Poruncile dumnezeiești

Herma, Păstorul, Porunca XII – 46, 4-6; 47, 2-7; 49, 4-5, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, pp. 319-320

„- Domnule, poruncile acestea sunt mari, frumoase, slăvite și pot veseli inima omului (Psalmi 18, 9; 103, 10), care-i în stare să le păzească. Dar nu știu, Domnule, dacă poruncile acestea pot fi păzite de om, pentru că sunt foarte grele.
Răspunzând mi-a zis:
– Dacă-ți pui în minte că pot fi păzite, le vei păzi cu ușurință și nu vor fi grele; dar dacă s-a și suit în inima ta, că nu pot fi păzite de om, nu le vei păzi. Dar acum îți spun ție: Dacă nu le păzești, ci le disprețuiești, nu vei avea mântuire nici tu, nici copiii tăi, nici casa ta, pentru că ai și judecat, în tine însuți, că poruncile acestea nu pot fi păzite de om. (…) Dumnezeu a creat lumea pentru om și a supus omului toată creația Lui și i-a dat lui toată stăpânirea, ca să stăpânească pe toate cele de sub cer? Așadar, dacă omul, a continuat el, este stăpân peste toate făpturile lui Dumnezeu și le stăpânește pe toate, nu poate stăpâni oare și aceste porunci? Da, a spus el mai departe, omul care are pe Domnul în inima lui poate stăpâni totul și toate poruncile acestea. Iar cei care au pe buzele lor pe Domnul, dar inima lor este învâr­to­șată și sunt departe de Dumnezeu, pentru aceia poruncile acestea sunt grele și cu anevoie de împlinit. Așadar, voi cei deșerți și ușori în credință puneți pe Domnul în inimile voastre și veți cunoaște că nimic nu este mai ușor, nici mai dulce și mai plăcut decât aceste porunci. Voi cei ce umblați în poruncile diavolului, cele grele, amare, sălbatice și desfrânate, întoarceți-vă la Dumnezeu! (…) Nădăjduiesc, Domnule, ca, întărit de Domnul, să pot păzi poruncile acestea pe care le-ai poruncit. Le vei păzi, mi-a spus el, dacă inima ta va fi curată față de Domnul. Și le vor păzi toți câți își vor curăți inimile lor de poftele deșarte ale veacului acestuia și vor trăi în Dumnezeu.”

Dumnezeu așteaptă întoarcerea păcătoșilor

„Zis-a Domnul: Cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care șed în piețe și strigă unii către alții, zicând: V-am cântat din fluier și n-ați jucat; v-am cântat de jale și nu v-ați tânguit. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și spun: Are demon. A venit Fiul Omului, mâncând și bând, și spun: Iată om mâncăcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor. Dar înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei. Atunci a început Iisus să mustre cetățile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale, pentru că nu s-au pocăit.” Matei 11, 16–20 (Mustrarea lui Iisus)

Hristos S-a smerit pe Cruce

„În vremea aceea, arhiereii, cărturarii și bătrânii poporului L-au dus pe Iisus îna­intea lui Pilat. Și au început să-L învinuiască, zicând: Pe Acesta am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos Împăratul. Iar Pilat L-a întrebat, zicând: Tu ești Împăratul iudeilor? Iar El, răspunzând, a zis: Tu zici. Și Pilat a zis către arhierei și către mulțimi: Nu găsesc nici o vină în Omul acesta. Dar ei stăruiau, zicând că întărâtă poporul, învățând prin toată Iudeea, începând din Galileea până aici. Iar Pilat, auzind, a întrebat dacă omul este galileean. Și, aflând că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile. Iar Irod, văzând pe Iisus, s-a bucurat foarte mult, fiindcă de multă vreme dorea să-L cunoască, pentru că auzise despre El și nădăjduia să vadă vreo minune săvârșită de El. Și L-a întrebat Irod multe lucruri, dar El nu i-a răspuns nimic. Iar arhiereii și cărturarii erau de față, învinuindu-L foarte tare. Însă Irod, împreună cu ostașii săi, batjocorindu-L și luându-L în râs, L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare și L-a trimis iarăși la Pilat. Și, în ziua aceea, Irod și Pilat s-au făcut prieteni unul cu altul, pentru că mai înainte era dușmănie între ei. Iar Pilat, chemând pe arhierei și pe căpetenii și toată mulțimea, a zis către ei: Ați adus la mine pe Omul acesta ca pe un răzvrătitor al poporului; dar iată eu, cercetându-L în fața voastră, nici o vină n-am găsit în acest Om din cele ce aduceți împotriva Lui. Și nici Irod n-a găsit, căci L-a trimis iarăși la noi. Și iată, El n-a săvârșit nimic vrednic de moarte. Deci, pedepsindu-L, Îl voi elibera. Și trebuia, în ziua praznicului, să le elibereze un vinovat. Dar ei, cu toții, au strigat, zicând: Ia-L pe Acesta și eliberează-ne pe Baraba, care era aruncat în temniță pentru o răscoală făcută în cetate și pentru omor. Și iarăși le-a vorbit Pilat, voind să le elibereze pe Iisus. Dar ei strigau, zicând: Răstignește-L! Răstignește-L! Atunci el a zis a treia oară către ei: Ce rău a săvârșit Acesta? Nici o vină de moarte nu am aflat întru El. Deci, pedepsindu-L, Îl voi elibera. Dar ei stăruiau, cerând cu strigăte mari ca El să fie răstignit, iar strigătele lor au biruit. Deci Pilat a hotărât să se împlinească cererea lor. Și le-a eliberat pe cel aruncat în temniță pentru răscoală și ucidere, pe care îl cereau ei, iar pe Iisus L-a dat în voia lor. Și, pe când Îl duceau, oprind pe un oarecare Simon Cirineul, care venea din țarină, i-au pus crucea ca s-o ducă în urma lui Iisus. Iar după El venea mulțime multă de popor și de femei, care se băteau în piept și Îl plângeau. Dar, întorcându-Se către ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci pe voi plângeți-vă și pe copiii voștri! Căci iată, vin zile în care vor zice: Fericite sunt cele sterpe și pântecele care n-au născut și sânii care n-au alăptat! Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi! și dea­lurilor: Acoperiți-ne! Căci dacă fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi? Și erau duși și alți doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Iar când au ajuns la locul ce se cheamă «al Căpățânii», L-au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și altul de-a stânga. Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac! Și, împărțind hainele Lui, au aruncat sorți. Era acum ca la ceasul al șaselea și întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea, când soarele s-a întunecat, iar catapeteasma templului s-a sfâșiat pe mijloc. Atunci Iisus, strigând cu glas mare, a zis: Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu! Și, aceasta zicând, Și-a dat duhul. Iar sutașul, văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost. Și toate mulțimile care veniseră la această priveliște, văzând cele întâmplate, se întorceau bătându-și pieptul. Iar toți cunoscuții Lui și femeile care Îl însoțiseră din Galileea stăteau departe, privind acestea. Și, iată, un bărbat cu numele Iosif, din Arimateea, cetate a iudeilor, sfetnic fiind, care era bărbat bun și drept, care nu se învoise cu sfatul și cu fapta lor și care aștepta Împărăția lui Dumnezeu, venind la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Și coborându-L, L-a înfășurat în giulgiu de in și L-a pus într-un mormânt săpat în piatră, în care nimeni, niciodată, nu mai fusese pus. Iar ziua aceea era vineri și se lumina spre sâmbătă. Și, urmându-I femeile care veniseră cu El din Galileea, au privit mormântul și cum a fost pus trupul Lui. Și, întorcându-se, au pregătit miresme și miruri; iar sâmbătă s-au odihnit, după porunca legii.“ Luca 23, 1-34, 44-56 (Procesul și răstignirea Mântuitorului)

Cel prin care vine sminteala

„Zis-a Domnul: Cine va sminti pe unul din aceștia mai mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare. Și, de te smintește mâna ta, taie-o, că mai bine îți este să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să te duci în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește piciorul tău, taie-l, că mai bine îți este ție să intri fără un picior în viață decât, având amândouă picioarele, să fii azvârlit în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește ochiul tău, scoate-l, că mai bine îți este cu un singur ochi să intri în Împărăția lui Dumnezeu decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Căci fiecare (om) va fi sărat cu foc, după cum orice jertfă va fi sărată cu sare. Bună este sarea; dacă însă sarea își pierde puterea, cu ce o veți drege? Aveți sare întru voi și trăiți în pace unii cu alții. Și, ridicându-Se de acolo, a venit în hotarele Iudeei, de cealaltă parte a Iordanului, și mulțimile s-au adunat iarăși la El și iarăși le învăța, după cum obișnuia.” Marcu 9, 42–50; 10, 1 (Sminteala)

Împărăția lui Dumnezeu este aproape

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Prindeți curaj și ridicați capetele voastre, pentru că răscumpărarea voastră se apropie. Apoi le-a spus o pildă: Vedeți smochinul și toți copacii: când înfrunzesc aceștia, văzându-i, de la voi înșivă știți că vara este aproape. Așa și voi, când veți vedea făcându-se acestea, să știți că aproape este Împărăția lui Dumnezeu. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” Luca 21, 28-33

Educația copiilor

„În vremea aceea aduceau la Iisus pruncii, ca să Se atingă de ei. Iar ucenicii, văzând, îi certau. Dar Iisus i-a chemat la Sine, zicând: Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia. Adevărat grăiesc vouă: Cine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un prunc, nu va intra în ea. Zis-au cei ce ascultau: Și cine poate să se mântuiască? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputință la oameni, sunt cu putință la Dumnezeu. Iar Petru a zis: Iată, noi, lăsând toate ale noastre, am urmat Ție. Și El le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nici unul care a lăsat casă, sau femeie, sau frați, sau părinți sau copii pentru Împărăția lui Dumnezeu și să nu ia cu mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul ce va să vină, viață veșnică.” Luca 18, 15-17; 26-30 (Iisus cheamă copiii la Sine)

Este termenul „preț negociabil” un avantaj sau un dezavantaj ?

Am întâlnit multe persoane, unele dintre ele ocupând chiar posturi ce implicau activităţi de negociere în exercitarea atribuţiilor lor, care erau de părere că în momentul în care vinzi ceva, dacă adaugi la preţul pe care îl menţionezi – termenul „negociabil”, vei avea mai mult succes în găsirea unui client care să fie dispus să bată palma cu tine. Motivaţiile folosirii termenului „negociabil” erau: „va vedea prin asta că nu sunt absurd şi nu ţin la preţ”, „va înţelege prin asta că sunt dispus să negociez, şi să mai las din preţ”, „prin asta elimin pericolul să nu vină nimeni să încheie afacerea cu mine, la preţul pe care îl spun” şi „dacă nu spun că preţul este negociabil, voi pierde o parte din potenţialii clienţi, care nu ar veni decât dacă există această menţiune”. Se poate întâmpla oricând, oricui şi cu oricine să întâlnească formularea „preţ negociabil”.

Un misionar născut din întrebări

În vremea aceea a venit Iisus la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său. Şi era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână şi era ca la al şaselea ceas. Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau!, fiindcă ucenicii Lui se duseseră în cetate ca să cumpere de mâncare. Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei apă de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii. Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El şi ţi-ar fi dat apă vie. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi au băut din ea el însuşi şi fiii lui şi turmele lui? Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi, dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu va mai înseta, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare, spre viaţă veşnică. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot. Iisus i-a zis: Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici. Femeia a răspuns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat, căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus. Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti Proroc. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm. Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui. Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este. Dar vine ceasul, şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte. Duh este Dumnezeu, şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr. I-a zis femeia: Ştim că va veni Mesia, Care Se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate. Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine. Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi? sau: Ce vorbeşti cu ea? Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor: Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva acesta este Hristos? Şi au ieşit din cetate şi veneau către El. Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă. Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi. Ziceau, deci, ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce? Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui Care M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată, zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele, că sunt albe pentru seceriş. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţă veşnică, pentru ca împreună să se bucure şi cel ce seamănă şi cel ce seceră. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor. Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut. Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile. Şi mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui. Iar femeii îi ziceau: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristos, Mântuitorul lumii. Ioan 4, 5-42

Îndemn la trezvie și discernământ

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a III-a la cuvintele: „Ia aminte de tine însuți”, V, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 17, p. 370
„Fii treaz, sfătuiește-te, păzește cele prezente, poartă grijă de cele viitoare!”

Capcanele eliminării tarifelor de roaming. Cum poţi fi suprataxat

Eliminarea tarifelor de roaming de la 15 iunie aduce cu sine mai multe capcane, care le pot oferi surprize în facturile la telefonie celor care călătoresc.

Ce se ascunde în spatele hainelor de fiţe?

Totul a pornit de la un documentar numit Sweat Shop, realizat de cotidianul norvegian Aftenposten pentru a arăta lumii cum și unde sunt fabricate produsele celui mai cunoscut lanț de magazine de îmbrăcăminte din lume, gigantul suedez H&M.

Trei tineri bloggeri norvegieni din domeniul modei au fost trimiși de publicația citată, în Cambodgia, una dintre țările în care compania H&M produce majoritatea articolelor vestimentare. Timp de o lună, cei trei au trăit lângă muncitorii care lucrează în atelierele de confecție a hainelor, exact în aceleași condiții ca ei, în case dărăpănate și mizere, simțind pe pielea lor ritmul draconic de muncă, cu ture epuizante.

Prin acest demers, ziarul Aftenposten a dorit să le arate tinerilor occidentali de unde provin hainele pe care ei le poartă zilnic și pentru care trudesc din greu oameni dintr-o țară în curs de dezvoltare, devenită de ani buni un teren de exploatare pentru cele mai mari branduri ale modei. Unde sclavia este legală, muncindu-se între 16 și 18 ore pe zi, pe un salariu mult sub ceea ce se poate numi ”salariu minim”. În condiții igienico-sanitare jalnice și fără nicio protecție, scrie site-ul informarexresistere.fr.

Deși inițiativa cotidianului norvegian  părea lăudabilă, cei trei bloggeri au fost instruiți, la revenirea în țară, să nu spună chiar tot ce au văzut în timpul șederii lor în Cambodgia.

Una dintre tinere a ales însă să spună tot adevărul, pornind din proprie inițiativă o campanie de informare a lumii întregi asupra condițiilor inumane de muncă din atelierele in care se fac hainele H&M. Meritul lui Anniken Jørgensen, în vârstă de 17 ani, este că, încălcând omerta, a reușit să scoată la lumină drama celor care muncesc în atelierele groazei.

Tinerele cambodgiene lucrează de dimineața până noaptea, niciodată mai puțin de 16 sau 18 ore, până la epuizare, pe un salariu de 80 de dolari pe lună, in cazul cel mai bun. Pentru că există și situații in care nu sunt plătite cu lunile.

