Isărescu: Împrumutaţi doar jumătate din cât vă puteţi permite

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, recomandă ca populaţia să împrumute de la bănci doar jumătate din cât ar putea să dea înapoi cu uşurinţă, aceasta fiind o regulă de prudenţialitate încă de la apariţia BNR.

În condiţiile în care majoritatea băncilor acceptă un grad maxim de îndatorare de circa 60%, ar fi indicat, potrivit declaraţiei guvernatorului, ca românii să se împrumute la 30% din venituri.

De asemenea, directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu, recomandă prudenţă, chiar dacă gradul de îndatorare este mai mic decât în alte state occidentale. În prezent, băncile cer un avans minim de 25-30%, iar gradul de îndatorare se limitează la 60-70%.

„Cultural vorbind, guvernatorul are dreptate, pentru că orice român se gândeşte să nu se împrumute peste măsură”, spune Negriţoiu.

El a explicat că dacă toate cheltuielile zilnice îşi mănâncă 50% din venituri, nu este indicat să te îndatorezi cu încă 50%.

Întrebat dacă băncile se uită la un potenţial client în funcţie de sectorul în care lucrează, Negriţoiu a răspuns că o bancă se uită mai degrabă la soliditatea veniturilor şi la perspectivele de a-şi menţine locul de muncă.

În privinţa bugetarilor, şeful ING Bank apreciază că aceştia ar trebui să se uite de două ori înainte de a lua un credit.

DEFICIT BUGETAR/Isărescu: Sfătuiesc băncile să cumpere titluri de stat

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a îndemnat băncile comerciale să cumpere titluri de stat care să le permită accesul la refinanţare, dar şi pentru a ajuta la finanţarea deficitului bugetar.

Finanţarea deficitului bugetar la costuri rezonabile este vitală pentru România în condiţiile actuale, când este dificil de acoperit chiar şi un nivel redus, de 2% din PIB, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o întâlnire cu ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii băncilor. El a precizat că în actualele condiţii, cu limitări ale liniilor de finanţare externe la nivelul băncilor şi cu acces greu la emisiuni externe pentru stat, finanţarea bugetului e o problemă chiar şi pe piaţa internă, prin titluri de stat.

Isărescu a explicat bancherilor că aşteptarea unora ca dobânzile la titlurile de stat să ajungă la 17% este incoerentă faţă de realităţi. „Câţiva preşedinţi au spus că nu au aprobare de la acţionari pentru expunerea pe statul român. Dacă e adevărat, voi aborda personal şi acţionarii, şi organele de supraveghere din stat”, a declarat Isărescu. În ciuda acestor probleme, stocul titlurilor de stat a crescut în ultimele trei luni de la 12 miliarde de lei la 25 de miliarde de lei, a anunţat guvernatorul. „Resursele nu mai sunt aceleaşi, iar Banca Naţională Română nu mai poate ajuta la finanţarea deficitului nici cu un bănuţ. Apariţia sumelor suplimentare prin care să se finanţeze un exces de deficit este vital”, a spus guvernatorul.

ACORD CU FMI?
Varianta unui acord stand-by cu FMI presupune costuri de sute de milioane de euro, în condiţiile unui comision de neutilizare de 25%, a mai spus Isărescu. „Cum ar fi ca o bancă centrală sau un guvern să se împrumute? Ca să ce? (…) Să acopere un gol de finanţare al sectorului privat, care nu se ştie cât de mare este? (…) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimţi în viitor. Cineva le va plăti”, s-a întrebat Isărescu. El a precizat totuşi că nu ne-ar strica un împrumut de la UE.

România a avut un supradeficit bugetar de peste 3% din PIB, care a fost finanţat şi cu ajutorul BNR. „Ministerul de Finanţe avea un miliard de euro la BNR, în rezerva valutară, bani pe care i-a vândut. Orice cumpărare de BNR înseamnă emisiune monetară. Ulterior, vânzarea de valută în piaţă de banca centrală a fost singura soluţie rezonabilă pentru a ieşi din impas”, a mai spus guvernatorul. Isărescu a mai mărturisit că s-a aflat printre membrii Consiliului de Administraţie care au votat reducerea rezervei minime obligatorii în lei cu două puncte procentuale, dar că regretă acest moment şi consideră că măsura a fost luată prea devreme.

