Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 25.11.2020

Timpul, lumea și mântuirea

Timpul este în strânsă legătură cu nevoia noastră de creștere.

Frica de Dumnezeu și rugăciunea

De la avva Pimen a rămas următorul sfat: „Aceste trei capete sunt folositoare: a te teme de Domnul, a te ruga și a face bine aproapelui”. Acest gând al bătrânului nu este revoluționar, nemaiauzit sau uimitor. Dimpotrivă, este reiterarea unor vechi principii spirituale. Tocmai pentru că lucrurile par cunoscute de foarte multă vreme, suntem gata, din grabă și neatenție, să nu ne mai oprim asupra lor și să nu ne mai întrebăm ce mesaj mai poartă. 

Sfânta Ecaterina, frumuseţea tinereţii care caută veşnicia

Întru slava cea veşnică din Împărăţia cerurilor desfătându-se cu sufletul, iar trupul ei cel plăcut lui Dumnezeu fiind păstrat ca un adevărat odor pe Muntele Sinai, în locul în care însuşi Moise Prorocul a văzut Rugul Aprins, Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, mireasa lui Hristos, este cinstită astăzi în Biserica Ortodoxă, ca una care s-a învrednicit de mari daruri de la Dumnezeu pentru curajul mărturisirii şi pentru multele sale pătimiri îndurate din dragoste faţă de Stăpânul tuturor. Tânăra, înţeleapta şi preafrumoasa fecioară Ecaterina făcea parte dintr-o familie de neam împărătesc, a primit o educaţie aleasă şi cunoştea bine scrierile lui Virgiliu, Esculap și Hipocrate, ale lui Aristotel și Platon, dar mai cu seamă Sfintele Scripturi din care s-a inspirat în scurta, dar intensa ei viaţă pe care a dedicat-o Domnului.

Dreapta judecată

„Zis-a Domnul: Oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere. Foc am venit să arunc pe pământ, și cât aș vrea să fie acum aprins! Și cu botez am a Mă boteza și câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini! Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare. Căci de acum înainte cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei. Dezbinați vor fi: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale și nora împotriva soacrei. Și zicea și mulțimilor: Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți că vine ploaie mare; și așa este. Iar când suflă vântul de la miazăzi, ziceți că va fi arșiță, și așa este. Fățarnicilor! Fața pământului și a cerului știți să o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiți? De ce, dar, de la voi înșivă nu judecați ce este drept? Și când mergi cu pârâșul tău la dregător, dă-ți silința să te împaci cu el pe cale, ca nu cumva să te târască la judecător, și judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniță. Zic ție: Nu vei ieși de acolo până ce nu vei plăti și cel din urmă ban.” Luca 12, 48-59 (Semnele vremii)

25 noiembrie – Sfânta Mare Muceniță Ecaterina [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-25

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VIII, 30-34)

n vremea aceea Iisus le-a dat poruncă ucenicilor Săi să nu spună nimănui despre El. Şi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat de bătrâni, de arhierei şi de cărturari şi să fie omorât, iar după trei zile să învie. Şi cuvântul acesta îl spunea pe faţă. Şi Petru, luându-L deoparte, a început să-L dojenească. Dar El, întorcându-se şi privind la ucenicii Săi, l-a certat pe Petru şi i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano!, că tu nu le cugeţi pe cele ale lui Dumnezeu, ci pe cele ale oamenilor“. Şi chemând la Sine mulţimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.“

Apostolul Zilei: 2020-11-25

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Tesaloniceni (II, 1-12)

raților, în privința venirii Domnului nostru Iisus Hristos și a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, să nu vă clintiți degrabă cu mintea, nici să vă spăimântați, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a și sosit. Să nu vă amăgească nimeni, cu niciun chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credință și nu se va da pe față omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu sau se cinstește cu închinare, așa încât să se așeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu. Nu vă aduceți aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri? Și acum știți ce-l oprește ca să nu se arate decât la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se și lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. Și atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide, cu suflarea gurii Sale, și-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase, și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. Și, de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciunii, ca să fie osândiți toți cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.

Pocăinţa sinceră aduce iertare şi bucurie

Care este prima treaptă a spovedaniei? Să conştientizezi păcatul.

Care este a doua? Căinţa.

Ce spune Evanghelia? Căci şi fiul risipitor a conştientizat, şi-a dat seama unde se află, şi-a dat seama că mănâncă roşcove cu porcii, s-a căit şi a zis aşa: „Mă voi duce la tatăl meu şi îi voi zice: «Tată, am greşit la cer şi înaintea Ta. Primeşte-mă ca pe ultimul, ca pe un argat, dar primeşte-mă la tine în casă»”.

Bunătatea naște bunătate, răutatea naște răutate

Chiar dacă ni se pare că avem dreptul să nu iertăm, atunci trebuie să iertăm. Bunătatea naște bunătate. Răutatea naște răutate. Iertarea naște iertare. Răzbunarea naște răzbunare.

Să îndurăm focul poftelor și, cu adevărat, se vor stinge

Să fugim de cursele diavolului, să luptăm cu vitejie împotriva lui, să îndurăm focul poftelor și, cu adevărat, se vor stinge. Căci nu ne lasă Dumnezeu să fim dogoriți multă vreme, ci ajutorul lui va schimba văpaia focului poftelor în roua curățeniei și noi vom lăuda pe Dumnezeu împreună cu sfinții trei tineri.

Post adevărat sau regim alimentar ?

Suntem în perioada postului de patruzeci de zile rânduit înaintea Marelui Praznic al Naşterii Mântuitorului Hristos. La începutul fiecărui post ne propunem să reuşim postirea cu pace şi binecuvântare, dar mai ales cu folos duhovnicesc. Ştim toţi că postul nu înseamnă doar abţinere de la anumite feluri de mâncare, dar cum se poate ajunge la a ţine post cu adevărat aflăm numai ţinând postul, nu din auzite.

Cum sunt creștinii

„Zis-a Domnul: Cine este, oare, iconomul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune peste slujitorii săi, ca să le dea la vreme partea lor de grâu? Fericită este sluga aceea pe care, venind stăpânul, o va găsi făcând așa. Adevărat vă spun că o va pune peste toate avuțiile sale. Iar de va zice sluga aceea în inima sa: Stăpânul meu zăbovește să vină, și va începe să bată pe slugi și pe slujnice și să mănânce și să bea și să se îmbete, veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua în care ea nu se așteaptă și în ceasul în care ea nu știe și o va tăia în două, iar partea ei o va pune cu cei necredincioși. Iar sluga aceea care a știut voia stăpânului și nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult. Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de pedeapsă, va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere.” Luca 12, 42-48 (Iconomul credincios)

24 noiembrie – Sfântul Sfințit Mucenic Clement, Episcopul Romei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-24

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VIII, 22-26)

n vremea aceea a venit Iisus în Betsaida. Şi au adus la dânsul un orb şi L-au rugat să Se atingă de el. Şi luându-l pe orb de mână, l-a scos afară din sat; şi scuipând pe ochii lui şi punându-Şi mâinile pe el, l-a întrebat dacă vede ceva. Şi el, ridicându-şi ochii, a zis: „Văd oamenii umblând, îi văd ca pe nişte copaci…“. După aceea a pus iarăşi mâinile pe ochii lui şi el a văzut bine şi şi-a revenit şi pe toate le vedea limpede. Şi l-a trimis la casa sa, zicându-i: „Să nu intri în sat, nici să spui la cineva din sat“.