Când îndrăznesc să protesteze, pentru a cere 4 dolari în plus, protestele lor sunt înăbușite în sânge. Anniken povestește că multe dintre fetele de 18 ani pe care le-a întâlnit in Cambodgia începuseră să muncească de la vârsta de 9 ani.

Grație filmulețului postat de ea pe internet, care a devenit viral, mulți internauți au anunțat că vor boicota hainele gigantului H&M.

Microsoft incearca sa indulceasca disponibilizarile din China cu telefoane mobile gratuite

Intr-o incercare de a domoli tensiunile din China, generate de planurile Microsoft de a disponibiliza numerosi angajati ai unitatii Nokia, compania americana ofera cate un telefon mobil gratuit Nokia fiecarui salariat chinez care renunta voluntar la locul sau de munca.

Microsoft doreste sa concedieze 4.700 de angajati ai fabricii si ai centrului de cercetare si dezvoltare Nokia din Beijing.

Astfel, personalul unitatii va fi redus la 300 de angajati.

Saptamana trecuta, planul de disponibilizari a starnit nemultumirea angajatilor Nokia.

Microsoft ofera cate un telefon Nokia pentru circa 300 de angajati, in fiecare zi, daca acestia renunta de bunavoie si nesiliti de nimeni la locurile de munca.

Microsoft a anuntat ca telefoanele mobile vor fi oferite dupa principiul „primul venit, primul servit”.

Telefonul mobil oferit este un Nokia Lumia 630 si costa in jur de 130 de dolari.

Presa internationala sustine ca masura Microsoft reprezinta un nou truc din partea unei companii internationale de a linisti „apele” disponibilizarilor, in timp ce divizia Microsoft din China a refuzat sa comenteze informatiile publicate de mass-media.

Pachetul de disponibilizari face parte dintr-un plan amplu de disponibilizari impus de Microsoft, in urma caruia vor fi concediati 18.000 de angajati la nivel global, cu precadere din divizia Nokia.

In aprilie 2014, Microsoft a cumparat divizia de handset-uri a Nokia pentru suma de 7,2 miliarde dolari si a indicat faptul ca o va restructura.

Foşti economişti ai Băncii Angliei avertizează: Economia mondială este la doar un şoc depărtare de un nou dezastru economic

Lumea  se îndreaptă spre un nou dezastru economic provocat de datoriile prea mari, zona euro şi China fiind la doar un şoc distanţă de o nouă criză, potrivit unei firme de consultanţă de top condusă de foşti economişti ai Băncii Angliei, scrie The Telegraph.

Volatilitatea redusă din prezent maschează riscuri sistemice pentru sistemul financiar global, arată firma Fathom Consulting. Un şoc determinat de creşterea preţului petrolului ar fi suficient pentru a duce economia Chinei la o „aterizare forţată“, având în vedere încetinirea ritmului de creştere economică, prăbuşirea preţurilor locuinţelor şi cumularea unui volum uriaş de credite neperformante, explică Danny Gabay, directorul Fathom.

Acesta face o paralelă între China de azi şi America din 2006, când mai multe gospodării au început să intre în incapacitate de plată a creditelor ipotecare „subprime“, dar autorităţile au bagatelizat impactul acestora asupra economiei globale. Gabay spune că un salt al preţului petrolului la 150 de dolari pe baril de la nivelul actual de aproximativ 105 dolari ar şterge aproximativ două puncte procentuale din creşterea economică a Chinei. „Anumite pieţe ne îngrijorează. China este în prim-plan“, spune analistul.

Fathom notează că nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante din zona euro reprezintă o ameninţare pentru blocul de 18 state, în timp ce un euro puternic şi reducerea creditării în sectorul privat ar împinge zona euro în deflaţie în următoarele 12 luni.

Charles Goodhart, consultant economic la Morgan Stanley şi fost membru al consiliului de politică monetară al Băncii Angliei, compară evaluarea realizată de Fathom a riscurilor globale cu ideile economistului american Himan Minski, care credea că „stabilitatea este destabilizatoare“ şi că sistemul financiar global în sine ar putea da naştere unor şocuri din cauza tendinţei investitorilor de a deveni mai puţin prudenţi după o vreme.

Atunci când există atât de multă stabilitate, mai ales când randamentele sunt foarte mici, toată lumea caută randamentul şi îşi asumă poziţii din ce în ce mai riscante. Dar când se sparge bula vin problemele serioase“, avertizează Goodhart.

Gabay spune că oferta în exces din China înseamnă că preţurile locuinţelor sunt în scădere. „Vedem foarte clar o paralelă între China din prezent şi America din 2006“, explică Gabay.

„Sistemul nu este făcut să reziste la scăderea preţurilor locuinţelor. Poate că este capabil să reziste atunci când locuinţele au preţuri scăzute, dar nu are nicio modalitate de a lupta cu scăderea preţurilor locuinţelor. Şi acest lucru ne creează îngrijorări serioase“, spune el.

Firma de consultanţă se îndoieşte de veridicitatea ratei oficiale a împrumuturilor neperformante din sistemul bancar chinez, care este aproape de zero. „Lucrurile arată destul de rău“, avertizează Gabay. „Atunci când criza bancară japoneză a atins vârful, nivelul creditelor neperformante era de aproximativ 20% din PIB. Noi estimăm că nivelul din China este de aproximativ 17%“.

Goodhart crede că „datorită experienţei remarcabile în gestionarea succesului“ pe care o are Beijingul, China va fi capabilă să evite o nouă criză.

Totuşi, economistul mai spune că autorităţile chineze s-ar putea să nu fie dispuse să susţină întregul sistem bancar în eventualitatea unei crize pentru că acest lucru ar putea transmite un semnal că statul este pregătit să accepte pierderile la scară largă.

„Mulţi spun că autorităţile îşi permit să salveze întregul sistem şi că nu există motive de îngrijorare. Dar cred că ar fi foarte naiv ca oamenii să creadă că prăbuşirea Lehman Brothers a avut loc pentru că americanii nu şi-au permis să o împiedice. Evident că şi-au permis, dar pur şi simplu nu au făcut-o“.

El mai spune că se aşteaptă la o aterizare uşoară a economiei chineze, dar că există un risc foarte mare să nu poată fi evitată o criză bancară. „(Chinezii – n.red.) nu sunt supraoameni şi există foarte mulţi bani neperformanţi“.

Aşteptările Fathom sunt ca inflaţia din zona euro să coboare „sub zero în termen de un an“, iar inflaţia de bază, care exclude produsele cu preţ volatil, precum alimentele sau energia, să fie „cu mult sub acest nivel“.

Gabay se aşteaptă ca multe din ţările din zona euro să treacă prin deflaţie. „Şi credem că acest lucru va forţa până la urmă lansarea programului de relaxare cantitativă“.

Analiza: Logourile nu sunt niste simple desene

Multe companii nu dau mare importanta logourilor care le reprezinta pretutindeni.

Airbnb, serviciul de inchirieri imobiliare si cel mai nou „jucator” din Silicon Valley, a lansat un nou logo la mijlocul lunii iulie, cu surle si trambite.

Ca parte a campaniei de rebranding, logoul a fost denumit Belo si s-a spus ca semnifica oamenii, locurile si dragostea. Totusi, utilizatorii de internet au vazut ceva cu totul diferit.

Dincolo de faptul ca logoul avea o forma ciudata, acesta semana foarte mult cu cel al unei companii de IT denumita Automation Anywhere. Cele doua entitati colaboreaza acum pentru a „rezolva problema”.

Nu este prima data cand o companie isi schimba logoul. In urma cu cativa ani, GAP a incercat sa isi schimbe logo-ul, dar a abandonat ideea, dupa ce s-a confruntat cu replicile dure ale fanilor de pe Twitter si Facebook.

Unele din cele mai mari companii esueaza lamentabil, atunci cand trebuie sa isi schimbe logoul.

Crearea unui logo este costisitoare; BP Amoco a cheltuit 7,8 milioane dolari pentru a realiza un nou logo si NPO (Norwegian Post Office) din Posten a investit 55 milioane dolari intr-o reprezentare grafica. Putina documentare i-ar putea ajuta pe antreprenori sa nu cada in capcana adoptarii unui logo gresit.

Formele definesc perceptiile

Logourile pot influenta comportamentul consumatorilor cu privire la caracteristicile fizice ale unui brand.

De exemplu, cercetatorii au descoperit ca logourile cu unghiuri ascutite ii determina pe consumatori sa se gandeasca la durabilitatea unui produs sau fiabilitatea unui produs.

In schimb, logourile rotunde ii determina pe consumatori sa considere ca produsele sunt mai subtile, mai confortabile.

Airbnb a ales un logo mai „cuminte”, esuand insa in alegerea formei. Efectul nu s-a lasat asteptat. Consumatorii sunt insa mai dispusi sa plateasca pentru un produs, daca logoul producatorului rezoneaza cu „misiunea” acestuia.

Companiile trebuie sa aleaga logouri estetice, dar si functionale, care sa le reprezinte.

Daca nu isi „fac temele” cum se cuvine, logoul nu va aduce nicio imbunatatire a prezentei.

Intrebati-i pe consumatori daca sunt multumiti de logoul respectiv si ce le inspira acesta. Competitiile intre consumatori reprezinta o idee buna de „brainstorming”.

Puteti realiza un logo in functie de angajamentul consumatorilor. Puteti sa tineti seama de „avertismentele” lor.

Totusi, acesti pasi nu va vor feri de problemele cu care s-a confruntat Airbnb. Trebuie sa fiti informati.

Alegeti cateva logouri si mizati pe perfectiune. Care sunt clientii dumneavoastra? Aveti o categorie aparte de consumatori? Asigurati-va ca inlaturati toate conotatiile negative, fie ele verbale sau vizuale.

Ultimul pas este sa ii intrebati pe consumatori daca sunt multumiti de logourile respective, alaturi de dimensiunile specifice. Aveti puterea de a alege. Adresati-va consumatorilor de pe pietele relevante pentru afacerea dumneavoastra.

Cand tineti cont de parerile tuturor celor din jur, jucati la „ruleta ruseasca”. Nu-i nimic rau in asta, cat timp nicio perspectiva nu va „raneste”.

WSJ: Tot sistemul financiar mondial va fi lovit

Cel mai mare creditor din Europa Centrală şi de Est, Sberbank, a anunţat vineri că decizia liderilor UE de a include banca pe lista instituţiilor sancţionate ‘subminează fundaţiile sistemului financiar mondial şi nu va contribui la atenuarea crizei cauzată de situaţia din Ucraina’, arată publicaţia americană ‘Wall Street Journal’.

…

Joi, UE a anunţat că bănci de stat precum Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vnesheconombank şi Rosselkhozbank se află pe lista băncilor şi a altor instituţii sancţionate ca răspuns la implicarea Rusiei în estul Ucrainei. Investitorilor europeni li se interzice să achiziţioneze acţiuni sau obligaţiuni cu scadenţa de peste 90 de zile emise de aceste bănci după 1 august.

 

Şi Statele Unite au adoptat marţi noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza rolului său în criza din Ucraina, înscriind pe lista lor neagră trei bănci ruse, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Trezoreria americană. SUA interzic astfel cetăţenilor şi companiilor americane să efectueze anumite tranzacţii cu Bank of Moscow, Russian Agricultural Bank şi VTB Bank.

 

Sancţiunile SUA, totuşi, sunt importante pentru o instituţie care nu este pe listă: Sberbank, cea mai mai mare bancă rusească. Cu peste 19.000 de filiale, banca este lider pe segmentul de retail, business şi corporate banking, fiind de asemenea un important creditor în Europa.

 

Vineri, Sberbank a anunţat că nu are nicio legătură cu evoluţiile geopolitice şi ‘regretă faptul’ că au fost impuse sancţiuni. Peste o treime din acţiunile băncii sunt deţinute de investitori din Europa şi SUA iar grupul respectă strict legislaţia statelor unde este prezent şi îndeplineşte toate standardele impuse de autorităţile de reglementare din Europa şi SUA.

 

Vineri, acţiunile Sberbank au scăzut cu 1,3%, la 72,70 ruble (2,05 dolari), după ce în ianuarie titlurile se tranzacţionau la nivelul record de 103,3 ruble. Indicele Micex al bursei de la Moscova înregistra vineri un declin de 0,7% la 1369,5 puncte.

 

În iunie, şeful Sberbank, German Gref, a afirmat că nu se aşteaptă la noi sancţiuni împotriva Rusiei iar banca nu va ieşi de pe piaţa din Ucraina şi va menţine relaţii bune cu Executivul de la Kiev.

 

‘Grupul rus Sberbank deţine toate resursele necesare, experienţa şi expertiza necesare pentru a continua să opereze cu succes în actualul mediu şi pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile către clienţii săi din Rusia şi din străinătate, în concordanţă cu reglementările naţionale şi globale’, se arată în comunicatul instituţiei.

 

Sancţiunile impuse companiilor ruseşti din sectorul bancar, energetic, militar aveau ca obiectiv penalizarea Rusiei pentru rolul său în conflictul din Ucraina. Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat măsuri de limitare a accesului la capital pentru Moscova.

 

Analiştii susţin că excluderea principalelor bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital va duce la creşterea costurilor de finanţare, scăderea profiturilor şi a capacităţii lor de creditare.

 

Principalele instituţii de creditare ruseşti, Sberbank şi VTB, au subsidiare puternice în Austria iar VTB are şi o subsidiară în Cipru.

 

La sfârşitul lui 2013 activele combinate ale acestor subsidiare depăşeau 20 miliarde de euro, ele operează în Austria, Cipru, Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania şi Franţa.

 

Luna trecută Oficialii Băncii Centrale Europene au actualizat lista băncilor considerate suficient de importante pentru a fi supervizate din luna noiembrie, adăugând subsidiarele din Austria ale celor mai importanţi creditori din Rusia, Sberbank şi VTB.

 

Băncile ruseşti nu au obligaţiuni scadente de valoare ridicată în următoarele luni, ceea ce reduce impactul sancţiunilor occidentale. Conform datelor Nomura, instituţiile financiare ruseşti au bonduri scadente în afara Rusiei în următoarele nouă luni în valoare de 39 miliarde de dolari – echivalentul a 8% din rezervele lor de numerar.

 

Aceste date sugerează că riscurile de refinanţare sunt gestionabile.

 

Sberbank îşi va concentra expansiunea internaţională din acest an pe Cehia şi Slovacia şi nu intenţionează să intre pe piaţa din România, a declarat în ianuarie directorul general adjunct Sergey Gorkov.

