.2.-16.3., în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, p. 399
„Poate fi, oare, o rană mai mare decât un prieten rău?” (citat din Sofocle)
EVANGHELIA ZILEI: 2023-02-15
MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE Evanghelia de la Marcu |
![]() |
Apostolul Zilei: 2023-02-15
MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE CARNE Ap. I Ioan |
![]() |
Comentarii recente