Apostolul Zilei: 2020-11-24

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Tesaloniceni (I, 10-12; II, 1-2)

raților, mărturia noastră către voi a găsit crezare. Pentru aceasta, ne și rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa și să împlinească, cu putere, toată pornirea voastră spre bunătate și orice lucrare a credinței voastre, ca să se preaslăvească în voi numele Domnului nostru Iisus și voi întru el, prin harul Dumnezeului nostru și al Domnului Iisus Hristos. În privința venirii Domnului nostru Iisus Hristos și a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraților, să nu vă clintiți degrabă cu mintea, nici să vă spăimântați, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a și sosit.

„Pe acela numesc înțelept, care are viață curată și neîntinată, măcar de ar fi și neînvățat”

Se socotește înțelepciune, bucurie, știință și cunoștință desăvârșită, să ai viață lăudată și curată spre plăcerea lui Dumnezeu, precum zice și un oarecare filozof elin: „Pe acela numesc înțelept, care are viață curată și neîntinată, măcar de ar fi și neînvățat”.

„Când te vei întoarce și vei suspina, vei cunoaște rătăcirea ta și te vei mântui”

Fiecare, ca un ostaș al lui Hristos, să poarte război pentru a fi încununat cu lauri, nu pentru a fi osândit.

Să suferim aceste puține zile, ca să purtăm cununa dreptății

Să suferim aceste puține zile, ca să purtăm cununa dreptății. Cât s-au ostenit părinții noștri cu posturi, cu denii, cu lacrimi, cu rugăciuni și cu tot felul de chinuri pustnicești!

Fericiţi făcătorii de pace

Creştinul ortodox trebuie să se raporteze după modelul pe care l-a oferit neamului omenesc Mântuitorul nostru Iisus Hristos. El ne-a spus că „Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci ca să slujească El şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi” (Matei 20, 28). Astfel, şi noi creştinii trebuie să avem grijă de semenii noştri şi să fim alături de cei aflaţi în necazuri şi nevoi.

Dimensiunea profetică a Bisericii

O discuție despre dimensiunea profetică a Bi­­sericii presupune, desi­gur, o deosebită luare aminte, pentru a evita confuziile și nefericitele reducții ale termenului „profetic”. Din acest motiv, devine extrem de util să ne raportăm la Părinții de Dumnezeu purtători și la modul cum au înțeles ei această vocație a Bisericii lui Hristos.

Cum să trăim liberi ?

„În vremea aceea, când învăța Iisus, cineva a zis către El din mulțime: Învățătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. Iar Iisus i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi? Apoi a zis către ei: Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale. Și a zis către ucenicii Săi: De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea. Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Deci dacă nu puteți să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijiți de celelalte? Priviți la crinii câmpului cum cresc: Nu torc, nici nu țes. Și zic vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba, care este astăzi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin credincioșilor! Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea; căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate acestea se vor adăuga vouă.” Luca 12, 13-15; 22-31 (Păziți-vă de lăcomie!)

23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-23

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VIII, 11-21)

n vremea aceea au ieşit fariseii şi au început să se ia cu El la întrebări cerându-I semn din cer, ispitindu-L. Şi Iisus, suspinând în duhul Său, le-a zis: „Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevăr vă grăiesc că acestui neam nu i se va da semn!“ Şi lăsându-i, a intrat iarăşi în corabie şi a trecut de cealaltă parte. Dar ucenicii au uitat să ia pâine şi nu aveau cu ei în corabie decât o pâine. Şi El le-a poruncit, zicând: „Luaţi aminte, păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!“ Şi ei cugetau între ei, zicând: „Spune asta fiindcă n’avem pâine…“. Şi cunoscând Iisus, le-a zis: „Ce cugetaţi?: că n’aveţi pâine? Încă nu înţelegeţi, nici nu pricepeţi? Atât de împietrită vă este inima? Ochi aveţi şi nu vedeţi, urechi aveţi şi nu auziţi. Nu vă aduceţi aminte?: Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii, câte coşuri pline cu fărâmituri aţi luat?“ Iar ei au zis: „Douăsprezece“. „Şi când cu cele şapte la cei patru mii, câte coşuri cu fărâmituri aţi luat?“ Iar ei au zis: „Şapte“. Şi le-a zis: „Încă nu pricepeţi?…“.

Apostolul Zilei: 2020-11-23

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA TREIZECIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Tesaloniceni (I, 1-10)

avel, Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor, întru Dumnezeu, Tatăl nostru, și întru Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace, de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. Datori suntem, fraților, să mulțumim pentru voi pururea lui Dumnezeu, precum se cuvine, fiindcă mult crește credința voastră și dragostea fiecăruia dintre voi toți prisosește, a unuia față de altul, încât noi înșine ne lăudăm, cu voi, în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia și credința voastră, în toate prigonirile voastre și în strâmtorările pe care le suferiți. Ele sunt o dovadă a dreptei judecăți a lui Dumnezeu, ca să vă învredniciți de Împărăția lui Dumnezeu, pentru care și pătimiți, de vreme ce drept este înaintea lui Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor ce vă necăjesc pe voi, iar vouă, celor necăjiți, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale, în văpaie de foc, osândind pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu și pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veșnică de la fața Domnului și de la slava puterii Lui, când va veni să Se preamărească întru sfinții Săi și să fie privit cu uimire de către toți cei ce au crezut, pentru că mărturia noastră către voi a găsit crezare în ziua aceea.

Duminica a XXVI-a după Rusalii [Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina] – Părintele Calistrat 22.11.2020

Când nu-L iei pe Dumnezeu în calcul… !

Zis-a Domnul pilda aceasta: Unui om bogat i-a rodit din belşug țarina. Și el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele? Și a zis: Aceasta voi face: Voi strica hambarele mele și mai mari le voi zidi și voi strânge acolo toate roadele mele și bunătățile mele; și voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te. Însă Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Și cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Așa se întâmplă cu cel ce-și adună comori pentru sine însuși și  nu se îmbogățește în Dumnezeu. Luca 12, 16-21 (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina)

22 noiembrie – Sfântul Apostol Arhip, Filimon și soția sa, Apfia [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-22

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XII, 16-21)

is-a Domnul această parabolă: „Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n’am unde să-mi adun roadele? Şi a zis: Aceasta voi face: Strica-voi hambarele mele şi mai mari le voi zidi şi-mi voi strânge acolo tot grâul meu şi bunătăţile mele; şi-i voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te!… Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule!, în noaptea aceasta îţi vor cere sufletul. Şi cele ce-ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună sieşi comori, şi nu întru Dumnezeu se îmbogăţeşte“.