 

În 2012, grupul rus Sberbank a plătit 505 milioane de euro pentru Volksbanken International AG, divizia din Europa de Est a grupului bancar austriac ÖVAG, exceptând însă subsidiara din România. Tot în 2012, Sberbank a achiziţionat Denizbank, divizia din Turcia a băncii franco-belgiene Dexia, pentru aproximativ 3,6 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).

 

Sergey Gorkov a precizat că Sberbank intenţionează să deschidă 20 de noi sucursale în Cehia şi, de asemenea, se va extinde în Slovacia. În plus, Sberbank, bancă de stat condusă de fostul ministru rus al Economiei, Gherman Gref, va solicita autorizaţia pentru a intra pe piaţa din Germania iar în paralel va încerca să-şi dubleze investiţiile în Austria, după ce anul trecut a obţinut o licenţă bancară în această ţară.

 

Sberbank încearcă să se extindă dincolo de statele fostei URSS într-un moment în care unele bănci occidentale îşi vând diviziile din Europa de Est pentru a îndeplini noile norme de capital sau a rambursa ajutoarele de stat de care au beneficiat în timpul crizei financiare.

 

Cât costă casa independentă energetic

Pentru a obține o reducere drastică a facturilor de energie și gaze naturale la o locuință individuală este nevoie de o investiție de aproximativ 20.000 de euro. Suma este necesară pentru a instala sisteme de panouri fotovoltaice sau pompe termice, care vor furniza o mare parte din energia necesară pentru încălzirea locuinței, apă caldă, alimentare cu apă și energie electrică.

…

Sistemele ecologice de furnizare a energiei necesare unei locuințe individuale se amortizează în aproximativ 20 de ani, timp în care aceste instalații necesită reparații periodice. În plus cele două tipuri de instalații ecologice trebuie să funcționeze în tandem cu sistemul clasic de alimentare de la rețea, în situațiile în care randamentul sistemelor ecologice scade sub un anumit prag.

 

 Există însă și varianta înscrierii în programul ”casa verde”, prin care Ministerul mediului acordă subvenții de 6000 RON (aproximativ 1500  de euro) pentru panouri solare și de 8.000 de RON (aproximativ 1800 euro) pentru pompe termice.

Procedura este însă greoaie. Anul acesta intră în plată dosare depuse în 2011, dar mai există în procedura de analiză alte câteva mii de dosare. În plus, nu este clar dacă anul acesta va mai fi demarată o nouă sesiune de depuneri de dosare.

Izolarea termică este cheia independenței energetice

Pentru a fi independentă energetic, o locuinţă trebuie să fie foarte bine izolată din punct de vedere termic şi să nu se folosească sisteme convenţionale pentru încălzire. Diferenţele sunt foarte mari între o casă obişnuită cu pierderi şi cu eficienţă termică.

Dacă la prima, necesarul energetic se situează între 200 şi 350 kWh/mp anual, la cea de-a doua este de doar 15 kWh/mp anual. Într-o astfel de casă se foloseşte până şi căldura degajată de becuri.

La o casă medie, energia electrică şi apa menajeră s-ar rezolva cu aproximativ 8.000 de euro.

O familie de trei persoane ar consuma între 2 şi 4 kWh/zi. Asta ar însemna că ar trebui montate panouri fotovoltaice pe o suprafaţă între 15 şi 20 de metri pătraţi, ceea ce ar costa cam 6.000 de euro.

Cele mai importante costuri pentru a-ţi transforma casa într-una independentă energetic sunt următoarele:

 

• Grosimea izolaţiei termice trebuie să fie mai mare de 25-30 cm (costurile ar creşte cam cu 40% pentru că avem în vedere doar grosimea polistirenului, manopera, iar celelalte materiale rămân la acelaşi preţ);
• Montarea geamurilor triple care pot izola de aproape zece ori mai bine decât o sticlă obişnuită şi nu pierd căldură (costă dublu faţă de geamurile de tip termopan);
• Materialele pentru sistemele ecologice (panourile fotovoltaice, panouri solare pentru producerea de apă caldă, pompele de căldură);
• Izolaţia podului sau a zonei de sub pardoseală nu trebuie neglijată.

ANALIZA: Pentru Germania, Franta si Italia, Vladimir Putin ramane un partener economic vital

Exista putine dubii cu privire la vinovatia separatistilor prorusi din estul Ucrainei, care ar fi doborat un avion cu 298 de oameni la bord, printre care multi copii si femei. Potrivit Daily Mail, mainile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, sunt patate cu sange.

Totusi, vina se extinde la tarile din jur, dupa cum scrie editorialistul Simon Heffer, la tari precum Germania, Franta si Italia. Liderii acestora au luat foarte putine masuri pentru a-l tempera pe Putin.

Economia Europei, dependenta de Rusia

Marea Britanie

Importuri din Rusia: 6,3 miliarde lire sterline

Exporturi catre Rusia: 3,7 miliarde lire sterline

Rusia furnizeaza 12% din petrolul folosit in Marea Britanie

Aproape jumatate din exporturile britanice spre Rusia reprezinta autoturismele. Marea Britanie le vinde rusilor si arme, bunuri de consum, produse farmaceutice etc. Marea Britanie cumpara petrol de la Rusia, dar nu si gaze naturale.

11,2 miliarde lire sterline – valoare imprumuturilor bancilor britanice in Rusia

8 miliarde lire sterline – participatia BP in cadrul gigantului petrolier rusesc Rosneft

600 + – numarul companiilor britanice din Rusia

1,6 miliarde lire sterline – valoarea vanzarilor de masini britanice in Rusia

86 milioane lire sterline – vanzarile de arme britanice catre Rusia

20.549 0 unitati Jaguar Land Rover vandute catre Rusia in 2013, in crestere cu 45% fata de 2012

9% – din toate locuintele londoneze cu valoare de peste un milion lire sterline au fost cumparate in 2013 de rusi

433 – rusi bogati care au primit vize britanice in schimbul unei investitii de 1 milion lire sterline, incepand cu 2008

Olanda

Importuri din Rusia: 22,9 miliarde lire sterline

Exporturi catre Rusia: 6,3 miliarde lire sterline

Rusia furnizeaza 28% din petrolul Olandei si 11% din gazele naturale

Rusia a fost cea mai mare piata noua pentru expoturile olandeze in 2013, in special in privinta produselor agricole, tehnologie si florilor, semintelor. 30% din petrolul care trece prin portul olandez din Rotterdam este furnizat de Rusia.

Franta

Importuri din Rusia: 8,1 miliarde lire sterline

Exporturi catre Rusia: 6,1 miliarde lire sterline

Rusia furnizeaza 15% din petrolul Frantei si 18% din gazele naturale

Franta este cel mai mare furnizor european de arme pentru Rusia. Sub incidenta unui contract de un miliard lire sterline, Franta va livra o serie de nave de razboi Mistral catre Rusia. Mii de francezi risca sa-si piarda joburile, daca „lantul apararii” ar fi rupt.

Italia

Importuri din Rusia: 15,9 miliarde lire sterline

Exporturi catre Rusia: 8,5 miliarde lire sterline

Rusia furnizeaza 25% din petrolul Italiei si 38% din gazele naturale

Italia este al patrulea cel mai important partener comercial al Rusiei. Rusii cumpara numeroase produse de lux din Italia. Schimbul de turisti a crescut, de asemenea, in ultimii ani. Italia s-a opus vehement deciziei de impunere a unor sanctiuni in cazul Rusiei.

Germania 

Importuri din Rusia: 30,3 miliarde lire sterline

Exporturi catre Rusia: 28,5 miliarde lire sterline

Rusia furnizeaza 35% din petrolul Germaniei si 42% din gazele naturale

Germania este cel mai mare partener comercial al Rusiei, producand una din cinci masini inmatriculata in tara lui Putin. 6.000 de companii germane – cu precadere din sectorul tehnic – se afla in Rusia si circa 300.000 de joburi germane sunt dependente de relatiile germano-ruse.

Concluzia? Putin furnizeaza petrol si gaze pentru o mare parte din Europa. Daca liderul rus va reactiona in fata sanctiunilor prin „inchiderea robinetelor”, revenirea economica a Europei va stagna. 

Pozitia Americii a fost una dominata de lasitate, in relatia cu Rusia, afirma Daily Mail. Administratia Barack Obama s-a ferit sa se implice in scandalul anexarii peninsulei Crimeea de catre Rusia, la inceputul anului.

Masurile au fost ridicole: doar doua banci, doua companii energetice si cativa producatori de arme rusi au fost afectati de sanctiuni.

Drept urmare, oligarhii corupti din jurul lui Putin si-au continuat nestingheriti afacerile. America ar fi lasat in grija Germaniei rezolvarea acestei probleme.

La randul sau, Putin a profitat de faptul ca economia Germaniei este dependenta de Rusia si i-a luat in deradere pe criticii sai.

Simon Heffer nu se ascunde dupa degete si scrie ca abordarea blanda a lui Obama si Merkel i-a incurajat pe separatistii prorusi sa actioneze cu agresivitate, conflictul culminand cu doborarea unei aeronave civile malaeziene, care transporta 298 de suflete nevinovate.

Intre timp, Germania si Italia au continuat sa se bucure de gazele ruse, care sunt pompate in gospodariile si fabricile din tarile respective.

Anul trecut, Germania a primit 40 miliarde metri cubi de gaze de la Rusia, dintr-un total de 127 miliarde metri cubi, exportati catre Europa de Vest; italienii au primit 26 miliarde metri cubi de gaze.

Merkel vrea sa multumeasca UE, nicidecum sa puna capat agresivitatii ruse, scrie editorialistul DM.

Germania nu este singura in acest „pact al lasitatii”, explica Heffer. Franta ii va vinde lui Putin instrumentele necesare pentru a-si continua campania de teroare impotriva celor nevinovati, sustine Heffer.

Franta are nevoie de piata rusa, pentru a stimula profiturile industriei de armament. Kremlinul a cumparat doua nave Mistral, pe care le va folosi in Marea Neagra – si pe care le poate folosi pe viitor impotriva Ucrainei.

Contractul garanteaza existenta a 1.000 de joburi franceze in urmatorii patru ani, pe santierul naval din St Nazaire.

De data aceasta, se pare ca Marea Britanie si-a asumat rolul de lup moralist. Premierul David Cameron critica decizia Frantei de a le vinde rusilor navele de razboi Mistral si solicita sanctiuni pentru economia lui Putin, inclusiv in zona serviciilor financiare.

Totusi, calitatea morala a Marii Britanii ar putea fi pusa sub semnul intrebarii. Unele partide britanice au primit donatii de peste un milion lire sterline de la unii rusi cu influenta, in anii recenti.

„Cat despre restul liderilor europeni, ei ar trebui sa se intrebe: cate avioane cu civili mai trebuie doborate, inainte sa puna valorile civilizatiei, justitiei si democratiei occidentale in fata banilor din banca?”, se mai intreaba jurnalistul DM.

Efectul MH17: Miliardarii rusi sunt pregatiti sa-l abandoneze pe Vladimir Putin. Economia ar putea intra in RECESIUNE

Afaceristii miliardari din Rusia sunt „ingroziti” de posibilitatea unor noi sanctiuni economice, ca urmare a implicarii Moscovei in Ucraina. Acestia sunt insa prea speriati ca sa discute deschis cu presedintele Vladimir Putin.

America a impus deja o serie de sanctiuni companiilor si oligarhilor rusi, iar Marea Britanie, respectiv Olanda, sfatuiesc UE sa ia masuri si mai dure, dupa catastrofa zborului MH17 apartinand Malaysia Airlines. 

America va pune in aplicare sanctiunile impotriva Rusiei in urmatoarele saptamani si expertii financiari estimeaza ca economia de 2 trilioane de dolari a lui Putin va intra in recesiune.

Potrivit lui Igor Bunin, care conduce Centrul pentru Tehnologie Politica din Moscova, afaceristii lui Putin sunt speriati de sanctiuni, dar sunt si mai ingroziti de liderul Rusiei.

„Elita economica si oamenii de afaceri sunt ingroziti. Nimeni nu vorbeste, de teama unor pedepse… La primul semn de rebeliune, vor fi pusi in genunchi!”, a spus Bunin.

Sanctiunile SUA, impuse inainte de producerea catastrofei zborului MH17, au afectat deja unele companii conduse de statul rus, precum si o serie de oligarhi din cercul lui Putin.

OAO Novatek, un producator de gaze naturale, detinut partial de aliatul lui Putin, Gennadi Timchenko, a inregistrat o scadere a valorii de piata de 3 miliarde dolari, dupa ce i s-a interzis sa foloseasca pietele financiare din SUA, pentru finantari cu maturitate mai lunga de 90 de zile.

Proprietarii SMP Bank si InvestCapitalBank, fratii Rotenburg, vechi prieteni si parteneri de judo ai presedintelui rus, au fost pusi de asemenea pe lista neagra a oficialilor americani.

Saptamana trecuta, presedintele Barack Obama i-a interzis producatorului de arme Kalashnikov, care fabrica pistolul-mitraliera AK-47, sa-si exporte produsele in SUA. In aceste conditii, cei interesati s-au grabit sa cumpere stocurile existente.

Premierul britanic David Cameron a sustinut recent ca exista dovezi clare impotriva separatistilor din Ucraina, potrivit carora acestia au doborat avionul Malaysia Airlines cu o racheta sol-aer, „furnizata de rusi”.

„Presedintele Putin se confrunta cu o dilema si trebuie sa decida cum raspunde in fata acestei tragedii majore. Sper sa gaseasca o cale si sa nu mai sustina separatistii din Ucraina. Daca nu isi va schimba atitudinea fata de Ucraina, atunci Europa si Occidentul isi vor schimba atitudinea fata de Rusia. A venit timpul sa ne demonstram puterea, influenta si existenta resurselor”, a spus Cameron.

Potrivit altor oficiali britanici, precum Philip Hammond, Rusia risca sa devina un stat-paria, din cauza implicarii si reactiei sale fata de „atrocitatea petrecuta cu avionul MH17”.

Londra ar putea fi afectata de aceste restrictii, deoarece multi bani vin de la oligarhii rusi; Hammond a mai subliniat ca intreaga Europa va fi nevoita sa suporte impactul si UE trebuie sa restrictioneze exporturile de arme.

„Avem instrumente, putem sa le folosim in cazul Rusiei. Putem deteriora economia Rusiei”. „Efectele trebuie sa fie suportate in cadrul UE, nu doar la Londra”, a avertizat Hammond.

Vanzarile de arme din Franta si dependenta Germaniei fata de combustibilii fosili ai Rusiei ar putea reprezenta obstacolele din calea impunerii sanctiunilor.

Philip Hammond, ministrul de Externe britanic, a spus ca sub incidenta sanctiunilor trebuie sa intre si pionii din grupul lui Putin.