O anumită stabilitate a cursului de schimb şi corelare cu fundamentele macroeconomice sunt în interesul economiei româneşti, al statului şi al băncilor comerciale, a spus Isărescu. „Interesul tuturor, al economiei româneşti, al băncilor, al Ministerului de Finanţe, este de stabilitate şi de corelare a cursului cu fundamentele macro ale economiei. Mesajul nostru vizează şi expectaţiile, pentru că prognozele se pot transforma în realităţi. Să avem grijă să nu ajungă cursul în bălării”, a spus Isărescu.

*jurnalul

EVALUARE BNR / Isărescu: Economia poate ateriza lin după o frână bruscă

Economia românească poate ateriza lin, după ce a frânat brusc spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. E treaba FMI să fie avocatul diavolului, spune Guvernatorul care are prognoze pentru 2009 un pic mai optimiste decât ale Fondului, dar sub cele prezentate de Guvern.

„Suntem în discuţie cu FMI privind un eventual acord de finanţare, dar suntem într-o fază de evaluare şi deocamdată nu avem o poziţie clară„, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). El a explicat că BNR vrea să definească problema, să pună diagnosticul corect şi nu să ne creem o criză „pentru că toată lumea are”. Guvernatorul a explicat că deşi efectele crizei au devenit mai clare, sunt destul de greu de anticipat, întrucât nu se ştie cât de adâncă va fi această criză. Cea mai periculoasă abordare sunt „exagerările şi săritul dintr-o extremă în alta”, precum s-a întâmplat în Cehia. „Trebuie să constatăm influenţa crizei, dar şi să-i dăm dimensiunea reală în privinţa relaţiei exporturi-PIB„, a afirmat Isărescu.

El a adăugat că împrumuturile în valută şi liniile de la băncile-mamă au creat probleme în ultimii ani şi continuă. „Acum, pe diferite canale, se vorbeşte în exterior de retragerea şi de nereluarea creditării, însă în interior băncile spun că nu vor fi probleme”, a declarat guvernatorul băncii centrale. El a mai precizat că „ni se tot spune că avem o problemă cu datoria externă, însă aceasta aparţine sectorului privat”. Isărescu a adăugat că agenţiile de rating vorbesc de toată datoria, dar că cea publică, pentru care se acordă ratingul suveran, este mult mai mică. Totodată, BNR crede că economia românească poate ateriza lin după o frânare bruscă. „Insistăm în continuare pe faptul că economia românească are toate şansele să meargă pe o aterizare lină, să îmbunătăţim percepţia investitorilor şi în acest scop este esenţială coordonarea politicii monetare cu cea fiscală şi mai ales cea salarială”, a declarat Isărescu.

EFECTELE CRIZEI
Efectele crizei financiare mondiale se resimt indirect în România prin cinci canale: cel comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb, respectiv al efectelor de avuţie şi bilanţ, a mai spus Mugur Isărescu. Referitor la efectele crizei internaţionale asupra încrederii, el a arătat că se observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar că acest lucru este valabil şi pentru statele vecine. Din punct de vedere al efectelor de avuţie şi bilanţ, el a atras atenţia că românii nu sunt „atât de bogaţi, având proprietăţi prin nordul Bucureştiului” şi că trebuie să „revină cu picioarele pe pământ”. „Cei care au luat foarte multe credite au constatat că sunt mai puţin bogaţi, băncile la fel”, a mai menţionat guverntorul BNR. În plus, ne mai confruntăm şi cu o problemă de neîncredere, a mai spus Isărescu, care a dat şi un exemplu. Una din băncile
din România a primit anul trecut un credit special de la BNR în valoare de 0,2% din PIB, care ulterior a fost returnat. Banca respectivă s-a confruntat cu o lipsă de încredere. „Solvabilitatea în sistem este extrem de solidă. Anul trecut am acordat un credit de lichiditate, dar valoarea acestuia a fost redusă, de 0,2% din PIB. Ulterior, acesta a fost returnat”, a completat Isărescu.