Apostolul Zilei: 2020-11-22

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (V, 8-19)

raților, altădată erați întuneric, iar acum sunteți lumină întru Domnul; umblați ca fii ai luminii: Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate și adevăr, încercând ce este bineplăcut Domnului. Și nu fiți părtași la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă osândiți-le pe față. Pentru că, cele ce se fac întru ascuns de ei, rușine este a le și grăi. Iar tot ce este pe față se descoperă prin lumină, căci tot ceea ce este descoperit lumină este. Pentru aceea, zice: «Deșteaptă-te cel ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos». Deci, luați seama cu grijă, cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, că zilele sunt rele. Drept aceea, nu fiți fără de minte, ci înțelegeți care este voia Domnului. Și nu vă îmbătați de vin, în care este pierzare, ci vă umpleți de Duhul. Vorbiți între voi în psalmi și în laude și în cântări duhovnicești, lăudând și cântând Domnului, în inimile voastre.

Împărțirea de grâu, hambarele și amăgirile

În Duminica a 26-a după Rusalii, Biserica prezintă o parabolă plină de învățăminte. Mântuitorul ne-a vorbit adeseori despre oameni cu preocupări și avuții multe. Ne amintim de un dregător bogat care s-a apropiat de Mântuitorul și L-a întrebat ce să facă pentru ca să moștenească viața veșnică. Omul a plecat întristat întrucât avea multe bogății și nu s-a putut despărți de ele. Mântuitorul ne-a vorbit și despre un om care petrecea în toate zilele vieții lui și nu s-a îndurat niciodată, cel puțin în chip formal, de un sărac cu numele Lazăr care stătea la porțile casei lui, neoferindu-i măcar firimiturile care cădeau de la masa sa îmbelșugată. Am aflat apoi că bogatul înconjurat altădată de slavă se chinuia în iad, iar săracul Lazăr se odihnea în sânul lui Avraam.

Iertăm sau facem dreptate ?

Această întrebare și-au pus-o de-a lungul timpului nenumărați creștini. Unii dintre ei, asemenea Mitropolitului Antonie Plămădeală, mărturisitor (între anii 1949 şi 1956) al dreptei credințe în temnițele comuniste, au scris chiar și cuvântări cu acest titlu.

Mărturia unui avort: o greşeală şi patru copii pierduţi

Avortul lasă părinţilor semne adânci şi consecinţe dureroase pe toată durata vieţii. Uneori e vorba doar de remuşcări ocazionale, alteori sunt ani de zile de zbucium sufletesc sau depresii. În foarte multe cazuri, oricât ar încerca medicii să evite efectele secundare, urmările negative asupra fizicului mamei sunt inevitabile, iar neputinţa de a mai avea copii este una dintre cele mai chinuitoare.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului – Părintele Calistrat 21.11.2020

Iminenţa morţii şi confortul fragil al prezentului

Omul zilelor noastre este omul traiului imediat și al vitezei. Se mărginește uneori la a trăi doar pentru buna lui viețuire și pentru plăcerea sa, într-un secol al bucuriei de a nu avea nevoie de celălalt.

Din nou în drum spre Betleem !

Sărbătoarea Întrupării Domnului nostru Iisus Hristos ne regăsește pe toți anul acesta într-o stare de excepție. Nedumerire, îngrijorare, teamă sau șansa regăsirii autenticului? Cuvintele pe care le putem formula, dincolo de polemicile nesfârșite în jurul crizei bine cunoscute, generate de pandemia în care ne aflăm, ne pot da ocazia să medităm la adevărurile fundamentale ale credinței referitoare la chemarea spre autentic, specifică vocației creștine a firii omenești. Crăciunul, pe care îl vom sărbători anul acesta complet diferit față de alți ani, ne prilejuiește filtrarea sau, mai degrabă, privirea cu acuratețe a vieții interioare și așezarea noastră duhovnicească de unde izvorăsc atitudinile și comportamentul exterior. Plecăm în călătoria spre înnoirea Crăciunului cu gândul la Betleem, locul în care Domnul Iisus Hristos își face sălaș omenesc, în peștera strâmtă și rece a unei lumi derutate, în care Dumnezeu dorește însă, cu dinadinsul, să Se Întrupeze pentru a-I da viață.

Astăzi intră în Templu cea care va fi Biserică Dumnezeirii

Cinstirea Preasfintei ­Născătoare de Dumnezeu s-a manifestat, încă de la începuturile Bisericii, printr-un cult public care a dus şi la stabilirea unor sărbători în cinstea ei, pe parcursul anului bisericesc, mai ales după ­fixarea teologiei ortodoxe a prea­cinstirii Maicii Domnului la Sinodul ­al 4-lea ecumenic desfăşurat la Efes în anul 431. Între sărbătorile de peste an în cinstea Prea­sfintei Fecioare Maria este şi cea din 21 noiembrie, care aminteşte de aducerea ei la Templul din ­Ierusalim la vârsta de 3 ani.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la peşte)

Praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului amintește de aducerea Fecioarei Maria la templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, de către părinţii săi, Ioachim şi Ana.

Fericirea se împlinește prin Cuvântul lui Dumnezeu

În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, oare nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i, deci, să-mi ajute. Și răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijești şi pentru multe te silești, dar un singur lucru trebuie; iar Maria partea cea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Și, când zicea El acestea, o femeie din mulțime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericit este pieptul la care ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt și cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl păzesc pe el. Luca 10, 38-42; 11, 27-28

21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-21

Intrarea în Biserică a Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei MARIA Evanghelia de la Luca (X, 38-42; XI, 27-28)

n vremea aceea, a intrat Iisus într’un sat; iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se chema Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, Îi asculta cuvântul. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: „Doamne, oare nu socoteşti că sora mea m’a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute“. Şi răspunzând Domnul, i-a zis: „Marto, Marto, te’ngrijeşti şi pentru multe te sileşti, ci un lucru trebuie; că Maria partea cea bună şi-a ales-o, care nu i se va lua“. Şi a fost că pe când spunea El acestea, o femeie din mulţime, ridicându-şi glasul, I-a zis: „Fericit este pântecele care Te-a purtat şi pieptul la care ai supt!“ Iar El a zis: „Într’adevăr, fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc“.