Unii dintre oligarhii adunati in jurul presedintelui rus isi joaca „meciurile” la Londra.

Printre cei vizati, se numara Roman Abramovici, care are o avere de 5,5 miliarde lire sterline si este apropiatul lui Putin, precum si actionarul majoritar al FC Arsenal, Alisher Usmanov, in varsta de 60 de ani, care detine 11 miliarde lire sterline.

Sanctiunile ar putea viza si capacitatea firmelor de energie din Rusia de a obtine venituri in Europa.

In opinia lui Cameron, atitudinea lui Putin cu privire la tragedia zborului MH17 este „inacceptabila”.

Oficialul britanic l-a sfatuit pe Putin sa intervina imediat pentru a se asigura ca victimele tragediei aviatice vor avea parte de o inmormantare corespunzatoare.

Sanctiunile se vor indrepta si spre firmele si organizatiile care sustine campaniile de destabilizare a Ucrainei. Un miliardar a spus, sub protectia anonimatului, ca Vladimir Putin risca sa devina un paria in randul miliardarilor rusi, care doresc sa se distanteze de liderul de la Kremlin, pentru a-si pastra averile. 

In privinta tragediei zborului Malaysia Airlines, americanii sunt categorici. Potrivit Secretarului de Stat John Kerry, sistemul de rachete SA-11 a fost adus din Rusia si oferit pe tava separatistilor

Vodafone: RCS&RDS, “în întregime responsabil” de strategia comercială şi de comunicare către clienţii săi

Vodafone nu are nicio legătură cu strategia comercială, tehnică, de relaţii cu clienţii şi de comunicare adoptată de grupul RCS&RDS în legătură cu acordul de roaming naţional semnat între cele două companii în luna aprilie, operatorul de cablu fiind “în întregime responsabil” de relaţia cu clienţii săi, au declarat pentru ZF oficiali ai companiei de comunicaţii mobile.

“RCS&RDS este în întregime responsabil pentru ceea ce comunică şi este datoria fiecărui operator să îşi respecte promisiunea faţă de utilizatori”, au spus oficialii Vodafone.

Acordul semnat de RCS&RDS şi Vodafone le permite utilizatorilor Digi Mobil – serviciul de telefonie mobilă al companiei de cablu – să aibă acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua proprie nu are acoperire. Reţeaua Digi Mobil acoperă circa 70% din populaţia României, în timp ce reţeaua Vodafone acoperă circa 99% din populaţie.

Dacă iniţial RCS&RDS nu a comunicat utilizatorilor că accesul la serviciile de telefonie mobilă va fi limitat când acestea sunt furnizate prin reţeaua Vodafone, înafara ariei de acoperire a Digi Mobil, în ultimele săptămâni compania de cablu a început să le transmită utilizatorilor, prin SMS, informări privind impunerea unei limite lunare de 100 MB în utilizarea serviciilor de date, şi a avertizat pe pagina web că restricţii s-ar putea impune şi pentru cele de voce.

Felul în care RCS&RDS a ales să comunice cu clienţii săi, limitele de utilizare impuse clienţilor când se află în roaming şi strategia comercială aparţin în întregime companiei de cablu şi nu pot fi imputate Vodafone, care doar oferă acces la reţeaua sa, susţin oficialii companiei de telefonie mobilă.

“RCS&RDS, ca şi orice alt operator, este exclusiv responsabil de clienţii săi, de relaţiile cu aceştia, de politica tarifară, planul de marketing şi politica de utilizare a serviciilor sale. De asemenea, RCS&RDS, ca şi orice operator în parte, are responsabilitatea exclusivă de a comunica cu utilizatorii săi şi are autoritatea exclusivă de a stabili nivelul de utilizare corectă sau abuzivă a serviciilor sale”, au precizat oficialii Vodafone.

“Acordul de roaming naţional wholesale semnat de Vodafone România şi RCS&RDS reprezintă o practică comercială uzuală în industria telecomunicaţiilor între două entităţi independente şi nu implică o asociere sau un parteneriat. Orice legătură, fie operaţională sau de altă natură între cele două entităţi, este nefondată. RCS&RDS este în întregime responsabil pentru ceea ce comunică şi este datoria fiecărui operator să îşi respecte promisiunea faţă de utilizatori. Rolul Vodafone România este de a furniza servicii de calitate şi de încredere utilizatorilor, şi suntem dedicaţi îndeplinirii acestui rol”.

RCS&RDS a publicat luni, pe pagina web proprie, noi informaţii despre condiţiile în care clienţii serviciilor sale de telefonie mobilă pot avea acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua Digi Mobil nu are acoperire, pe fondul solicitărilor clienţilor de a clarifica pentru ce servicii plătesc.

Informaţiile de pe pagina web a RCS&RDS confirmă oficial existenţa unei limite de 100 MB pe lună în utilizarea serviciilor de net mobil furnizate înafara reţelei Digi Mobil, prin intermediul infrastructurii Vodafone, despre care compania afirmă acum că ar fi oferit în mod suplimentar faţă de traficul inclus în abonamentul sau extraopţiunea clienţilor Digi Mobil.

Clienţii Digi Mobil au reclamat în ultimele zile impunere acestor limite. Iniţial, RCS&RDS nu a precizat decât că din iulie clienţii vor avea acces şi la serviciile de date în roaming (prin reţeaua Vodafone) fără a informa asupra unor eventuale limite sau necesitatea de a plăti pentru a folosi internetul în roaming.

Noile informaţii publicate de RCS&RDS lasă însă în continuare întrebări fără răspuns: va fi limitată şi utilizarea serviciilor de voce în roaming – şi dacă da după ce criterii? Ce se întâmplă din octombrie cu serviciile de date – vor mai fi accesibile în roaming – gratuit sau contra cost?

Schimbare radicală la achizițiile publice

În cazul în care firmele cu acelaşi preţ, cel mai scăzut, nu pot fi departajate, vor fi invitate să împartă contractul.

Firmele care se înscriu, la o licitaţie publică, cu acelaşi preţ cel mai scăzut şi nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către stat dacă acceptă să împartă contractul înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărţirea este posibilă.

În acelaşi timp, o instituţie publică nu va mai fi obligată să justifice de ce a ales să atribuie contractul prin licitaţie deschisă sau restrânsă, ci se va putea limita la redactarea unei singure note justificative privind estimarea valorii contractului, alegerea procedurii de atribuire, a cerinţelor de calificare, a factorilor de evaluare, precum şi a ponderii acestora. Regulile vor fi introduse de Guvern, printr-o nouă modificare a normelor privind achiziţiile publice.

„Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului”, este noua regulă pe care Guvernul se pregăteşte să o introducă.

Executivul va mai decide că o autoritate contractantă nu are obligaţia de a justifica alegerea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă şi, în cazul atribuirii unui contract sectorial, nici a procedurii de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Autoritatea va elabora o singură notă justificativă, care va conţine motivările privind estimarea valorii contractului, alegerea procedurii de atribuire, a cerinţelor de calificare, a factorilor de evaluare precum şi a ponderii acestora.

În cazul procedurii de cerere de oferte, motivarea alegerii procedurii va conţine numai explicaţii cu privire la rezultatul estimării valorii contractului.

Guvernul va mai decide că preţul unui contract public va putea fi ajustat, fără ca în documentaţia de atribuire să existe o clauză specială în acest sens, şi în situaţia în care sunt introduse taxe locale.

În prezent, legislaţia stabileşte că, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat dacă au avut loc modificări legislative, schimbări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, precum şi dacă pe piaţă au apărut anumite condiţii în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.

Americanii se pregătesc pentru o nouă criză financiară

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.

Banca centrală va acorda o atenţie sporită elementelor macro ale testelor de stres, precum expunerea comună mai multor instituţii de credit şi riscul pe care îl reprezintă pentru sistemul financiar, a declarat şeful diviziei de reglementare din cadrul Fed, Daniel Tarullo, potrivit cotidianului Financial Times.

Testele de stres anuale ale Fed sunt critice pentru băncile din SUA, pentru că decid dacă instituţiile financiare sunt suficient de solide financiar pentru a majora dividendele sau pentru a răscumpăra acţiuni proprii.

În cazul subsidiarelor din SUA ale unor bănci străine, verificările decid în ce măsură acestea pot plăti grupului părinte dividende mai mari.

Standardele pentru băncile mari sunt cele mai stricte şi nu este suficient ca acestea să respecte criteriile minime privind capitalul, a spus Tarullo.

În plus, standardele privind managementul riscului şi planificarea capitalului vor fi tot mai mult încorporate în programul de supraveghere al Fed, astfel că băncile vor fi nevoite să rămână vigilente constant, în loc să se concentreze asupra eforturilor de a trece un test anual.

În acest an, instituţii de credit precum Citigroup şi diviziile americane ale HSBC, Royal Bank of Scotland şi Santander nu au trecut testele de stres ale Fed, din cauza modelelor pentru proceduri şi a sistemelor de control intern, în timp ce capitalizarea acestora se afla la un nivel adecvat.

Benzina se scumpește masiv în acest scenariu

Preţul petrolului Brent ar putea urca pentru scurt timp la 150 de dolari pe baril, în cazul în care conflictul din Irak se extinde şi afectează câmpurile petrolifere şi instalaţiile din sudul ţării, estimează analiştii grupului financiar francez Societe Generale.

O astfel de perturbare a pieţei, „puţin probabilă” însă, ar declanşa un răspuns coordonat de introducere pe piaţă de petrol din rezervele strategice ale statelor membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Arabia Saudită ar exporta, de asemenea, mai mult petrol, pentru a reduce impactul asupra economiei globale, notează banca franceză, citată de CNBC.

„În acest caz extrem, nivelul ridicat al preţului nu ar fi de durată, probabil mai puţin de un trimestru”, a spus Michael Wittner, şeful diviziei de cercetare pentru piaţa petrolieră la Societe Generale.

Preţul petrolului Brent a scăzut luni cu 0,6%, la 112,6 dolari pe baril. Cotaţia petrolului a tins un nivel record, de peste 147 de dolari pe baril în iulie 2008.

Scenariul cel mai probabil în Irak este un conflict prelungit cu o importantă componentă religioasă, care să dureze unul sau doi ani şi care să cauzeze peturbări „moderate şi intermitente” ale producţiei, de până la 500.000 de barili pe zi, afirmă Wittner, care în trecut a lucrat şi pentru CIA.

Extremiştii islamişti care au preluat controlul unor teritorii importante în nord nu au în prezent capacitatea militară de a avansa în sudul ţării, unde se află aproape trei sferturi din resursele de petrol ale Irakului.

Această situaţie explică recenta scădere uşoară a petrolului Brent de la maximul a nouă luni şi jumătate, scrie CNBC. Cotaţia Brent, folosită pentru peste jumătate din petrolul tranzacţionat la nivel global, îşi va continua declinul şi în această săptămână, estimează traderi consultaţi de CNBC.

„Cea mai mare parte a livrărilor vine din sud (80%) şi din zona controlată de kurzi în nord (12%) şi nu este încă în pericol din cauza avansului grupării Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL). Întrucât nu credem că gruparea este suficient de puternică pentru a intra în acetse zone, producţia Irakului ar trebui să rămână, în mare parte stabilă”, au declarat pentru CNBC Dominic Schnider şi Giovanni Staunovo, analişti la grupul elveţian UBS.

Extremiştii islamişti ar putea derula atacuri utilizând tactici neconvenţionale, printre care atentate cu autovehicule încărcate cu explozibil şi sabotaje. Astfel de perturbări, în care ar fi afectată producţie de până la 500.000 de barili pe zi, ar putea creşte preţul petrolului cu 10 dolari, la 120-125 de dolari, a spus Wittner.

 

 

Nici bancherii nu cred în „Electorată”

Electorata a fost introdusă prea târziu şi va avea un efect redus, apreciază Magda Săndulescu, directorul executiv al reţelei de retail BCR, afirmând că o variantă mai bună ar fi fost ca statul să deducă fiscal dobânda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienţi.

…

„Impactul real al schemei nu va fi unul mare, întrucât clienţii au înţeles că amânarea unei dobânzi şi creşterea perioadei de credit vine cu un cost suplimentar, aşadar din efortul de educare se înţelege şi eficienţa instrumentului. Eram adepţii unor măsuri simplificate care să ducă la un efect rapid în piaţă”, a declarat Săndulescu sâmbătă, la Conferinţele BCR.

 

Ea a dat exemplul Marii Britanii şi Irlandei, unde guvernele au aplicat o măsură de susţinere a celor cu credite bancare pe o perioadă de 1-2 ani, în urma unei analize bazate pe structura demografică a plătitorilor de taxe şi a celor care împrumturi la bănci. Astfel, celor cu credite în derulare li s-au putut deduce fiscal cheltuielile cu dobânda din taxele pe care le aveau de plătit către stat.

„Cred că ne-ar fi ajutat foarte mult un instrument prin care statul ar deduce fiscal cheltuielile cu dobânda sau costurile aplicate lunar unui credit pentru anumite segmente de clienţi, în special cei cu venituri reduse. Schema ar trebui aplicată pentru a susţine un comportament pozitiv al clienţilor, iar perioada pe care s-ar întinde ar trebui stabilită de stat, care trebuie să-şi facă toate calculele”, a spus Săndulescu.

Directorul BCR spune că măsura Guvernului vine prea târziu, în condiţiile în care băncile au efectuat deja restructurări masive de credite ca urmare a crizei financiare începute în 2009-2010 şi care continuă şi în prezent.

„În plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie să completeze acele deduceri fiscale în fiecare lună, trebuie să se ducă la angajator lunar. În schimb, orice mecanism simplu, dacă e corect aplicat în economie, va avea un efect rapid, cum a fost cazul programului Prima Casă. Acolo au înteles toţi clienţii cum funcţionează procesul, aici s-ar fi putut aplica doar o deducere”, a explicat Săndulescu.

La rândul său, Consiliul Fiscal a transmis vineri că schema fiscală aprobată de Guvern nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, având în vedere că circa 90% din totalul celor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile.

„Există şanse rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puţin atractivă în cazul debitorilor care nu înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din totalul debitorilor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), în condiţiile în care aceştia nu ar intenţiona să se îndatoreze suplimentar şi, în acelaşi timp, mai atractivă pentru cei care înregistrează deja întârzieri mai semnificative, dar până în 90 de zile, dar care reprezintă sub 10% din debitorii eligibili, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind restructurarea creditelor.

Organizaţia a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice.

În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

Luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maxim 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani. În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, creditul având un cost anual efectiv de 9,62%. Deşi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.

Consiliul Fiscal apreciază că este greu de estimat câte persoane vor beneficia în realitate de această facilitate, decizia depinzând de capacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile către bancă, dar şi de dispoziţia băncilor de a aproba restructurările de credit.

