Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 24.05.2023

Păcatul e un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri

Păcatul se naște așa, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte.

Când vine și pleacă harul lui Dumnezeu ?

Întrucât și vasul devine mai curat prin venirea repetată a Harului, făcându-se mai încăpător pentru primirea dumnezeieștii luminări, el începe să-l cerceteze mai des și să rămână mai mult ca de obicei. Atunci omul începe să prindă curaj, crezând că Harul i s-a dat ca o răsplată a ostenelii sale.

Să ne îngrijim de mântuirea noastră !

Să curățim trupul nostru, să izbăvim conștiința noastră de legăturile nevăzute ale păcatelor și atunci, cu harul lui Dumnezeu, vom reuși lucrul care trebuie!

Viaţa creștinului, participarea liturgică, înţelegerea teologică și pedagogia catehizării

Marele apologet de limbă latină Tertulian ne spune despre faptul că, „în primele zile ale Bisericii”, „creştinii erau făcuţi şi născuţi”, argumentând în acest sens importanţa legăturii dintre cateheză şi mistagogie. Înainte de a te face părtaş Tainei, era aşadar necesar să cunoşti drumul şi să fii cu adevărat conştient de valoarea lui. Pregătirea creştinilor pentru părtăşia mistagogică presupunea în fapt o acreditare a lor pentru părtăşia cu cele mai importante valenţe ale „timpului sacru”. Această sensibilă valenţă existenţială era în fapt începutul distincţiei celui ce avea să fie primit în Biserică de cel ce rămânea în afara ei.

Odovania sărbătorii Învierii Domnului

Miercuri, în săptămâna a şasea după Paşti, din punct de vedere liturgic se face Odovania sărbătorii Învierii Domnului, adică se încheie perioada celor 40 de zile de prăznuire pascală.

Împlinirea poruncilor luminează mintea

Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 14, în Filocalica, Ed. Deisis, p. 179

„Deci petrecând în aceste lucruri potrivit sfântului (Pavel) care zice: iar cetățenia noastră este în ceruri (Filipeni 3, 20), privind nu la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd (II Corinteni 4, 18), este luminat și crește în fiecare zi în vârsta duhovnicească, desființând cele ale cugetului pruncesc și înaintând spre desăvârșirea bărbătească (Efeseni 4, 13-14). De aceea, pe măsura vârstei i se schimbă și puterile și lucrările sufletești și se face mai viteaz și mai tare în făptuirile poruncilor lui Dumnezeu. Deci împlinindu-le pe acestea în fiecare zi, pe măsura lucrării lor iarăși se curățește și se învrednicește să vadă descoperiri ale unor mari taine, al căror adânc nu l-a văzut vreodată, nici nu poate să-l vadă (I Timotei 6, 16) nimeni din cei ce n-au luptat să se înalțe la o asemenea curăție. Iar «taine» numesc pe cele văzute de către toți, dar neînțelese de către toți: fiindcă de la Duhul Care ne face noi, omul dobândește ochi noi, urechi de asemenea noi și de acum înainte nu mai vede cele sensibile în chip sensibil ca un om, ci, ajungând mai presus de om, vede cele sensibile în chip duhovnicesc și ca pe niște icoane ale celor nevăzute, iar formele din acestea le vede ca pe unele lipsite de chip și de formă. Aude nu o voce sau voci de om, ci numai Cuvântul cel viu când iese prin vocea omului. Fiindcă numai pe Acesta Îl primește în sine ca pe un cunoscut și prieten, și Îi face intrare și, atunci când ajunge înăuntru, Îl îmbră­țișează cu bucurie, precum a spus Domnul: Oile Mele ascultă glasul Meu, dar de străini nu ascultă (Ioan 10, 27).”

24 mai – Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2023-05-24

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞASEA DUPĂ PAŞTI Evanghelia de la Ioan (XII, 36-47)

is-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii“. Acestea le-a vorbit Iisus; şi, plecând, S’a ascuns de ei. Şi cu toate că atâtea minuni a făcut El în faţa lor, ei tot nu credeau într’Însul. Ca să se plinească cuvântul profetului Isaia, pe care l-a zis: Doamne, cine i-a dat crezare auzului nostru? Şi cui i s’a descoperit braţul Domnului? De aceea nu puteau să creadă, că a mai zis Isaia: El ochii lor i-a orbit şi inima lor a împietrit-o, pentru ca ei cu ochii să nu vadă şi cu inima să nu’nţeleagă, ca nu cumva ei să-şi revină şi Eu să-i vindec. Pe acestea le-a zis Isaia când I-a văzut slava şi a grăit despre El. Totuşi, şi dintre căpetenii mulţi au crezut într’Însul, dar n’o mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie izgoniţi din sinagogă; căci ei au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu. Iar Iisus a strigat şi a zis: „Cel ce crede în Mine, nu în Mine crede, ci în Cel ce M’a trimis pe Mine. Şi cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M’a trimis pe Mine. Eu, Lumină am venit în lume, pentru ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric. Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, Eu nu-l judec; că n’am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.

Apostolul Zilei: 2023-05-24

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞASEA DUPĂ PAŞTI Ap. Fapte (XVIII, 22-28)

n zilele acelea, Pavel, coborându-se la Cezareea, s-a suit (la Ierusalim) şi, îmbrăţişând Biserica, s-a coborât la Antiohia. Şi stând acolo câtva timp, a plecat, străbătând pe rând ţinutul Galatiei şi Frigia, întărind pe toţi ucenicii; iar un iudeu, cu numele Apollo, alexandrin de neam, bărbat iscusit la cuvânt, puternic fiind în Scripturi, a sosit la Efes. Acesta era învăţat în calea Domnului şi, arzând cu duhul, grăia şi învăţa drept cele despre Iisus, cunoscând numai botezul lui Ioan. Şi el a început să vorbească, fără sfială, în sinagogă. Auzindu-l Priscila şi Acvila l-au luat cu ei şi i-au arătat, mai cu de-amănuntul, calea lui Dumnezeu. Şi voind el să treacă în Ahaia, l-au îndemnat fraţii şi au scris ucenicilor să-l primească. Şi sosind (în Corint), a ajutat mult cu harul celor ce crezuseră; căci cu tărie şi în faţa tuturor, el înfrunta pe iudei, dovedind din Scripturi că Iisus este Hristos.