Apostolul Zilei: 2020-11-21

Intrarea în Biserică a Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei MARIA Ap. Evrei (IX, 1-7)

raților, adevărat este că și cel dintâi (Așezământ) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiască și un altar pământesc, căci s-a pregătit cortul mărturiei. În el se aflau, mai întâi, sfeșnicul și masa și pâinile punerii înainte; partea aceasta se numește Sfânta. Apoi, după catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta Sfintelor, având altarul tămâierii de aur și chivotul așezământului ferecat peste tot cu aur, în care era năstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrăslise și tablele Legii. Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împăcării; despre acestea nu putem acum să vorbim cu de-amănuntul. Astfel fiind întocmite aceste încăperi, preoții intrau totdeauna în cortul cel dintâi, săvârșind slujbele dumnezeiești; în cel de-al doilea însă, numai arhiereul, o dată pe an, și nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuși și pentru greșelile poporului.

Nu judeca ceea ce nu cunoști

Avea fericitul Ioan, mai mult decât altele, multă grijă să nu osândească pe nimeni, pentru orice fel de greșeală și, mai ales, pe călugări, de vreme ce a greșit o dată cu unul dintre aceștia și de atunci niciodată nu osândea pe călugări în grabă, căci i se întâmplase lui, în adevăr, un lucru ca acesta:

Cum fac diavolii ca să te lase fără folos la rugăciune

Când demonii văd că cineva are râvnă să se roage așa cum trebuie, îi insuflă (nu în timpul rugăciunii) gânduri despre ceva oarecum necesar și pleacă, iar după puțin timp îi stârnesc amintirea despre acel lucru, ducând și mintea în căutarea lui (dacă este o problemă, căutând rezolvarea, iar dacă este un lucru, căutând dobândirea); și, negăsind ceea ce caută (rezolvarea problemei sau mijlocul dobândirii lucrului), omul se supără și se întristează.

Exemple de bărbăție duhovnicească și de înfruntare de către sfinți a vrăjmașului

Sfântul Nil ne dă câteva pilde de monahi sfinți, care au suferit războaie înfricoșate din partea vrăjmașului și l-au biruit, făcându-l de râs.

Nu vă temeți !

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască. De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri. Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceasta n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după moarte, are putere să vă arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Și nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu; ci și perii capului vostru, toți sunt numărați. Nu vă temeți; voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. Și zic vouă: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta. Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri, nu vă îngrijiți cum sau ce veți răspunde, sau ce veți zice, că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.” Luca 12, 2-12 (Încurajarea ucenicilor)

20 noiembrie – Sfântul Ierarh Proclu, Arhiepiscopul Constantinopolului [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-20

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XVI, 15-18; XVII, 1-4)

is-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: „Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi înşivă drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu. Legea şi profeţii au fost până la Ioan; de atunci încoace se binevesteşte împărăţia lui Dumnezeu şi fiecare o ia prin asalt. Dar mai lesne este să treacă cerul şi pământul decât din lege să cadă o cirtă Oricine-şi lasă femeia şi ia alta, săvârşeşte adulter; şi cel ce o ia pe cea lăsată de bărbat, adulter săvârşeşte. Şi le-a zis ucenicilor Săi: „E cu neputinţă ca poticnirile să nu vină, dar vai aceluia prin care ele vin: mai bine i-ar fi dacă şi-ar lega de gât o piatră de moară şi s’ar arunca în mare decât să-i fie piatră de poticnire unuia din aceştia mici. Luaţi aminte la voi înşivă! De-ţi va greşi fratele tău, ceartă-l!; şi dacă se va pocăi, iartă-l. Şi chiar dacă-ţi va greşi de şapte ori într’o zi şi de şapte ori se va întoarce la tine, zicând: Mă pocăiesc!, iartă-l“.

Apostolul Zilei: 2020-11-20

VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (V, 9-13; 24-28)

raților, Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos, Care a murit pentru noi, pentru ca noi, fie că veghem, fie că dormim, cu El împreună să viețuim. De aceea, îndemnați-vă și zidiți-vă unul pe altul, așa precum și faceți. Vă mai rugăm, fraților, să cinstiți pe cei ce se ostenesc întru voi, care sunt mai-marii voștri în Domnul și vă povățuiesc; și pentru lucrarea lor, să-i socotiți pe ei vrednici de dragoste prisositoare. Trăiți între voi în bună pace. Credincios este Cel care vă cheamă. El va și îndeplini. Fraților, rugați-vă pentru noi. Îmbrățișați pe toți frații, cu sărutare sfântă. Vă îndemn stăruitor pe voi, întru Domnul, ca să citiți scrisoarea aceasta tuturor sfinților frați. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi! Amin.

Poate omul să trăiască fără Dumnezeu ? – Părintele Calistrat 19.11.2020

Al optulea cin îngeresc: Arhanghelii

Acest cin, zice Sfântul Dionisie, este rânduit să învețe. Arhanghelii sunt învățători cerești. Ce învață ei? Îi învață pe oameni cum să își rându­iască viața așa cum place lui Dumnezeu, dupa voia lui Dumnezeu.

Îngerii Domnului sunt neînchipuit de frumoși

În veacul ce va să fie, fericirea noastră va odrăsli din uimirea de a-i vedea dintr-o dată pe Sfinți, pe îngerii Domnului, neînchipuit de frumoși, strânși în miriade de cete, alcătuite perfect, în ordinea ierarhiilor cerești.

Cei șapte arhangheli care stau înaintea lui Dumnezeu

„Avenit unul dintre cele șapte duhuri care stau înaintea lui Dumnezeu”. Aceștia poartă numele Dumnezeului Celui viu: Mihail, Gavriil, Rafail, Varahil, Gudiil, Salateil și Uriil. Toți au terminația „il”. Știți ce înseamnă? Înseamnă Dumnezeu! Știți care este adevăratul nume al Arhanghelului Mihail? „Miha” înseamnă putere și „il”, Dumnezeu, El se tălmăcește „puterea lui Dumnezeu”.

Credinţă şi cunoaştere

Încununare a creaţiei şi expresie vie a iubirii, omul este în căutare continuă de a găsi un sens vieţii şi de a se ­regăsi ca răspuns la o chemare interioară, una care să-l lămurească şi să-l salveze de la risipă şi zădărnicie. Calea cea mai scurtă e şi cea mai întortocheată, fiind din cale afară de simplă pentru ceilalţi, şi doar mie, mi se pare, mi s-a menit şi nimerit una a încercării şi a împotrivirii. De aici, deruta, renunţarea, comoditatea şi chiar ura împotriva celor mai norocoşi decât ­mine, de a fi mereu pe cale, cu fericite escale, fără a-şi pune întrebări inutile, sâcâitoare.

Când postiți, nu fiți fățarnici !