Astfel, impactul bugetar anual calculat pentru anii 2016 şi 2017 ar putea fi de maxim 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finanţelor, de 725,5 mil. lei pentru 2016 şi 757 mil. lei pentru 2017, în scenariul în care toţi debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de doi ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare, situaţie puţin probabilă.

Ca atare, Consiliul apreciază că există o „probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze în partea inferioară a intervalului, adică mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nici o bancă nu ar aproba cererile de restructurare”.

„Aceasta se datorează atât caracterului opţional al facilităţii în condiţiile în care gradul de atractivitate este potenţial redus pentru acei debitori care nu înregistrează arierate în serviciul datoriei (90% din cei cu restanţe sub 90 zile au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), cât şi potenţialului efect de antrenare asupra economiei din perioada de diminuarea ratelor lunare de plată ca urmare a plusului temporar de venit disponibil”, notează Consiliul Fiscal.

Guvernul a aprobat joi forma finală a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumită „Electorata”, care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%.

5 intrebari pe care candidatii buni le adreseaza angajatorilor

Sa spunem ca esti angajator si a venit momentul sa adresezi celebra intrebare: „Ai intrebari pentru mine?”

 

<!–->De ce ar trebui sa faci acest lucru? Candidatul obisnuit nu este interesat de raspunsurile tale; acesta doreste sa adreseze intrebari „inteligente”, pentru a se pozitiona intr-o lumina buna. Pentru candidati, ceea ce INTREABA este mai important decat RASPUNSUL primit de la tine.

Pe de alta parte, candidatii ambitiosi pun intrebari la care chiar doresc sa primeasca un raspuns concret, deoarece evalueaza atat angajatorul, cat si compania respectiva… Ei decid daca vor sau nu sa lucreze pentru tine.

Iata 5 intrebari pe care angajatorii ar vrea sa le auda de la candidati:

„Care ar fi asteptarile dumneavoastra de la mine in urmatoarele trei luni?”

Candidatii buni si motivati vor „sa sparga gheata” inca de la inceput. Ei nu vor sa iroseasca saptamani, poate luni de zile pentru a „cunoaste compania”. Ei vor sa stie exact ce au de facut.

Candidatii isi doresc sa stie cum vor fi EVALUATI – sa inteleaga obiectivele si asteptarile angajatorului.

„Care sunt caracteristicile comune ale celor mai buni angajati ai dumneavoastra?”

Un candidat bun vrea sa devina angajat pe termen lung. Fiecare companie este diferita si asa sunt si calitatile-cheie ale celor mai buni angajati deja instalati.

S-ar putea ca angajatii tai buni sa lucreze mult peste program. S-ar putea sa fie flexibili, sa fie creativi si sa beneficieze de un program relaxat. S-ar putea ca angajatii sa caute noi clienti in pietele inca neexplorate, sa ii educe, sa le ofere solutii high-end.

Oricare ar fi raspunsul, candidatii excelenti vor sa stie daca sunt compatibili cu mediul tau de lucru si daca pot deveni angajati exceptionali, platiti pe masura.

„Care sunt cele doua lucruri care genereaza REZULTATELE in compania dumneavoastra?”

Angajatii sunt niste investitii si fiecare dintre ei genereaza un venit, din care i se plateste si salariul. Altfel de ce ar fi pe statul de plata?

In fiecare companie, unele functii fac o diferenta mai mare decat altele. Vrei ca directorul de resurse umane sa gaseasca oameni pentru firma ta… ceea ce VREI insa cu adevarat este ca acesta sa gaseasca OAMENII POTRIVITI, deoarece numai asa vor ramane pe termen lung in companie, nu vor necesita costuri mari de training si vor fi productivi.

Vrei ca oamenii „de la tehnic” sa efectueze reparatii rapide… vrei ca acestia sa identifice modalitatile de rezolvare a problemelor in cel mai scurt timp, sa furnizeze beneficii pe termen lung si chiar vanzari.

„Ce ocupatii au angajatii in timpul liber?”

Angajatii fericiti sunt foarte atasati de munca lor si se inteleg excelent cu colegii.

Intrebarea de mai sus este insa dificila. Un angajator nu poate cunoaste hobby-urile a 300 de angajati.

Chiar si asa, candidatii buni vor sa se asigure ca au o sansa sa se integreze in cultura companiei – deoarece angajatii ideali au intotdeauna OPTIUNI la indemana.

„Cum rezolvati anumite situatii…?”

Fiecare companie se confrunta cu provocari majore: schimbari tehnologice, rivalii de pe piata, crizele economice…

Chiar daca un candidat va considera ca firma ta este o piatra de temelie, spera ca aceasta sa se dezvolte si mai mult… daca vor fi nevoiti sa plece la un moment dat din companie, nu vor sa o faca pe motiv de „faliment”.

Sa spunem ca ai scos la mezat un job intr-un magazin de biciclete. La mai putin de un kilometru, exista alt magazin, cu aceleasi specificatii. Cum faci fata competitorului?

Sa spunem ca ai o ferma de pasari: Cum te descurci in fiecare zi cu preturile tot mai mari la hrana?

Un candidat indraznet si motivat nu vrea sa stie doar CUM GANDESTI, ci si CE PLANURI AI si daca le poti duce la bun sfarsit. (via LinkedIn) 

Care sunt noile reglementari, daca cumperi produse de pe Internet?

Cei care achizitioneaza produse din magazinele online pot returna produsul in 14 zile de la achizitie. Comerciantul este obligat sa returneze banii integral, dar si cheltuielile legate de transport, potrivit unor legi adoptate recent in tara noastra, anunta Agerpres.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a anuntat, intr-un comunicat, ca a intrat in vigoare noua directiva privind drepturile consumatorilor din Europa.

Potrivit ANPC, noile norme vor asigura ca la nivelul Uniunii Europene, consumatorii au dispozitie 14 de zile pentru a-si schimba decizia si a se retrage din orice actiune de achizitionare a unui produs online sau in afara spatiilor comerciale.

In plus, noile reglementari interzic suprataxele pentru utilizarea cardurilor de credit si a liniilor de asistenta telefonica, precum si ferestrele pre-bifate pe site-uri pentru incasarea unor plati suplimentare.

Marius Alexandru Dunca, presedintele ANPC a anuntat ca noua directiva privind drepturile consumatorilor armonizeaza normele nationale pentru consumatori inainte de a achizitiona bunuri si servicii, precum si dreptul lor de a anula achizitiile facute pe Internet.

Noua lege arata ca in cadrul UE, clientii on-line vor avea parte de sfarsitul suprataxei nejustificate pentru utilizarea de carduri de credit si linii de asistenta telefonica si de prelungirea perioadei de a se razgandi de la 7 zile la 14 zile pe teritoriul UE.

In plus, clientii nu vor mai fi obligati sa pre-bifeze anumite ferestre de pe Internet, ca de exemplu, atunci cand cumpara bilete de avion.

Legea arata ca vor exista drepturi de rambursare mai puternice, in termen de 14 zile de la anularea achizitiei, iar capcanele vor fi interzise: ofertele de pe Internet promovate ca fiind gratuite cand, in realitate, nu sunt.

Potrivit unor date statistice, circa patru milioane de romani vor face cumparaturi online pana la sfarsitul anului, adica de doua ori mai multi decat anul trecut.

9 idei geniale vandute „pe nimic”

Regretul este mai mare pentru unii decat pentru altii. Imagineaza-ti ca ai realizat un produs excelent si il vinzi pe nimic. Ai fi putut deveni miliardar. Si totusi, miliardele au ajuns la cel care a cumparat ideea ta pe doi bani. Iata cateva idei extraordinare vandute „pe nimic”.

9. „Corbul”

„Corbul” de Edgar Allan Poe spune povestea unui om care este vizitat de o pasare, o ilustrare a suferintei sale, in urma pierderii unei persoane dragi. Dupa ce  a fost refuzat de revista unui prieten de al sau, Poe, a vandut poezia celor de la „The American Review”, care au publicat-o in editia din februarie 1845. Poe a  primit 9 dolari pentru „Corb”.

Poezia a capatat o notorietate extraordinara. Poe a devenit un nume important in literatura. In toata viata sa, Poe a castigat doar 6.200 de dolari de pe urma  scrierilor sale, in timp ce o copie a primei sale carti de poezii a fost vanduta cu  662.500 dolari in anul 2009.

8. Acele de siguranta

Walter Hunt a fost un inventator prolific din New York. El a detinut patente pentru un stilou, un cutter, o pusca, un claxon pentru tramvai, o masina de cusut etc.

Pentru a plati o datorie de 15 dolari, avuta la un prieten, Hunt a decis sa inventeze ceva util, din care sa scoata bani. Intr-o zi, in timp ce modela o sarma lunga de 20  cm, a inventat primul ac de siguranta din istorie.

Hunt si-a vandut patentul catre WR Grace and Company pentru 400 de dolari, in  data de 10 aprilie 1849. Dupa ce si-a platit datoria, a ramas cu 385 dolari, in timp  ce WR Grace and Company au castigat milioane de dolari de pe urma acului de  siguranta.

7. Jell-O

In 1895, producatorii de sirop de tuse aproape falimentari Pearl and May Wait of  Leroy, New York, au realizat o formula pentru a transforma gelatina pudra intr-un  produs comercial gustos, cu aroma de fructe. Jell-O continea 88% zahar. Antreprenorii au cumparat patentul nefolosit pentru gelatina pudra de la Peter  Cooper, care a inventat prima locomotiva cu abur din SUA.

Afaceristii erau experti in productia de sirop, dar nu si in marketing, astfel incat dupa ce au incercat cativa ani sa promoveze Jell-O, fara succes, au vandut  drepturile vecinului lor, Frank Woodward, pentru 450 de dolari, in 1899. Woodward a inceput sa aiba vanzari anuale de 250.000 de dolari, ajungand la un  milion de dolari in 1906. In 2013, vanzarile de jeleu au atins 500 milioane de dolari.

6. Coloana sonora a seriei James Bond

https://www.youtube.com/watch?v=ye8KvYKn9-0

Coloana sonora originala a fost compusa de Monty Norman pentru primul film din seria amintita, „Dr. No”, din 1962. Nemultumiti de soundtrack, producatorii l-au angajat pe compozitorul John Barry sa refaca linia melodica. Barry a realizat astfel  o coloana sonora excelenta, ramasa in istoria cinematografiei.

Barry a primit 250 lire sterline pentru efortul sau. Monty Norman a obtinut  redevente de un milion de dolari. Partile au fost implicate in diverse procese, toate  castigate de Norman. Chiar daca Barry a fost mai cunoscut decat Norman, nu a  reusit sa obtina niciun ban de pe urma melodiei compuse in urma cu 52 de ani.

5. Coca-Cola

Farmacistul John Pemberton a realizat prima formula Coca-Cola in 1886. Bautura – promovata drept una tonica – a fost vanduta la dozator, intr-o farmacie din  Atlanta. Un pahar costa 0,05 dolari si in primul an, bautura a generat venituri de  50 de dolari.

Disperat sa obtina mai multi bani, mai ales ca era bolnav si dependent de morfina, Pemberton a vandut drepturile de productie a bauturii catre alti investitori, contra  sumei de 1.484 dolari. Investitorii si-au vandut la randul lor actiunile catre  antreprenorul Asa Candler.

Pentru 2.300 de dolari, Candler a devenit singurul detinator al brandului Coca-Cola si al companiei. In 1888, la cateva luni de la vanzarea actiunilor sale,  Pemberton a fost rapus de un cancer la stomac. Candler a obtinut 25 milioane de  dolari in 1919, pentru actiunile sale (341 milioane dolari in banii zilelor noastre).

4. „The Red Vineyard”

„The Red Vineyard” este o pictura realizata de celebrul Vincent van Gogh in noiembrie 1888. Aceasta ilustreaza cativa culegatori in lumina soarelui. Tabloul  este singurul vandut de Van Gogh in timpul vietii. Cumparatorul a fost Anna Boch, o pictorita, care a platit 400 franci pentru „The Red Vineyard” (1.600 dolari in banii  zilelor noastre).

Ca si Poe, Van Gogh a trait si murit in mod tragic. Nu a castigat nici bani si nici  faima in timpul vietii. Tablourile sale sunt printre cele mai valoroase din istoria artei  si pot fi vandute cu peste 50 milioane de dolari. Cel mai scump tablou al lui Van Gogh, Portrait of Dr. Gachet, a fost vandut in 1990 pentru suma-record de 82,5  milioane dolari (150 milioane dolari in banii de astazi).

The Red Vineyard a fost vandut de Boch pentru 10.000 franci in 1906. Tabloul a ajuns in cele din urma in Muzeul Pushkin din Moscova. Daca ar fi scos la  vanzare, ar dobori cu siguranta recordul din 1990.

3. The Terminator

https://www.youtube.com/watch?v=c4Jo8QoOTQ4

La inceputul anilor ’80, James Cameron (foto) era un regizor sarac, care dormea in masina sau pe la prieteni. Cameron avea un singur film la activ, un esec horror  numit „Piranha II: The Spawning”. In tot acest timp, el scria la un scenariu  promitator, intitulat The Terminator, pe care il promova la Hollywood.

Producatorii au dorit sa cumpere scenariul, singura conditie fiind ca filmul sa nu  fie regizat de Cameron, un regizor inca tanar si „neexperimentat”. Gale Anne Hurd  de la New World Pictures a avut insa incredere in Cameron si a fost de acord sa il  lase sa regizeze The Terminator, daca vinde drepturile complete asupra  scenariului, pentru un dolar. Cameron a acceptat. Regizorul a pierdut drepturile  asupra celebrului film „The Terminator”, care l-a propulsat in liga celor mai influenti regizori. Pentru Cameron, au urmat succese uriase precum Aliens, Terminator 2,  Titanic si Avatar, in urma carora regizorul a castigat respect si sute de milioane de dolari. In prezent, James Cameron este cel mai bogat regizor din lume.

2. Venom (Spider-Man)

In 1982, un fan Spider-Man din Illinois, pe nume Randy Schueller, a realizat o  poveste pentru un concurs Marvel Comics. Ca accesoriu pentru poveste,  Schueller a proiectat un nou costum pentru Spider-Man, total diferit de cel vechi, care implinea 20 de ani.

Cateva luni mai tarziu, a primit o scrisoare de la editorul-coordonator al Marvel,  Jim Shooter, care a cumparat ideea pentru 220 dolari. Schueller a vandut-o fara  sa clipeasca. Povestea sa nu a ajuns pe print, dar costumul a devenit celebru.  Spider-Man a purtat hainele respective timp de patru ani. In cele din urma, cei de la Marvel au inventat personajul Eddie Brock, un jurnalist care se transforma in  personajul negativ Venom.