CREŞTERE, NU RECESIUNE
BNR estimează o creştere economică de 2-2,3% în acest an, sub nivelul programat de Guvern, de 2,5%. Opinia este diferită de cea a experţilor FMI care au anunţat o recesiune de 1%. „Am avut o colaborare foarte bună cu FMI. Le apreciem rezultatul. Aceasta este şi datoria lor, de a fi avocatul diavolului. (…) Nu suntem în contradicţie. Ei au doar un scenariu mai pesimist. Noi rămânem în zona pozitivă, mai jos puţin”, a spus Isărescu. El a arătat că banca centrală nu poate, în acest moment, să anticipeze cât de brutală va fi frânarea creditării şi impactul ei asupra economiei reale. Banca centrală a identificat că avem o dependenţă de capitalul privat care a investit în România, însă, deocamdată, nu poate să spună cât este de mare. „Se conturează o problemă de finaţare a sectorului privat, iar fondurile publice vor trebui să finanţeze lipsa. Dar, la cât se ridică această sumă care trebuie adăugată? Se vorbeşte de 20 de miliarde de euro, dar cam atât e toată datoria, chiar nu se rostogoleşte nimic?”, s-a întrebat retoric guvernatorul.

Ajustarea deficitului
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a coborât anul trecut la 12% din PIB, potrivit datelor preliminare, faţă de 14% din PIB în 2007, pe baza unei ajustări a sectorului privat mai mari decât era anticipat, a anunţat guvernatorul BNR. „Rămâne de văzut până unde poate să se strângă cureaua în sectorul public. Avem un dialog excelent cu Guvernul pe această temă, dar suntem în faza de programare”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a explicat că este dificil să ajustezi un deficit, chiar şi cu 1% din PIB, mai ales în condiţiile în care economia scade.

„În perioada de ajustare e mai dificil. Toată lumea se uită în stânga şi în dreapta, când trebuie să strângă cureaua”, a continuat Isărescu. În ultimul timp sectorul privat a început să gâfâie, băncile nu mai au suficinte resurse să finanţeze şi statul şi firmele private.

Cursul leu-euro
Evoluţia cursului de schimb leu-euro este o altă mare incertitudine. „Incertitudinea este legată de zonă şi oricât de mult încercăm să ne deconectăm suntem tot în zonă”, a explicat Isărescu. Valutele ţărilor din zonă s-au depreciat chiar mai puternic, decât leul. Între anii 2005 şi 2007, timp în care leul s-a apreciat puternic, BNR a cumpărat 10 miliarde de euro. „Cu o mână cumpăram valută şi cu cealaltă sterilizam piaţa. La cursul de 3,1-3,2 am cumpărat 3 miliarde de euro, acum îmi pare rău că nu am cumpărat mai mult”, a explicat Isărescu. El a adăugat că atunci exista un context favorabil generat de aderarea la UE şi de finalizarea procesului de liberalizare a contului de capital. Totodată, atunci s-au acumulat nişte câştiguri de productivitate. Însă, accentuarea aversiunii faţă de risc a investitorilor pe fondul crizei financiare, creşterea salariilor peste productivitate şi adâncirea dezechilibrelor macroeconomice au pus punct aprecierii monedei naţionale, care a intrat într-un proces abrupt de depreciere. „Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs”, a spus Isărescu. El a mai precizat că există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută. „Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă”, a spus Isărescu.

Prognoza de inflaţie pe 2009, menţinută la 4,5%
BNR a menţinut prognoza de inflaţie pe 2009 la 4,5%, a mai anunţat ieri guvernatorul băncii centrale, dar a modificat estimările privind rata anuală la finele trimestrului I şi al III-lea. „Menţinem proiecţia de inflaţie pentru 2009 de 4,5%. Prindem intervalul-ţintă, dar nu mai suntem optimişti în privinţa Core 2 din cauza necesităţilor de ajustare a contului curent”, a precizat Isărescu. Însă BNR a revizuit în urcare estimarea privind inflaţia la finele primului trimestru de la 5,8% la 6%, dar a redus previziunile pentru sfârşitul trimestrului al treilea de la 5,3% la 5,1%. Pentru sfârşitul trimestrului al doilea, BNR a menţinut previziunea de inflaţie anuală de 5,5%. Totodată, BNR va propune Guvernului stabilirea unei ţinte de inflaţie pentru 2010 de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, la fel ca şi cea fixată pentru 2009, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

BNR reduce dobanda cheie la 10%

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, astazi, sa coboare dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 10%, in conformitate cu asteptarile, si sa mentina nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii, de 18%din pasivele in lei si 40% din cele in valuta.
Majoritatea analistilor membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) se asteptau ca banca centrala sa mentina rata dobanzii cheie la 10,25% la sedinta de politica monetara de astazi, insa sa reduca rata rezervei minime obligatorii la lei.