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, cărturarilor și fariseilor! Că zidiți mormintele prorocilor pe care părinții voștri i-au ucis. Așadar, mărturisiți și încuviințați faptele părinților voștri, pentru că ei i-au ucis, iar voi le clădiți mormintele. De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Voi trimite la ei proroci și apostoli și dintre ei vor ucide și vor prigoni»; ca să se ceară de la neamul acesta sângele tuturor prorocilor care s-a vărsat de la facerea lumii, de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a fost ucis între altar și templu. Adevărat vă spun: că se va cere de la neamul acesta. Vai vouă, învățătorilor de Lege! Că ați luat cheia cunoștinței; voi înșivă n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-ați împiedicat. Atunci, ieșind El de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L urască de moarte și să-L silească să vorbească despre multe, pândindu-L și căutând să audă ceva din gura Lui, ca să-I găsească vină. În același timp adunându-se mulțime de mii de oameni, încât se călcau unii pe alții, Iisus a început să vorbească întâi către ucenicii Săi: Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia.” Luca 11, 47-54; 12, 1 (Hristos mustră pe farisei)

19 noiembrie – Sfântul Proroc Avdie [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-19

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XVI, 1-9)

is-a Domnul această parabolă: „Era un om bogat care avea un iconom; şi acesta i-a fost pârât că-i risipeşte avuţiile. Şi chemându-l, i-a zis: Ce-i asta ce-aud eu despre tine? Dă-mi socoteala iconomatului tău, fiindcă nu mai poţi fi iconom. Iar iconomul şi-a zis în sine: Ce-am să mă fac, că stăpânul meu îmi ia iconomatul?: să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine… Ştiu ce-am să fac pentru ca, atunci când voi fi scos din iconomat, ei să mă primească în casele lor. Şi chemând, câte unul, pe fiecare din datornicii stăpânului său, i-a zis celui dintâi: Cât îi eşti dator stăpânului meu? Iar el a zis: O sută de măsuri de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ţi zapisul, aşază-te şi scrie repede cincizeci. După aceea i-a zis altuia: Dar tu, cât eşti dator? El i-a spus: O sută de măsuri de grâu. El i-a zis: Ia-ţi zapisul şi scrie optzeci. Şi stăpânul l-a lăudat pe iconomul cel nedrept, fiindcă a lucrat înţelepţeşte, căci fiii veacului acestuia sunt mai înţelepţi în neamul lor decât fiii luminii. Şi Eu vă spun: Faceţi-vă prieteni prin bogăţia nedreaptă, pentru ca, atunci când ea vă va lipsi, ei să vă primească în corturile cele veşnice.“

Apostolul Zilei: 2020-11-19

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (IV, 18; V, 1-10)

raților, mângâiați-vă unii pe alții cu aceste cuvinte. Iar despre ani și despre vremuri nu aveți nevoie să vă scriem, căci voi înșivă știți bine că ziua Domnului vine așa, ca un fur noaptea. Atunci când vor zice: pace și liniște, atunci, fără de veste, va veni peste ei pieirea, ca și durerile peste cea însărcinată, și scăpare nu vor avea. Voi, însă, fraților, nu sunteți în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur. Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei; nu suntem ai nopții, nici ai întunericului. De aceea, să nu dormim ca și ceilalți, ci să priveghem și să fim treji. Fiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; și cei ce se îmbată, noaptea se îmbată. Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoșa credinței și a dragostei și punând coiful nădejdii de mântuire; că Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos, Care a murit pentru noi, pentru ca noi, fie că veghem, fie că dormim, cu El împreună să viețuim.

Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 18.11.2020

Cum se întâmplă că unii oameni credincioși ajung la ateism ?

Părinte, cum se întâmplă că unii oameni credincioși ajung la ateism?

„Păcatul îl face pe om foarte încurcat sufletește”

Mai demult, oamenii erau într-o stare primitivă, nu aveau nici case, nimic. Intrau în peșterile fără ferestre, închideau și intrarea cu pietre și crăci, așa încât să nu pătrundă aerul. Nu înțelegeau că afară este viața, oxigenul. În peșteră, omul se strică, se îmbolnăvește, se nimicește, în vreme ce afară prinde viață. Poți să înțelegi adevărul? – atunci ești în soare, în lumină, vezi toate mărețiile; altfel, ești în peșteră întunecoasă. Lumină și întuneric. Ce este cel mai bine? Să fii blând, smerit, liniștit, să ai înlăuntrul tău iubire sau să fii nervos, necăjit, certat cu toți? Fără îndoială, cea mai înaltă este iubirea. Religia noastră are toate aceste bunătăți și este adevărul. Însă mulți se călăuzesc după altceva.

„Să se facă lumină !”

Și a zis Dumnezeu: Să se facă lumină; și s-a făcut lumină.

Privirea îndreptată către celălalt

Părinții deșertului au dus o lungă și acerbă luptă împotriva egoismului și a centrării pe sine. Efortul acesta presupune o schimbare a minții, intrarea într-un alt tip de logică decât cel curent. Prima dificultate, așadar, nu este aceea a făptuirii, ci a așezării minții într-un cadru diferit. De la avva Pimen s-a păstrat următoarea apoftegmă: „Un frate i-a zis avvei Pimen: Am găsit un loc foarte liniștit din partea fraților, vrei să merg să stau acolo? Bătrânul îi zice: Stai unde nu-l tulburi deloc pe fratele tău”. Judecata fratelui este previzibilă și firească. Își caută un loc în care să își poată duce viața în liniște și netulburat, fără să își pună problema dacă nu cumva el însuși ar putea să fie o sursă de îngrijorare pentru ceilalți. Avva Pimen nu face altceva decât să îi schimbe perspectiva și să pună aceeași întrebare de pe o poziție diametral opusă. Acest tip de prevedere, grija pentru celălalt și atenția îndreptată spre aproapele reprezintă manifestări ale unei smerenii sănătoase.

Rugăciunea, urcuşul minţii spre Dumnezeu

În fiecare zi vorbim cu Dumnezeu prin intermediul rugăciunii. A ne ruga este modul nostru natural de a intra în comuniune cu Persoanele Preasfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Ea este darul nostru primit de la Dumnezeu pentru a putea intra în comuniune cu El.