Venom este unul din cei mai celebri baieti rai din benzile desenate ale ultimilor 35  de ani. Personajul a aparut in reviste, jocuri video, emisiuni tv si filmul blockbuster  din 2007, Spider-Man 3, care a generat venituri globale de 900 milioane dolari.

1. „Chemarea strabunilor”

„Chemarea Strabunilor” a fost publicata pentru prima oara in ianuarie 1903, in  patru episoade, in „The Saturday Evening Post”. London a primit atunci 750 de  dolari pentru drepturi non-exclusive. In acelasi an, London a vandut drepturile  complete catre Macmillan Publishers, pentru 2.000 de dolari. Editura dorea sa transforme povestea intr-un roman. Cartea a fost lansata la 1 iulie 1903 si costa  1,50 dolari/ exemplarul. In prima zi, au fost vandute 10.000 de carti.

Nu a trecut mult timp si povestea a devenit una clasica, iar London s-a  transformat intr-un autor incontestabil pentru istoria literaturii. In 1914, in SUA  fusesera vandute 500.000 exemplare din „Chemarea Strabunilor”. In 1964, tirajul  a ajuns la sase milioane carti. Romanul ramane si astazi unul popular. Din pacate,  London si urmasii sai nu au obtinut niciun ban de pe urma succesului cartii,  deoarece scriitorul a vandut complet drepturile asupra capodoperei sale. London  nu a regretat decizia. Fara interventia celor de la Macmillan, London risca sa  ramana un anonim. (via LISTVERSE.COM)

Cât și cum se fură din supermarketurile românești

Peste 75% din magazinele deschise înainte de 2008 folosesc echipamente video instalate la acea dată şi care, deşi furnizează imagini de bună calitate şi pot fi conectate la internet, oferă mult mai puţine detalii comparativ cu camerele IP moderne şi identifică mai greu chipul hoţilor, potrivit UTI.

Într-un hipermarket există până la 100 de camere de supraveghere, iar zonele critice, în care sunt amplasate cele mai multe echipamente video, sunt casele de marcat, casieriile şi zonele de recepţie de marfă.

Potrivit UTI, la producerea unui eveniment de securitate, menţinerea unor echipamente uzate fizic şi moral peste durata de viaţă normală poate duce, în situaţii extreme, la riscul de a nu putea fi utilizate în scopul pentru care au fost instalate: cercetarea evenimentului, identificarea cauzelor şi autorilor şi punerea la dispoziţie a dovezilor video.

Nivelul total al pierderilor cauzate de furturi în lanţurile mari de retail, potrivit cifrelor vehiculate în piaţă, se ridică la 0,5%-1,5% din volumul vânzărilor. Astfel, la un lanţ de magazine cu o cifră de afaceri anuală de un miliard de euro (nivel care se regăseşte în raportările lanţurilor din România) înseamnă pierderi din cauza furturilor cuprinse între 5 milioane de euro şi 15 milioane de euro anual.

„Se poate spune, aşadar, că în funcţie de complexul de măsuri de reducere a pierderilor (loss prevention) adoptate de retailer, pierderile pot varia cu până la 10 milioane de euro anual. Din acest complex de măsuri fac parte obligatoriu şi sistemele de supraveghere video”, a declarat Viorel Luţă, director de Vânzări Sisteme de Securitate în cadrul UTI.

Potrivit acestuia, camerele video analogice, care se regăsesc în majoritatea hipermarketurilor deschise în România, furnizează imagini de bună calitate, dar incomparabil mai puţine detalii faţă de camerele IP. Scăderea consumului după declanşarea crizei nu le-a permis retailerilor să aloce bugete pentru tehnologii noi.

„Cea mai modernă tehnologie de supraveghere video disponibilă în prezent este reprezentată de camerele IP. Iar un sistem de securitate performant trebuie să urmărească identificarea rapidă a hoţilor”, a mai spus Viorel Luţă.

El a adăugat că avantajele camerelor IP sunt date de calitatea imaginii înregistrate, acces facil de pe dispozitive mobile, flexibilitate (li se poate schimba uşor locaţia) şi control total al funcţiilor şi parametrilor (de la calitatea înregistrării până la zoom etc.).

Dacă la început retailerii care au intrat pe piaţa din România foloseau în principal camere de supraveghere alb-negru şi doar câteva color, acum toate echipamentele care se instalează sunt color. Numărul de echipamente de monitorizare video a crescut în ultimii ani doar cu 5-7%, însă în prezent sunt folosite echipamente mai performante, cu un număr mai mare de linii de înregistrare.

Mulţi retaileri au ales pentru hypermarketurile existente o soluţie de compromis, prin utilizarea tehnologiei HD – SDI. O cameră video HD-SDI are capacitatea de a transmite imagini HD către un înregistrator HD-SDI şi nu necesită schimbarea cablului coaxial. Instalate în zonele critice ale spaţiului comercial (recepţie marfă, casierii, case de marcat, etc), aceste camere permit recunoaşterea cu acurateţe sporită a persoanelor şi identificarea rapidă a furturilor.

UTI a anunţat săptămâna trecută că a început un nou proiect de securitate cu Metro Cash & Carry, companie cu care colaborează din 1996 şi căreia i-a asigurat sistemele de securitate pentru toate cele 26 de magazine deschise în România.

„În luna mai a acestui an, UTI a demarat un nou proiect de securitate pentru Metro Galaţi şi Metro Craiova, care presupune modernizarea sistemelor de supraveghere video instalate în aceste amplasamente, pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor de protecţie a fondului de marfă pe care le au cele două magazine de tip cash & carry în prezent. De asemenea, colaborarea cu Metro presupune şi furnizarea către beneficiar de camere video Sony de ultimă generaţie, în total fiind livrate peste 1.000 de echipamente”, a anunţat UTI într-un comunicat.

Soluţiile UTI pentru hypermarketuri/supermarketuri/cash & carry acoperă monitorizare şi analiză video, supraveghere electronică a fondului de marfă, detecţie şi protecţie la incendiu, detecţie la efracţie, control al accesului, sonorizare, interfaţare POS/VIDEO şi poştă pneumatică.

UTI este un grup de companii cu capital majoritar românesc, are o structură de holding, fiind organizată la nivel operaţional pe 5 linii de business: sisteme de securitate şi apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, soluţii inteligente de transport si trafic, instalaţii şi antrepriză generală şi facility management.

 

 

Schema prin care se umflă factura la curent

Vicepreşedintele ANRE Claudiu Sorin Dumbrăveanu a fost reţinut, alături de alte două persoane, într-un dosar în care procurorii DNA fac cercetări pentru fapte de corupţie. Este vorba despre umflarea facturilor la energia electrică.

…

Potrivit procurorilor, ANRE a descoperit ca ENEL a impus o dubla taxare a certificatelor verzi catre consumatori in 2012. Cu alte cuvinte, “ne-a umflat” serios factura. ENEL urma sa fie sanctionata cu reducerea tarifelor cu un procent de 6%. Avantaj clienti. Numai ca nu s-a intamplat asa. Dumbravanu s-a inteles insa Florin Gogu ca sanctiunea sa fie de doar 1,3% in loc de 6%, fapt din care ENEL castiga dintr-un foc 2,5 milioane de euro. In schimbul acestui “serviciu” ENEL trebuia sa acorde doua contracte substantiale de 407.199,10 lei, firmei SC ELECTROALFA INTERNATIONAL cu care vicepresedintele ANRE avea legatura.

 Procurorii anticorupţie i-au reţinut, joi, pe vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi pe Gheorghe Ciubotaru, asociat la SC ElectroAlfa International SRL, acuzaţi de luare de mită, alături de directorul ENEL Florin Gugu, pentru dare de mită, informează DNA.

În ordonanţa de reţinere se arată că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, suspectul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ElectroAlfa International SRL, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume: micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%.

Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate.

Potrivit înţelegerii dintre Dumbrăveanu Claudiu Sorin şi Gugu Florin, între ENEL Distribuţie Dobrogea şi Asociaţia compusă din Electroalfa International şi alte două firme au fost încheiate la 8.11.2013 acordurile cadru de execuţie a două lucrări, iar la 10.01.2014 între ENEL Distribuţie Dobrogea şi SC Electroalfa International SRL au fost încheiate două contracte subsecvente pentru execuţia de lucrări.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din judeţul Călăraşi, fiind în valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporţie de 30% de Electroalfa unei alte firme, însă din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral. Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalaţii electrice din municipiul Călăraşi, fiind în valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporţie de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral.

Ei urmează a fi prezentaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul Bucureşti.

„Compania nu a primit nicio informare oficială din partea autorităţilor. Politica noastra este aceea de a colabora deschis cu autorităţile, oferindu-le întregul nostru suport, atunci când este solicitat, pentru clarificarea oricăror aspecte relevante”, au declarat reprezentanţii Enel.

Tehnici de vanzari – Finalizarea unei vanzari

O intalnire de vanzari este incununata de succes atunci cand cumparatorul comanda produsele sau serviciile firmei dumneavoastra. Pentru asta, vanzatorul trebuie sa finalizeze vanzarea, adica sa solicite in mod explicit o comanda. Uneori clientii nu mai asteapta solicitarea si comanda singuri. Dar daca acest lucru nu se intampla, vanzatorul trebuie sa se asigure ca toata munca depusa pana atunci (prospectarea, pregatirea intalnirii, prezentarea, tratarea obiectiilor, eventual negocierea) da rezultate.

De aceea este obligatoriu ca in orice intalnire de vanzari, vanzatorul sa solicite clientului o comanda. Asta chiar si atunci cand vanzatorului i se pare ca in ciuda prezentarii efectuate si a rezolvarii obiectiilor, clientul tot nu e convins. Pur si simplu nu este permis nici unui vanzator sa se desparta de client fara sa-i ceara sa cumpere.

Pentru ca cererea sa fie incununata de succes, finalizarea propriu-zisa trebuie precedata de asa-numita tentativa de finalizare a vanzarii. Tentativa de finalizare a unei vanzari nu inseamna incercarea a solicita comanda. Asa cum am explicat atunci, este vorba pur si simplu de a verifica daca prezentarea sau tratarea obiectiei si-au atins tinta.

Orice vanzator primeste cu neplacere un refuz din partea clientului. Si probabil ca stiti, pentru ca si dumneavoastra sunteti cumparatori, ca uneori nici celui care cumpara nu-i place sa refuze. Refuzul induce stres pentru ambele parti, compromitand climatul in care se desfasoara intalnirea de vanzari. De aceea trebuie sa urmati intotdeauna atat prezentarea, cat si eventuala tratare a obiectiilor de o luare a pulsului, adica de o tentativa de finalizare. Abia daca raspunsul este pozitiv, aveti voie sa treceti la finalizarea propriu-zisa, adica sa solicitati comanda.

Exista o singura situatie in care este permis sa treceti de la prezentare sau de la rezolvarea obiectiei direct la finalizare. Anume, atunci cand cumparatorul emite un asa-numit semnal de cumparare. Semnalele de cumparare sunt gesturi sau vorbe care tradeaza hotararea clientului de a cumpara imediat. Atunci cand sesizati un semnal de cumparare este obligatoriu sa intrerupeti orice prezentare sau tratare a obiectiei si sa finalizati. Orice spuneti in plus poate strica.

Exemplu:
Vanzatorul: (prezentand sortimentele de faianta din catalog): … protectia contra ultravioletelor face ca aceste culori sa dureze in timp.
Cumparatorul: Cat timp dureaza livrarea unui model pe care nu-l aveti in stoc? Semnal de cumparare – intrebarea nu-si are rostul decat daca unul dintre modele este deja pe gustul clientului.
Vanzatorul (lasa balta restul prezentarii si trece imediat la finalizare, pentru a nu rata ocazia): Care model va place? Cel florentin? Scoate o fisa de comanda. 40 de metri patrati? Am sa verific daca putem sa va livram imediat din depozit. La ce adresa trebuie duse cutiile? In cazul in care nu mai avem aici, va putem onora comanda maine dupa ora 11. Platiti in numerar sau cu carte de credit?

Sfatul nostru
Pentru ca tentativa de finalizare sa fie realizata corect, ea trebuie sa decurga natural din ceea ce tocmai ati spus. De asemenea, ea trebuie sa reaminteasca un punct tare (avantaj, beneficiu sau caracteristica).

De exemplu, daca v-ati dat seama ca pentru client cel mai important criteriu de alegere al automobilului este consumul de combustibil, in loc sa intrebati Cum va place modelul asta?, e mult mai de ajutor pentru succesul unei vanzari sa spuneti mai intai: A sa-i ca suna excelent 6 litri in urban? Si apoi, dupa raspunsul afirmativ, sa-i cereti opinia generala despre automobil.

Urmatoarele exemple ilustreaza folosirea tentativei de finalizare imediat dupa tratarea unor obiectii.

Exemplu:
Vanzatorul: prezinta proprietarului magazinului un lichid de curatat podelele, ambalat intr-un bidon cu alt sistem de inchidere decat cel standard.
Cumparatorul: As prefera sa nu iau deocamdata noile bidoane, pentru ca dopul este mai dificil de deschis. Cati oameni citesc cu adevarat instructiunile la un produs pe care-l cunosc? Gospodinele or sa tot invarta de dop, fara sa-l apese. Si cand or sa vada ca nu se deschide, or sa-l forteze cu cutitul sau mai stiu eu cu ce. Si a doua oara or sa ceara tot vechiul model.
Vanzatorul: Dopul nou este intr-adins proiectat sa se deschida mai greu, ca sa nu poata fi folosit de copiii mici. In felul acesta se reduce foarte mult pericolul de otravire. Cum credeti ca vor reactiona clientele dumneavoastra cand le veti explica asta?

Tentativa de finalizare – mai mult ca sigur, raspunsul va fi favorabil si atunci vanzatorul va putea propune o comanda care sa includa o proportie importanta de produs ambalat in noul format.

Exemplu:
Clientul a obiectat ca pretul este cu 25% mai ridicat fata de cel al concurentilor. Vanzatorul l-a invitat atunci sa calculeze impreuna costurile totale ale utilizarii fiecaruia dintre cele doua echipamente. A reusit astfel sa-i arate clientului ca, de fapt, echipamentul scump era cu 70% mai ieftin datorita consumului mult mai redus de energie electrica.
Vanzatorul (imediat dupa ce a calculat costurile totale de utilizare pentru primul an de functionare): Iar valoarea aceasta economisita trebuie sa o inmultiti cu cei cinci ani de garantie pe care-i oferim. Cum va place sa va recuperati de fapt toata investitia in trei ani, iar in ceilalti doi sa mergeti pe profit pur?