Mentinerea la 10,25% a dobanzii de politica monetara era estimata de catre 57% dintre participantii la sondaj, diferenta de 43% estimand reducerea acesteia. In ceea ce priveste rata rezervei minime obligatorii la pasivele in lei, 93% dintre participantii la sondaj estimeaza scaderea acesteia, diferenta de 7% estimand mentinerea acesteia la 18%

Astfel, 57% dintre participantii la sondaj estimau ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va mentine rata rezervei minime obligatorii la pasivele in valuta la 40%, diferenta de 43% estimand scaderea acesteia.

BNR a stabilit un curs oficial de 4,21 lei pentru un euro

BNR a stabilit astăzi un curs oficial de 4,21 lei pentru un euro. Este cea mai mare valoare atinsă de euro în istoria sa.

Moneda europeană a început ziua în forţă şi a ajuns la un nou maxim istoric, tranzacţionându-se cu peste 4,22 lei pe piaţa interbancară.

Euro a fost cotat joi de BNR la 4,138 lei.

Leul începe noul an mai prost decât l-a încheiat pe cel trecut. De altfel, specialiştii ne avertizează că anul 2009 va fi extrem de zbuciumat pentru moneda naţională.

Alarmă BNR nu a intervenit pentru a salva leul prăbuşit Leul scade la minimul istoric. Mugur Isărescu: „Credeţi că e mult?

Un important grup financiar a publicat o analiză conform căreia leul s-ar mai putea devaloriza cu 5%

Producătorii au anunţat că în următoarele săptămâni vor scumpi mâncarea de import

Leul s-a prăbuşit joi faţă de euro, atingând cea mai proastă cotaţie din istorie faţă de moneda europeană, de 4,18 lei/euro, conform băncilor. Scăderea de aproape cinci procente în patru zile nu îi sperie doar pe bancheri. Toţi vom simţi leul slab în buzunare. Tot ce înseamnă produs de import se va scumpi. De la mere la bilete de avion, de la abonamentul TV până la ratele la creditele în valută. Industria alimentară a anunţat deja că în câteva săptămâni preţul din galantare se va schimba. Unde se va opri leul din cădere? Nimeni nu pare să ştie.

Până şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat joi de înţeles că se poate şi mai rău. Întrebat, după o întâlnire cu premierul Emil Boc, ce părere are despre creşterea continuă a cursului Isărescu a răspuns zâmbind: “Credeţi că e mult?”. În acelaşi timp, un studiu al grupului austriac Erste avertizează că este loc şi de mai rău precizând o depreciere de încă 5%. Economiştii se întreabă de ce BNR nu a intervenit pentru a proteja leul, mai ales în contextul în care inamicul numărul unu al BNR este inflaţia, iar un leu slab nu aduce decât scumpiri unei ţări care depinde de importuri.


Previziuni sumbre pentru leu

Erste, grupul austriac care deţine BCR, cea mai mare bancă din România, spune că leul mai are loc de căzut. „Valutele din Europa Centrală şi de Est au avut în ultimele săptămâni performanţe variate, dar volatilitatea a fost egală. Cea mai promiţătoare valută se pare că va fi în primul trimestru zlotul polonez. (…) De cealaltă parte a analizei se situează leul, care ar putea pierde încă 5% faţă de euro, având în vedere deficitul de cont uriaş“, precizează analiştii Erste.

De la mere la căldură, toate se scumpesc din cauza căderii leului

Concluzia este clară: pe români îi aşteaptă scumpiri în lanţ, la orice produs sau serviciu care este calculat în funcţie de moneda europeană. Tot ce va pierde leul faţă de euro va câştiga la preţ orice produs de import sau făcut din materie primă de import. La fel, orice pierdere a monedei naţionale se va traduce, instantaneu, în creşterea ratelor la creditele în euro. În ultima lună, leul a pierdut 7,2% faţă de moneda europeană, ceea ce înseamnă că pentru a plăti o rată de 100 de euro românii trebuie să scoată din buzunar cu 15,3 lei mai mult acum faţă de acum 30 de zile, numai din cauza cursului.