Necesitatea mustrării

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, fariseilor! Că dați zeciuială din izmă și din untariță și din toate legumele și lăsați la o parte dreptatea și iubirea de Dumnezeu; pe acestea se cuvenea să le faceți, iar pe acelea să nu le lăsați. Vai vouă, fariseilor! Că iubiți scaunele din față în sinagogi și închinăciunile în piețe. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că sunteți ca mormintele care nu se văd și oamenii care umblă peste ele nu le știu. Și, răspunzând, unul dintre învățătorii de Lege I-a zis: Învățătorule, acestea zicând, ne mustri și pe noi! Iar El a zis: Vai și vouă, învățătorilor de Lege! Că împovărați pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu voiți să le atingeți.” Luca 11, 42-46 (Mustrarea fariseilor)

18 noiembrie – Sfântul Mucenic Platon [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-18

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XV, 1-10)

n vremea aceea stăteau aproape de Iisus toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-L asculte. Şi fariseii şi cărturarii cârteau, zicând: „Acesta-i primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei“. Şi le-a spus parabola aceasta, zicând: „Care om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând una din ele, nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustiu şi se duce după cea pierdută, până ce o găseşte? Şi când o găseşte, o pune pe umerii săi, bucurându-se; şi sosind acasă, îşi cheamă prietenii şi vecinii, zicându-le: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută. Tot aşa, v’o spun Eu vouă, mai mare bucurie va fi în cer pentru un păcătos care se pocăieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n’au nevoie de pocăinţă. Sau care femeie, având zece drahme, dacă pierde o drahmă nu aprinde făclia şi nu mătură casa şi nu caută cu grijă până ce o găseşte? Şi când o găseşte îşi cheamă prietenele şi vecinele, spunându-le: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit drahma pe care o pierdusem. Tot aşa, v’o spun Eu vouă, bucurie se face înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte“.

Apostolul Zilei: 2020-11-18

MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (IV, 1-12)

raților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Iisus, ca, așa cum se cuvine să umblați și să plăceți lui Dumnezeu – în care chip și umblați – așa să sporiți tot mai mult, fiindcă știți ce porunci v-am dat, prin Domnul Iisus. Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei, cum fac păgânii, care nu cunosc pe Dumnezeu. Și nimeni să nu întreacă măsura și să nu nedreptățească pe fratele său, în această privință, căci Domnul este răzbunător pentru toate acestea, după cum v-am și spus mai înainte și v-am dat mărturie. Fiindcă Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire. De aceea, cel ce disprețuiește (acestea) nu disprețuiește un om, ci pe Dumnezeu, Care vi L-a dat pe Duhul Său cel Sfânt. Despre iubirea frățească nu aveți trebuință să vă scriu, pentru că voi înșivă sunteți învățați de Dumnezeu ca să vă iubiți unul pe altul. Aceasta o și faceți, față de toți frații din întreaga Macedonie. Dar vă îndemnăm, fraților, să prisosiți mai mult! Și să râvniți ca să trăiți în liniște, să faceți fiecare cele ale sale și, precum v-am dat poruncă, să lucrați cu mâinile voastre, ca să umblați cuviincios față de cei din afara (Bisericii) și să nu aveți trebuință de nimeni.

Se cuvine să îi respectăm pe povățuitorii noștri

Zis-a Avva Isidor: „Se cuvine ca cei uceniciți, pe adevărații învățători să-i iu­bească ca pe niște părinți și să se teamă de ei ca de niște dregători și nici pentru dragoste a dezlega frica, nici pentru frică a înnegri dra­gostea”.

Falsa cale a auto-îndumnezeirii

Primul păcat al omului și cauza fundamen­tală a condiției sale nefericite din toate timpurile a fost că a dat ascultare ispitei șarpelui din Rai: „Veți fi ca Dumnezeu!”. Ceea ce Nietzsche numește Supraom, iar Dostoievski, omul-dumnezeu este de fapt același dumnezeu al sinelui cu care diavolul a ispitit atunci și-l ispitește me­reu pe om; el este singurul dumnezeu căruia oa­menii i se pot închina după ce adevăratul Dumnezeu a fost respins.

„Smerenia nu se face cunoscută și nu este băgată în seamă de oameni”

Smerenia mincinoasă orbește omul în așa hal, că îl silește nu numai să creadă că e smerit și să dea de înțeles celorlalți că este astfel, ci să o spună deschis propovăduind-o cu mare glas. („Urmarea lui Hristos”, cartea III, cap. 2). Amarnic își bate joc de noi minciuna atunci când, amăgit fiind de ea, o recunoaște drept adevăr.

Purificarea lăuntrică

„Zis-a Domnul: Luminătorul trupului este ochiul. Deci, când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău este luminat; dar când ochiul tău este rău, atunci și trupul tău este întunecat. Ia seama, deci, ca lumina din tine să nu fie întuneric. Așadar, dacă tot trupul tău este luminat, neavând nici o parte întunecată, luminat va fi în întregime, ca și când te luminează făclia cu strălucirea ei. Și, pe când Iisus vorbea, un fariseu Îl ruga să prânzească la el; deci, intrând, a șezut la masă. Iar fariseul s-a mirat văzând că El nu S-a spălat înainte de masă. Atunci Domnul a zis către el: Acum voi, fariseilor, curățiți partea din afară a paharului și a blidului, dar înăuntrul vostru este plin de răpire și de viclenie. Nebunilor! Oare cel ce a făcut partea din afară n-a făcut și partea dinăuntru? Dați mai întâi milostenie cele ce sunt dinăuntru vostru și, iată, toate vă vor fi curate.” Luca 11, 34-41 (Lumina sinelui)

17 noiembrie – Sfântul Grigorie Taumaturgul, Episcopul Neocezareei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-17

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XIV, 25-35)

n vremea aceea mergeau cu Iisus mulţimi numeroase; şi, întorcându-Se, le-a zis: „Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copil şi pe fraţi şi pe surori, până şi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. Şi cel ce nu-şi poartă crucea şi nu-Mi urmează Mie, nu poate fi ucenicul Meu. Cine dintre voi, vrând să-şi zidească un turn, nu stă mai întâi şi-şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l termine?, ca nu cumva, punându-i temelia şi neputând să-l isprăvească, toţi cei care vor vedea să înceapă a-l lua în râs, zicând: Acest om a început să zidească şi n’a putut isprăvi!… Sau care împărat, plecând să se bată’n război cu alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă e’n stare să-l întâmpine cu zece mii pe cel care vine împotrivă-i cu douăzeci de mii? Iar de nu, fiind acela încă departe, îi trimite solie şi se roagă de pace. Aşadar, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenic al Meu. Bună este sarea; dar dacă şi sarea îşi va pierde gustul, cu ce va fi dreasă? Nu mai e bună de nimic, nici în pământ, nici în gunoi, ci se aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă!“

Apostolul Zilei: 2020-11-17

MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (III, 8-13)

raților, acum noi suntem vii, dacă voi stați neclintiți întru Domnul. Și ce mulțumire pentru voi putem să dăm în schimb lui Dumnezeu, pentru toată bucuria cu care ne bucurăm pentru voi, înaintea Dumnezeului nostru? Noaptea și ziua ne rugăm cu prisosință, ca să vedem fața voastră și să împlinim lipsurile credinței voastre. Dar însuși Dumnezeu, Tatăl nostru, și Domnul nostru Iisus Hristos să îndrepteze calea noastră către voi! Iar pe voi, Domnul să vă înmulțească și să prisosiți în dragoste unul către altul și către toți, precum prisosim și noi față de voi, spre întărirea inimilor voastre, ca să fiți fără de prihană întru sfințenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, cu toți sfinții Săi. Amin.