Tentativa de finalizare – clientul nu mai poate protesta in legatura cu pretul. Daca nu apare o alta obiectie, vanzatorul va finaliza cerand comanda.

Sfatul nostru
Intotdeauna determinati-l pe cumparator sa spuna ceva bun despre produsul sau serviciul pe care i l-ati oferit. Imediat dupa asta, solicitati-i comanda. Uneori vanzatorii se intalnesc si cu asa-numitii clienti dificili.

Deosebirea dintre un client dificil si un client greu de convins este ca cel dificil creeaza probleme care nu au nici o legatura cu produsul sau serviciul oferit. Clientul greu de convins are obiectii legitime cu privire la oferta, dar se comporta corect, fara sa insulte, sa ameninte sau sa se amuze pe seama vanzatorului. Am adus vorba despre clientii dificili pentru ca in etapa de finalizare a vanzarilor unii dintre clientii dificili adora urmatorul tip de glumita, exemplificat mai jos:

Exemplu:
Vanzatorul: Dopul nou este intr-adins proiectat sa se deschida mai greu, ca sa nu poata fi folosit de copiii mici. In felul acesta se reduce foarte mult pericolul de otravire. Cum credeti ca vor reactiona clientele dumneavoastra cand le veti explica asta? Tentativa de finalizare.
Cumparatorul: Cred ca le-ar placea.
Vanzatorul (a auzit un raspuns favorabil si atunci trece la finalizare): �Atunci va propun ca acum sa va dau in loc de 100 de bidoane vechi, 25 vechi si 75 noi.�
Cumparatorul: Nu, dati-mi 100 vechi, ca si pana acum. – Zambeste, urmarind expresia de surprindere de pe fata vanzatorului.
Vanzatorul (este obligat sa inteleaga ce se afla in spatele refuzului): Ce altceva va deranjeaza la noul model?
Cumparatorul: Pai tocmai faptul ca e nou – nu vreau sa-mi zapacesc clientele. O sa-l iau dupa ce-i faceti reclama la TV explicand chestia aia cu dopul. Pune o conditie pe care stie ca nu poate sa i-o indeplineasca vanzatorul. Unii clienti se amuza raspunzand favorabil la tot ce le spune vanzatorul pentru  ca in final sa refuze sa cumpere. In asemenea situatii, vanzatorul trebuie sa se comporte cu calm, procedand ca in cazul unei obiectii normale. Sa examinam intai un mod gresit in care ar putea proceda vanzatorul:
Vanzatorul: Eu nu pot sa va promit ca o sa apara un clip TV asa. Dar v-ar placea sa stiti ca un copil de 2 ani s-a otravit pentru ca mama lui n-a gasit noul bidon pe rafturile dumneavoastra? Incearca sa creeze o presiune morala asupra cumparatorului – o idee proasta de tentativa de finalizare, pentru ca nu-l face pe cumparator sa spuna ceva frumos despre produs.
Cumparatorul: Pai daca e asa periculos, de ce nu retrageti bidoanele vechi de pe piata? Si de ce-mi oferi dumneata 25 de bidoane vechi pe langa cele 75 noi? Daca se otraveste cu detergent din bidonul vechi pe care mi l-ai propus? Cum ti-ar placea dumitale sa stii asta?
Presiunea morala s-a intors impotriva vanzatorului. Mult mai buna ar fi fost o abordare lipsita de sentimente negative, care in schimb accentueaza doua sentimente pozitive (al responsabilitatii fata de sanatatea clientilor si al succesului comercial):
Vanzatorul: Modelul vechi a fost scos din fabricatie, asa ca dupa ce vom termina ceea ce este in depozit, vom oferi doar modelul nou. Sunt de acord cu dumneavoastra ca bidonul vechi este mai cunoscut si, de aceea, o gospodina care le vede pe amandoua pe raft il va alege pe primul. Dar unele cumparatoare vor intreba de ce sunt doua modele. Dupa ce vor auzi explicatia, pe care credeti ca-l vor prefera? Tentativa de finalizare.
Cumparatorul: Pai, multe dintre ele, probabil, pe cel nou, ca e mai sigur.
Vanzatorul: Femeile care au copii vorbesc intre ele cand e vorba de o informatie de genul acesta. O cumparatoare care a auzit despre asta si intra in magazin, pe care credeti ca-l va alege de pe raft? Tot pe cel nou, evident! De aceea v-am propus sa luati de 3 ori mai multe bidoane noi decat vechi. Ramane asa sau va dau tot lotul in bidoane noi? Finalizare.

Remarcati faptul ca, de fiecare data, imediat ce a primit un raspuns favorabil, vanzatorul a trecut la finalizare. Foarte rar un client poate continua la nesfarsit jocul de a fi de acord cu vanzatorul, refuzand insa oferta. Secretul succesului este ca vanzatorul sa continue cu tenacitate un-doi-ul tentativa de finalizare – finalizare.

Sfatul nostru
Determinati cumparatorul sa spuna ceva bun despre produsul sau serviciul oferit. Astfel, solicitarea in mod repetat a unei comenzi nu mai este pisalogeala, ci continuarea fireasca a lantului logic am nevoie – e bun – cumpar.

Cum să fii un bun manager de producție

Producția la scară industrială are o istorie scurtă – puțin peste 200 de ani – marcată de trei perioade distincte: producția de masă, orientarea spre calitate a anilor ’80 și epoca personalizării în masa ce coincide cu apariția internetului și globalizării.

Sursa: istockphoto.com

În tot acest iureș al dezvoltării producției industriale și al managementului operațional, România și-a scris propria istorie, ancorată mai mult sau mai puțin în realitățile economiei globale.

Înainte de anul 1989, în România, poziția de Director de Producție sau Șef de producție era ocupată de un inginer, absolvent al unui institut politehnic. Competențele lui erau dezvoltate pe băncile studenției în mod teoretic, fără o legătură certă cu realitatea producției. De fapt, până în 2012, poziția de manager de producție a rămas tot apanajul specialiștilor cu pregătire tehnică.

Acum 2-3 ani, nu existau traininguri specializate pe segmentul de management industrial. În ultima perioadă, o serie de companii au investit în dezvoltarea resurselor umane din sfera producției, iar ca rezultantă a acestei strategii, competențele manageriale ale specialiștilor tehnici au început să capete un nou profil. Un bun manager de producție este în același timp: un excelent tehnician, un fin cunoscător al procesului de fabricație, un bun comunicator, deține noțiuni financiare solide și stăpânește instrumente manageriale din domeniul planificării, organizării și controlului.

Managerul de producție sau managerul tehnic are o misiune foarte importantă. El este în măsură să obțină cele mai bune produse, cu costuri cât mai mici. De aceea, trebuie să fie foarte bine pregătit. La începutul acestui an, am adus la București cursurile uneia dintre cele mai prestigioase universități din Germania, Universitatea din Reutlingen. Training-urile se adresează antreprenorilor, oamenilor din sectorul de producție, tuturor persoanelor cu inițiativă care vor să înțeleagă mai bine managementul industrial.

Convingeri eronate din procesul de producție:

• Volumul producției e generat de performanța utilajelor și experiența personalului. De fapt, modul în care managerul de producție gestionează procesele tehnice este un factor cheie;
• Defectul de producție dispare odată cu remedierea acestuia.
• Cu siguranță, problema se va repeta;
• Performanța managerului de producție este individuală. Dimpotrivă, influența factorilor de mediu externi și interni este decisivă;
• Nu există comparație între companiile de producție pentru că operează în segmente diferite. Greșit, există benchmarking-uri;
• Managementul costurilor este responsabilitatea departamentului financiar și a conducerii executive. Eronat, managerul de producție are un rol esențial.

Cifra de afaceri a sclaviei moderne

Deși manualele de istorie ne spun că epoca sclavagistă a apus demult, în realitate există și astăzi sclavi dependenți de stăpânii lor și obligați să muncească.

prostitutie

Ideea de a trata alți oameni ca pe niște sclavi pare, pe de o parte, învechită, iar pe de altă parte, barbară. Cu toate acestea, sclavia este o mare afacere chiar și în zilele noastre, scrie The Economist. Muncă forțată generează profituri anuale de aproximativ 150 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

 

O cincime dintre toate victimele sunt înrobite prin exploatare sexuală, care, însă, se dovedește extrem de profitabilă, generând două treimi din profitul total obținut de pe urma sclaviei în epoca modernă. Cea mai profitabilă regiune pentru această formă de sclavie, generând peste 30 de miliarde de dolari numai în anul 2012, este Asia. Profitul mediu anual pentru fiecare victimă a exploatării sexuale este de 22.000 de dolari, de peste patru ori mai mare decât profitul obținut din munca non-casnică și de aproape zece ori mai mare comparativ cu profitul realizat pentru fiecare sclav care muncește în familie.

Dintre toate regiunile lumii, Asia-Pacific figurează cu cele mai mari profituri de pe urma sclavilor, în sumă de circa 52 de miliarde de dolari, în 2012. Cu toate acestea, profitul realizat de fiecare victimă este destul de mic, 5.000 de dolari, comparativ cu profitul realizat de victimele din țările dezvoltate și Uniunea Europeană, care este de 34.800 dolari anual. De altfel, regiunea statelor dezvoltate și a UE ocupă al doilea loc în lume din perspectiva sumelor generate de sclavi. Aici, sclavia a produs, în 2012, un profit de circa 47 miliarde de dolari.

Profitul adus de robii moderni în Europa Centrală și de Sud-Est și statele CSI a fost de circa 18 miliarde de dolari, cu 12.900 dolari profit per victimă, în timp ce în Africa profitul total generat a fost de circa 12 miliarde de dolari, cu doar 3.900 de dolari profit de persoană. În America Latină sclavia zilelor noastre a generat un profit total, în 2012, de 11 miliarde de dolari (7.500 dolari/persoană), iar în Orientul Mijlociu, care stă cel mai bine în acest clasament, profitul total a fost de circa 8 miliarde de dolari (15.000 dolari/persoană).

Munca forțată, în accepțiunea OIM, reprezintă munca involuntară ca rezultat al aplicării forței, fraudei sau înșelăciunii, precum și atunci când victimele sunt constrânse prin pedepse sau prin amenințarea cu pedeapsa.

Potrivit OIM, în prezent, în lume există nu mai puțin de la 21 de milioane de persoane aflate în această situație, adică în situația de a fi sclavi.

O altă sursă, Indicele Global al Sclaviei, face o estimare și mai înfricoșătoare: 30 de milioane de robi, care sunt o forță de muncă vizibilă doar parțial

Renunță la aceste 12 expresii dacă vrei să avansezi în carieră

Să spui doar ce contează, mai ales atunci când vine vorba de cariera ta, e unul dintre cele mai importante lucruri, fie că eşti angajat entry-level, antreprenor sau în vârful unei companii. Mai mult decât atât, există cuvinte şi expresii care sunt adevărate piedici.

 Ilya Pozin, fondatorul companiei Open Me, crede că traseul nostru în carieră se poate îmbunătăţi dacă folosim cuvintele potrivite sau, cel puţin, dacă eliminăm anumite expresii dăunătoare pe care le folosim.

1. „Asta nu-i treaba mea”

Acest tip de expresie, care, aparent, are rolul să ne servească, va enerva pe toată lumea. Colegi, clienţi şi şefi. Şi s-ar putea să ne coste şi slujba. E posibil să apară de multe ori ceva de făcut care nu există în fişa postului, însă e bine să dăm o mână de ajutor de câte ori putem. O astfel de atitudine va cristaliza relaţiile pe care le avem la serviciu şi va fi în beneficiul companiei.

2. „O să încerc”

Dacă vrei să răspândeşti îndoială în tot biroul, spune-le colegilor „o să încerc”. Încrederea se va duce repede pe apa Sâmbetei, dar efectul cel mai nociv va fi asupra clienţilor. Nimeni nu vrea să audă că „o să încerci”, însă toată lumea vrea să audă „voi face”.

3. „Nu-mi place…”

Dacă împărtăşim în mod constant antipatiile şi toate lucrurile care nu ne plac, e posibil să ne punem în cap anumiţi colegi, care ne vor percepe drept antipatic şi cusurgiu. E preferabil să evităm să spunem în gura mare numai chestii negative. De pildă, în loc să spunem că şedinţele ne enervează pentru că sunt lungi şi inutile, mai bine căutăm o cale să le facem mai scurte şi mai interesante.  

4. „Sunt prea ocupat”

Să fim serioşi, nu doar tu eşti ocupat, ci toată lumea este. Este mult mai mulţumitor să spunem: lasa-mă să termin ce fac acum şi promit că mă voi uita.

Ce să nu spui în timpul unui interviu

1. „Cred că …”

Această afirmaţie arată doar auto-îndoială –  şi nu poţi risca asta într-un interviu. E de preferat să scăpăm de „cred că” şi să îl înlocuim cu ceva mai încrezator, cum ar fi „din experiența mea…”

2. „Să fiu sincer…”

Dacă începi o frază aşa, e posibil ca interlocutorul să creadă că nu ai fost sincer în restul interviului. Evită să îl foloseşti şi, oricum, în timpul unui interviu spune doar adevărul.

3. „Eu, eu, eu…”

Dacă în timpul interviului ne centrăm exclusiv pe propria persoană, asta va reieşi din felul în care răspundem la întrebări. Compania vrea să ştie ce plusvaloare vei aduce poziţiei pe care o vei ocupa, fiind de preferat să nu pui întrebări de genul „pot lucra de acasă, ce tip de bonusuri acordaţi sau ce fel de compensaţii?” Întrebaţi despre toate acestea numai dacă cel care vă ia interviul le menţionează.

4. „Angajatorul meu anterior a fost groaznic…”

Să vorbeşti de rău pe cineva, indiferent de condiţii, nu e o idee bună, deoarece mereu vei prezenta doar partea ta de poveste, iar cel din faţa ta ştie asta. În plus, s-ar putea să nu pari demn de încredere sau să pari neloial. E bine să-ţi menţionezi fostul angajator numai dacă ai ceva pozitiv de spus despre el, altfel e bine să nu spui nimic.

Elimină aceste cuvinte din Cv-ul tău

1. „Foarte calificat…”

Mai bine demonstrezi asta, nu o spune. În CV e bine să ne menţionăm competenţele listându-le. Dacă ne batem prea mult cu pumnul în piept, s-ar putea să părem lipsiţi de modestie, leneşi sau necinstiţi.

2. „Sunt foarte familiarizat cu…”

Mai bine arată că ştii anumite programe, că ai anumite aptitudini, decât să spui „mă pricep foarte bine la…”

3. „Sunt un om de echipă…”

Treaba asta cu lucrul sună artificial şi e un şablon folosit de toată lumea. De preferat ar fi să dai câteva exemple de proiecte la care ai lucrat alături de alţi oameni decât să spui că eşti un om care lucrează bine în echipă.