Mâncarea, ratele şi abonamentele la telefoane sau biletele de avion nu sunt însă singurele afectate. Dacă leul va continua să cadă faţă de euro, populaţia va avea de plătit mai mult şi la utilităţi, cum ar fi căldura sau energia electrică. De ce? Pentru că materia primă este plătită în valută şi orice depreciere se traduce imediat în costuri mai mari de achiziţie pentru companii, costuri care sunt transferate, de la caz la caz, la nivelul tarifelor populaţiei. Per total, de la începutul anului trecut până joi, leul a pierdut 15% faţă de euro.

Prăbuşirea leului a venit cum nu se poate mai prost, adică iarna, când românii cumpără fructe şi legume aproape în totalitate de import.

Mâncarea de import se scumpeşte în câteva săptămâni

Industria alimentară anunţă deja un nou val de scumpiri în câteva săptămâni. “Creşterea cursului se reflectă direct în preţ. Cele mai expuse produse sunt legumele şi fructele, pe care le importăm în această perioadă aproape integral, şi produsele din carne şi lapte, fabricate în mare parte cu materie primă de import”, a declarat pentru Gândul Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

Pericolul adevărat nu este însă cursul actual, ci neîncrederea producătorilor în leu. Astfel, după cum spune Minea, este posibil ca o serie de producători să calculeze preţurile pentru anul în curs sau pentru primele luni la o cotaţie mult mai mare decât cea de acum, de exemplu de 4,5 lei/euro, faţă de 4,13 cât este acum la BNR, motivul fiind că “nimeni nu poate schimba preţul în fiecare săptămână”. Asta ar însemna că, în loc de o scumpire de 3,8% de la începutul acestui an, conform cursului oficial, preţurile ar putea creşte cu aproape 13%, dacă producătorii vor stabili preţurile la un curs de 4,5 lei/euro.

Ce se întâmplă cu leul? De ce nu intervine BNR?

Pericolul principal părea până nu demult depăşirea pragului de 4 lei/euro. Acum problema se pune cu totul altfel: cât va mai continua căderea leului? Experţii văd cursul urcând până la 4,5 lei/euro, sau chiar mai mult. Leul cade faţă de euro la fel cum cad majoritatea celorlalte valute ale statelor în curs de dezvoltare.

Întrebarea care stă pe buzele experţilor este însă de ce nu intervine BNR pentru a salva leul. “Mă miră că BNR-ul nu intervine pe piaţă. Înseamnă că BNR vede în această depreciere o modalitate, paşnică să-i zicem, de a reduce dezechilibrele macroeconomice, cum ar fi deficitul de cont curent mare. Pericolul lăsării leului să se deprecieze atât de rapid este instabilitatea în calculele economice. Mai mult decât atât, importatorii nu ştiu ce să facă. Să importe acum sau să aştepte un curs mai bun?”, ne-a declarat Bogdan Baltazar, consultant economic. El a precizat că nu crede că BNR va lăsa cursul să treacă de 4,3 lei/euro.

*gandul

Maxim istoric pe piaţa interbancară: 1 euro=4,205 lei

Moneda naţională a continuat să se deprecieze în raport cu euro, depăşind pragul maxim istoric de 4,2 lei/euro în debutul şedinţei de astăzi. În jurul orei 10:20, leul a revenit însă la cotaţii sub acest prag, astfel că la ora 10:30, băncile cumpărau un euro cu 4,1855 lei şi îl vindeau cu 4,1985 lei.

Leul de vineri şi cursul de schimb a urcat la maximul istoric pe piaţa interbancară, la 4,2050 lei/euro, respectiv cu peste 3 bani peste nivelul de la închiderea de ieri, când euro a fost cotat la 4,1740-4,1780 lei.

„Nivelul de 4,2 lei/euro pare să prezinte o relativă rezistenţă. Cred că toate cifrele negative din ultima perioadă, privind economia, au contribuit la prăbuşirea leului. În regiune este o tendinţă uşoară de depreciere, dar poate nu la fel de pronunţată ca la noi”, a spus, pentru NewsIn, dealerul-şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.

Pe pieţele internaţionale, moneda americană a oscilat între 1,3633 şi 1,3721 dolari/euro, iar la 10:30, ora României, euro era cotat la 1,3665 dolari.

Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi (de tip overnight) se menţin la 12-13% pe an, peste dobânda de politică monetară, de 10,25% pe an, şi uşor sub dobânda percepută de BNR la facilitatea de credit (lombard), de 14,25% pe an.

*adevarul