Prin cuvintele Sfintei Scripturi, Îl întâlnim pe Dumnezeu Însuşi

Cuvintele Sfintei Scripturi au putere asupra noastră atunci când le simțim drept cuvinte ale lui Dumnezeu care ni le adresează în momentul citirii. Atunci prin ele Îl întâlnim pe Dumnezeu Însuși, ne simțim atinși de chemarea Lui potrivit cu împrejurările și nivelul nostru duhovnicesc. Atunci în aceste cuvinte descoperim o mare putere și un sens mereu nou. Astfel citirea se unește cu rugăciunea.

Citirea Bibliei – prilej de a primi darul lui Dumnezeu

Consumarea Scripturii de către noi, împărtășirea noastră de Cuvântul lui Dumnezeu în Sfânta Biblie este o împărtășire uhovnicească. Hristos ne umple de prezența Sa, de energiile Sale. Este un alt fel de Euharistie. Toate darurile sunt o împărtășire de Hristos. Iar acest lucru se aplică și lecturii făcute în stare de rugăciune. Toate darurile vin, așadar, dacă suntem în stare de rugăciune și în comuniunea Bisericii. Trebuie să cerem, să ne deschidem acestor daruri, și atunci ele vor veni.

Nevoia de Dumnezeu: semnificații, relații, apropiere

Ne definim prin trei coordonate: nevoia de Dumnezeu, nevoia de semnificație și nevoia de relații sau comuniune. Suntem ființe spirituale, iar aceasta este o realitate de care nu putem face abstrac­ție. Încă de la începuturile viețuirii pe planetă, noi, oamenii, am căutat explicații pentru lumea în care trăim. Am fost și suntem speriați de nesiguranță și căutăm cu îndârjire un punct fix. Creștinismul îl oferă.

Postul Crăciunului, timp de sporire în evlavie și dărnicie

La jumătatea lunii noiembrie, în a 15-a zi, a început Postul care ne pregăteşte pentru sărbătoarea Naşterii Domnului. Acest post nu este foarte aspru, având pe parcursul său mai multe dezlegări la peşte. Este o perioadă duhovnicească ce ne pregăteşte pentru ziua marii bucurii adusă lumii de Naşterea lui Hristos.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei

Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei era evreu de neam şi a fost unul din cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos.

Semnul Învierii

„În vremea aceea, adunându-se mulțime de oameni, Iisus a început a zice: Neamul acesta este un neam viclean; cere semn, dar semn nu i se va da, decât semnul prorocului Iona. Căci precum a fost
Iona un semn pentru niniviteni, așa va fi și Fiul Omului semn pentru acest neam. Regina de la miazăzi se va ridica la judecată cu bărbații neamului acestuia și-i va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon; și, iată, mai mult decât Solomon este aici. Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată cu neamul acesta și-l vor osândi, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și, iată, mai mult decât Iona este aici. Nimeni, aprinzând făclie, nu o pune în loc ascuns, nici sub obroc, ci în sfeșnic, așa încât cei care intră să vadă lumina ei.” Luca 11, 29-33 (Semnul lui Iona)

16 noiembrie – Sfântul Apostol și Evanghelist Matei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-16

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (XIV, 1; 12-15)

n vremea aceea, într’o sâmbătă, a intrat Iisus să mănânce în casa unuia din capii fariseilor. Zisu-i-a celui care-L chemase: „Când faci prânz sau cină, nu-ţi chema prietenii, nici fraţii, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva la rândul lor să te cheme şi ei pe tine şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă-i pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că ei nu pot să-ţi răsplătească; fiindcă ţi se va răsplăti la învierea drepţilor“. Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: „Fericit este cel ce se va ospăta întru împărăţia lui Dumnezeu!“

Apostolul Zilei: 2020-11-16

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI ŞASEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Tesaloniceni (II, 20; III, 1-8)

raților, voi sunteți mărirea și bucuria noastră. De aceea, nemaiputând răbda, noi am hotărât să rămânem singuri la Atena. Și am trimis pe Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu și împreună-lucrător cu noi la Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îndemne în credința voastră, ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, de vreme ce singuri știți că spre aceasta suntem puși. Pentru că, și atunci când eram la voi, v-am spus de mai înainte că vom avea de suferit necazuri, precum s-a și întâmplat și știți preabine. Pentru aceea, și eu, fiind nerăbdător, am trimis ca să cunosc credința voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit ispititorul și în zadar să ne fie osteneala. Acum, însă, venind Timotei de la voi la noi și dându-ne veste bună despre credința și dragostea voastră și că aveți bună amintire de noi totdeauna, dorind să ne vedeți, la fel și noi pe voi, de aceea, fraților, ne-am simțit mângâiați întru voi, prin credința voastră, în toată nevoia și strâmtorarea noastră; căci acum noi suntem vii, dacă voi stați neclintiți întru Domnul.

Duminica a XXV-a după Rusalii [Pilda samarineanului milostiv] – Părintele Calistrat 15.11.2020

Chipul emblematic al samarineanului milostiv, la începutul Postului Nașterii Domnului

În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Dar Iisus a zis către el: Ce este scris în ­Lege? Cum citeşti în ea? Iar el, răspunzând, a zis: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău, ca pe tine însuţi”. Atunci Iisus i-a zis: Drept ai răspuns; fă aceasta şi vei fi viu. Dar el, voind să se îndreptăţească pe sine, a zis către Iisus: Şi cine este aproapele meu? Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat lăsându-l aproape mort. Din întâmplare, un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc, venind şi văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin; apoi, punându-l pe asinul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi ce vei mai cheltui, eu, când mă voi ­întoarce, îţi voi da. Deci, care dintre aceştia trei ţi se pare că a fost aproapele celui ­căzut între tâlhari? Iar el a răspuns: Cel care a făcut milă cu el. Şi Iisus i-a zis: Mergi şi fă şi tu asemenea. Luca 10, 25-37 (Pilda samarineanului milostiv)

15 noiembrie – Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-15

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (X, 25-37)

n vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?“ Iar El i-a zis: „Ce este scris în lege?, cum citeşti?“ Iar el, răspunzând, a zis: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău; iar pe aproapele tău, ca pe tine însuţi“. Iar El i-a zis: „Drept ai răspuns; fă aceasta şi vei fi viu“. Dar el, voind să se îndreptăţească pe sine, I-a zis lui Iisus: „Şi cine este aproapele meu?“ Iar Iisus, răspunzând, a zis: „Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon şi a căzut între tâlhari care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Iar din întâmplare un preot cobora pe calea aceea, şi văzându-l, a trecut pe-alături. Tot aşa şi un levit, ajungând în locul acela şi văzând, a trecut pe-alături. Iar un samarinean care mergea pe cale a venit la el şi, văzându-l, i s’a făcut milă; şi apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin; şi punându-l pe dobitocul său, l-a dus la un han şi i-a purtat de grijă. Şi a doua zi, scoţând doi dinari, i-a dat hangiului şi i-a zis: Ai grijă de el; şi ceea ce vei mai cheltui ţi-i voi da eu când mă voi întoarce. Care din aceştia trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari?“ Iar el a zis: „Cel care şi-a făcut milă cu el“. Iisus i-a zis: „Mergi şi fă şi tu asemenea!“

Apostolul Zilei: 2020-11-15

DUMINICA A DOUĂZECI ŞI CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Efeseni (IV, 1-7)

raților, vă îndemn, eu cel întemnițat pentru Domnul, să umblați cu vrednicie, după chemarea cu care ați fost chemați, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire, silindu-vă să păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un trup și un Duh, precum și chemați ați fost la o singură nădejde a chemării voastre; este un Domn, o credință, un botez, un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toate. Iar fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos.

Criza vârstei mijlocii și sindromul „cuibului pustiu”

Atreia perioadă de criză vine atunci când soţii au ajuns la vârsta de mijloc, copiii s-au făcut mari şi, în multe cazuri, și-au întemeiat deja o familie. Cei doi părinți rămân singuri.

Într-o relație, fata se dăruiește total

Dacă unii tineri au relaţii sexuale înainte de căsătorie sau unii practică păcatul malahiei şi apoi ajung să se căsătorească, credeţi că şi căsătoria lor va avea de suferit din cauza acestor relaţii sexuale şi acestor practici anterioare ei?

Bărbat sau femeie – menire sau întâmplare ?

Referindu-ne mai întâi la bărbaţi, putem observa cum, fără să ne dăm seama, în mintea noastră se creează o serie de reflexe, de condiţionări, care ne pot determina să apreciem şi să acordăm încredere unui bărbat doar pentru că se încadrează sau nu în tiparul promovat de un spot publicitar.

Cât har și câtă libertate deține omul

„Zis-a Domnul: Nimeni, aprinzând făclia, nu o acoperă cu un vas, nici nu o pune sub pat, ci o așază în sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. Că nu este nimic tăinuit care să nu se arate și nimic ascuns care să nu se cunoască și să nu vină la vedere. Luați seama, deci, la felul cum auziți: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce i se pare că are se va lua de la el. Și au venit la El mama Lui și frații Lui; dar nu puteau să se apropie de El din pricina mulțimii. Și I s-a vestit: Mama Ta și frații Tăi stau afară și voiesc să Te vadă. Iar El, răspunzând, a zis către ei: Mama Mea și frații Mei sunt aceștia care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l îndeplinesc.” Luca 8, 16-21

14 noiembrie – Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2020-11-14

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Luca (IX, 37-43)

n vremea aceea, când Iisus S’a coborât din munte, L-a întâmpinat mulţime multă. Şi iată că un bărbat din mulţime a strigat, zicând: „Învăţătorule, rogu-mă Ţie, caută spre fiul meu, că numai pe el îl am; şi iată că un duh necurat îl apucă şi deodată răcneşte şi-l zguduie cu spume şi cu greu pleacă de la el, după ce l-a zdrobit. Şi m’am rugat de ucenicii Tăi să-l scoată, dar ei n’au fost în stare“. Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios şi îndărătnic!, până când voi fi cu voi şi vă voi răbda?… Adu-l aici pe fiul tău!“ Şi pe când acesta se apropia, demonul l-a trântit şi l-a zgâlţâit. Iar Iisus a certat duhul cel necurat şi l-a vindecat pe copil şi i l-a dat tatălui său. Iar toţi au rămas uimiţi de măreţia lui Dumnezeu.

Apostolul Zilei: 2020-11-14

SÂMBĂTĂ ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Corinteni (VIII, 1-5)

raților, vă fac cunoscut harul lui Dumnezeu cel dăruit în Bisericile Macedoniei; că, în multa lor încercare prin necaz, prisosul bucuriei lor și sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăția dărniciei lor. Și mărturisesc că de voia lor au dat, după putere și peste putere, cu multă rugăminte cerând har de a lua și ei parte la ajutorarea sfinților. Ei au făcut nu numai după cum au nădăjduit, ci s-au dat pe ei înșiși întâi Domnului și apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.

Postul Crăciunului: Ce înseamnă și care este semnificația Postului Crăciunului – Părintele Calistrat 12.11.2020

Să nu credeți orice auziți

Nu credeți ușor cele ce le auziți, pentru că sunt unii care le spun așa cum le înțeleg ei. Odată a mers cine­ va la Hagi-efendi (așa-l numeau pe Sfântul Arsenie Capadocianul locuitorii Farasei) și i-a spus: „Să am binecuvântarea Sfinției Tale, Hagi-efendi, acolo sus s-au adunat o sută de șerpi”. „O sută de șerpi? Cum de s-au aflat acolo?” s-a mirat Sfântul Arsenie. „Ei, să nu fi fost o sută, dar cincizeci sigur erau”. „Cincizeci de șerpi?!”. „Douăzeci și cinci erau sigur”. „Ai auzit vreodată să se adune do­uăzeci și cinci de șerpi?” îi spune Sfântul. Apoi acela îi spune că trebuie să fi fost neapărat zece. „Bine”, îi spu­ne Sfântul, „dar ce, au avut conferință de s-au adunat zece șerpi? încetează! Nu este cu putință!”. „Să fi fost vreo cinci”, spune atunci acela „Cinci?” „Doi tot au fost”. După aceea îl întreabă Sfântul Arsenie: „I-ai vă­zut?” „Nu”, spune acela, „i-am auzit cum făceau ssss….printre crengi”. Se poate să fi fost și vreo șopârlă… Eu din câte aud, niciodată nu trag concluzii fără să cerce­tez. Unul poate spune ceva ca să judece, altul o spune numai ca să se afle în treabă, iar altul cu scop.

Fiecare cuvânt dintr-o rugăciune e important ‒ roagă-te cu mintea adunată !

Cu gura poţi rosti şi psalmi şi acatiste şi canoane, şi poţi rosti şi această rugăciune scurtă de care am amintit. Însă, când rosteşti cu gura, adeseori mintea colindă pe alte coclauri. Şi de aceea este bine să fim mai concentrați, să facem un efort; dacă nu reuşim dintr-o dată, putem repeta rugăciunea. S-o repetăm, să ne căim pentru această rătăcire a minţii. Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute, să ne adunăm mintea aceasta în noi înşine, orice rugăciune am face, fie ea rugăciune de psalmi, paraclisul Maicii Domnului sau Canonul către îngerul păzitor.

Vicleanul nu-l lasă pe om să se roage

Vicleanul și uneltitorul nostru vrăjmaș, diavolul, știe cât de mult bine îi aduce omului rugăciunea și că aceasta îl face plăcut lui Dumnezeu. De aceea urzește diferite mijloace, încât să nu-l lase pe om să se roage.