4. Sunt un fel de „rezolvă tot…”

Nu scrie că rezolvi orice problemă, ci dă un exemplu de problemă rezolvată în cariera ta. Cu cât eviţi să faci afirmații care nu pot fi demonstrate, dar, în schimb, arăţi că ai făcut acele lucruri, dând pur și simplu detalii logice despre ele, cu atât mai bine.

GHIDUL noului Cod Fiscal. LISTA TAXELOR şi câţi bani speră să obţină statul prin aplicarea noilor impozite

Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare vineri prevede, printre altele, introducerea de taxe noi, precum şi majorarea unora deja existente.

Modificările au vizat toate taxele importante, între care TVA, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe profit, precum şi modificarea sistemului de impozitare din agricultură.

Guvernul a calculat că măsurile din noul Cod Fiscal ar urma să aducă la buget venituri suplimentare de aproximativ două miliarde de lei.

Categoriile care vor fi cel mai afectate sunt, printre altele, firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro, precum şi un milion de mici fermieri. De asemenea, majorarea accizelor la bere, băuturi fermentate, ţigarete, este de aşteptat să conducă la scumpiri ale acestor produse.

Una dintre cele mai importante schimbări fiscale: descurajarea tranzacţiilor cu firme din paradisurile fiscale

O noutate adusă de Codul Fiscal pe 2013 se referă la ţările cu care România nu are încheiate acorduri de schimburi de informaţii, adică cu paradisurile fiscale.

Specialiştii Transfer Pricing Services (TPS), companie specializată în consultanţa privind evaluarea tranzacţiilor intra-grup, sunt de părere că este vorba despre una dintre cele mai importante schimbări de natură fiscală din ultimii ani – „o descurajare oficială şi penalizare a priori a tranzacţiilor încheiate cu entităţi înregistate într-un paradis fiscal”, potrivit unor informaţii furnizate gândul.

Practic, toate veniturile obţinute din România de către companiile off-shore vor fi impozitate în România cu 50%, faţă de 16%, cât era până acum.

Sursa: ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

„Ministerul Finanţelor declară razboi paradisurilor fiscale, închizând una dintre portiţele care duceau la scurgeri importante de venituri impozabile din economie”, potrivit reprezentanţilor firmei de audit Mazars, citaţi de portalul avocatura.com.

Alţii cred că, la acest capitol, este nevoie de clarificări suplimentare din partea autorităţilor.

” Dacă plăteşti, la sursă, 50% din valoarea tranzacţiei, atunci, automat, tranzacţia este acceptată, are substanţă economică, iar contribuabilul poate deduce cheltuiala la impozitul pe profit? Se mai pune problema justificării cuantumului tranzacţiei? Poate această tranzacţie să fie încadrată ca fiind <<artificială>> şi astfel să nu fie recunoscută ca deductibilă la calculul impozitului pe profit?”, se întreabă reprezentanţii TPS.

Un nou sistem de impozitare în agricultură

O altă noutate din Codul Fiscal vizează micii producători agricoli.

Guvernul a schimbat modalitatea de impozitare a micilor fermieri. Aproximativ un milion de mici fermieri vor trebui să plătească impozite din acest an.

Astfel, statul va impozita fermierii persoane fizice în funcţie de veniturile estimate pe baza suprafeţelor agricole deţinute sau în funcţie de numărul de animale pe care le deţin. Până acum statul percepea un impozit de 2% din veniturile declarate de fermierii persoane fizice.

În plus, vor fi impozitate şi veniturile pe care producătorii le au din creşterea animalelor, precum şi din veniturile din silvicultură şi piscicultură.

Cine scapă de impozit

Nu toţi fermierii vor fi impozitaţi. Cei care au o suprafaţă cultivată de maximum două hectare şi obţin venituri din cultivarea cerealelor, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr, hamei şi leguminoase pentru boabe sunt exceptaţi de la impozitare.

De asemenea, nu vor plăti impozit agricultorii care au maxim 10 ovine şi caprine, până la 3 vaci, 6 porci, 100 de păsări sau 100 familii de albine.

Concret, producătorii de cereale persoane fizice cu mai puţin de două hectare nu vor fi impozitaţi, ca şi până în prezent. Cei care deţin între două şi cinci hectare şi care achitau un impozit de 214,5 lei pe hectar vor plăti 96,5 lei, iar proprietarii a mai mult de 50 de hectare de teren, care plăteau tot 214,5 lei pe hectar, vor fi taxaţi cu 84,94 lei pe hectar, după cum a explicat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Plata impozitului se face către bugetul de stat în două rate egale. Jumătate din impozit se achită până la 25 septembrie inclusiv, iar diferenţa până la 15 decembrie inclusiv.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Nici micii întreprinzători nu au fost uitaţi.

Toate firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 de euro vor plăti de la 1 februarie un impozit obligatoriu pe venit de 3%. Analiştii sunt de părere că orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75% va avea de suferit de pe urma acestei decizii.

Băuturile şi ţigările, mai scumpe

Pe de altă parte, este de aşteptat ca din acest an românii să plătească mai mult pentru bere, băuturi fermentate şi ţigarete, ca urmare a majorării accizelor.

Pe lângă creşterea accizelor deja existente, Ministerul Finanţelor a decis şi aplicarea unor noi accize.

De exemplu, Guvernul a introdus o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%, precum şi o acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

De asemenea, nivelului accizelor pentru bere creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato, iar accizele pentru berea realizată de micii producători cresc de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.

La ţigarete, calendarul de creştere a accizelor a fost devansat de la 1 iulie la 1 aprilie.

TVA-ul bunurilor furate

În ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, noul Cod Fiscal introduce posibilitatea depunerii unei declaraţii de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.

În cazul bunurilor furate, se prevede obligativitatea ajustării TVA la momentul constatării lipsei în gestiune. Sunt introduse prevederi noi care permit anularea ajustării taxei în cazul dovedirii acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă, conform recomandărilor Ministerului Justiţiei, potrivit ZF.

De asemenea, Codul Fiscal clarifică faptul că în cazul stocării electronice a facturilor nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

O altă prevedere a Codului Fiscal se referă la cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru care se prevede o deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit de 50%.

Venituri suplimentare la bugetul de stat din noile măsuri fiscale (milioane lei)

Sursa: ZF.ro

Contribuţii sociale obligatorii

O altă noutate vizează persoanele care sunt detaşate în ţară sau străinătate.

Indemnizaţiile primite de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în ţară şi în străinătate, ce depăşesc 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru personalul din instituţiile publice, sunt subiect de contribuţii sociale, potrivit noului Cod Fiscal.

Cum să mai trăim pe scumpirile astea?

Ce să mai mănânci pe criza asta, dacă până şi cartofii, alimentul de bază al românilor, s-au scumpit simţitor în ultimul an? Conform Institutului Naţional de Statistică, preţul acestei legume a crescut cu 24%.

De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit ţigările, cu 26%. Dar dacă la viciu mai poţi să renunţi, la mâncare ba! De exemplu, din decembrie 2009 şi până luna trecută, preţurile fructelor şi al uleiului s-au majorat cu 11%, respectiv, 16%. Şi dacă mai pui că şi celelalte produse şi servicii s-au scumpit, atunci chiar te întrebi cum reuşesc românii să mai trăiască.

Creştere medie cu 6 procente

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică, media creşterii preţurilor pentru produsele alimentare şi nealimentare a fost de 6% în doar 10 luni.

13 miliarde de euro, pe mâncare şi pe băutură

Anul trecut, românii au cheltuit 13 miliarde de euro pe mâncare şi pe băutură. La fel ca ungurii şi cehii, doar că ei sunt de două ori mai puţini. Analiştii economici ai pieţei de magazine alimentare spun că tendinţa românilor de a cumpăra mai puţin vine din obiceiul nostru de a ne baza pe producţia proprie. În plus, România are cel mai mic salariu mediu brut din toată Europa de Est. Din cauza acestui lucru, românii se orientează spre promoţii şi produse cât mai ieftine.

La primăvară, importăm grâu

Din primăvara anului viitor, vom avea pâine mai scumpă, după cum anunţă reprezentanţii Agrostar. Asta pentru că rezervele de grâu românesc sunt pe terminate şi vom fi nevoiţi să importăm. Grâul de panificaţie importat va fi cu 30% mai scump, astfel încât producătorii vor fi obligaţi să crească preţul pâinii

 

 

 

Românii o duc mai rău decât locuitorii din Trinidad Tobago

Potrivit unui studiu mondial, România stă mai prost în ceea ce priveşte prosperitatea şi fericirea cetăţenilor, decât Bulgaria, Tunisia, Panama şi Trinidad Tobago.

România este pe locul 51, încadrată de Kazahstan si Thailanda. Bulgaria ocupă poziţia a 46-a, iar Ungaria este pe 34. Totuşi o ducem mai bine decât Mexic, Rusia, Africa de Sud sau Turcia. „Indicele prosperităţii” îşi propune să evalueze factorii care generează creştere economică şi produc cetăţeni fericiţi, pe termen lung.

Primele zece clasate sunt, în ordinea poziţiei ocupate, Norvegia, Danemarca, Finlanda,Australia, Noua Zeelandă, Suedia, Canada, Elveşia, Olanda şi Statele Unite. Cel mai bine plasat stat central-est european intrat în UE după 2004 este Slovenia, pe locul 21. Topul este încheiat de Pakistan şi Zimbabwe.

 

Nu mai plăteşti ratele şi nu ai nimic pe numele tău. Mai poate face banca ceva?

Cu o sentinţă judecătorească definitivă banca poate popri integral veniturile voastre dacă acestea nu sunt integral pe cartea de muncă. Instituţia de credit are ce face doar dacă nu sunteţi şomeri şi aveţi bunuri în proprietate.

Ţi-ai făcut credit, ai plătit un timp ratele dar, la un moment dat, nu mai poţi plăti. Ce-ţi poate face banca dacă nu ai nimic proprietate personală? Raspunsul nu este unul simplu. Depinde de mai mulţi factori. Astfel, daca creditul este purtător de ipotecă, atunci banca o va putea executa.

Dacă a fost co-girat de către o altă persoană atunci banca îi poate cere acesteia banii, sau, în lipsa acestora, bunurile personale. Pe de altă parte, în cazul, în care niciuna din variantele de mai sus nu este valabilă atunci băncii nu-i rămâne decât să pună poprire pe venituri. Dacă veniturile pe care le realizaţi sunt trecute integral pe cartea de muncă atunci banca poate reţine maxim 30% din acestea.

În schimb, dacă obţineţi şi venituri dintr-un contract de colaborare, banca poate reţine 100% din acestea, potrivit lui Iulian Urban, proprietarul Urban şi Asociaţii, una dintre cele mai mari firme de recuperare debite din ţară. “Dacă nu s-a declanşat procedura de executare silită timp de 3 ani de la sistarea plăţii ratelor atunci creditul se prescrie. În schimb, dacă sunteţi în executare silită atunci banca vă poate urmări ani de zile”, spune Urban.

Chiar dacă sunteţi şomeri, fără nicio colaborare şi fără nicio proprietate personală nu puteţi considera că aţi scăpat de tot. Dacă vreodată vă veţi angaja şi veţi achiziţiona un bun, banca poate afla de noul statut. În acest caz este în drept să vă poprească salariul şi să vă scoată la vânzare casa, terenul ori maşina dobândită.

Basescu va cere masuri de austeritate mai dure

Presedintele Traian Basescu a declarat ca va cere inasprirea masurilor de austeritate. Care sunt argumentele sefului statului?

Alte reduceri

„In 2011 vom imprumuta sase miliarde de euro doar pentru asa ceva (finantarea cheltuielilor bugetare, n.red.). Ceea ce ma face sa cer Guvernului sa ia masuri de reducere a cheltuielilor sociale. Nu avem resursa investitionala. Eu nu pot pune in aplicare, dar pot sa cer. Sa reduca cheltuielile sociale. Pentru a crea un spatiu de 1-2 miliarde din imprumuturi, bani pentru a-i duce in investitii”, le-a spus presedintele Traian Basescu, ambasadorilor Romaniei, convocati la Bucuresti pentru Reuniunea Anuala a Diplomatiei, potrivit Realitatea.net.

[Lovitura de gratie: Impozitam tot]

Fara bani pentru relansarea economiei: Romania, „numai” o societate de consum

Potrivit sefului statului, incepand de anul viitor, Romania va inregistra crestere economica. Aceasta crestere ar fi avut loc si anul acesta daca nu ar fi crescut TVA. „Este clar ca vom intra pe crestere economica in mod cert incepand de anul viitor, dar este de vazut daca se va mentine trendul de crestere al trimestrului doi si in trimestrul trei si patru avand in vedere cresterea TVA. Daca nu se introducea cresterea TVA, cu certitudine si trimestrele trei si patru ar fi fost cu crestere. Asa exista o incertitudine, ” a comentat acesta, conform Gandul.

Totusi, Basescu i-a sfatuit pe ambasadori sa nu se lase pacaliti de „atmosfera televizata”, deoarece tot ce se imprumuta se duce in consum. Astfel, el este de parere ca „principalele probleme raman deficitul bugetar si faptul ca Romania se imprumuta pentru a plati salariile”.

„Romania trebuie sa-si continue programul de ajustare. Guvernul in functie trebuie sa readuca cheltuielile de consum ale Romaniei la nivelul resurselor pe care tara le genereaza. Trebuie sa venim la nivelul la care sa functionam cu banii pe care ii avem. S-a ajuns la momentul la care oamenii politici care sunt in responsabilitate trebuie sa spuna romanilor unde suntem, de ce imprumutam bani si trebuie sa spuna ce trebuie facut,” a aratat Basescu.

O mai mare austeritate

El a adaugat ca va cere o si mai mare austeritate: „Vreau sa intelegeti de ce voi avea in continuare pozitii prin care sa cer accentuarea austeritatii. Fara asta nu vom putea avea in 2011 bani pentru investitii. Vreau sa stiti motivul pentru care imi „place” sa fiu injurat. Sunt oameni in care politicienii trebuie sa-si asume responsabilitatea. Sau macar sa aiba constiinta impacata,” este convins seful statului.

Analistii avertizeaza: Leul, la un nou minim istoric

Leul ar putea cobori la un minim record fata de euro din cauza instabilitatii politice din Romania, dar si in contextul deteriorarii cererii pentru active riscante pe fondul temerilor privind economia globala.
Cursul ar putea creste la circa 4,4 lei/euro, potrivit estimarilor preluate de Bloomberg, a firmei de servicii financiare Brown Brothers Harriman & Co,, apropiat de minimul record de 4,4012 lei/euro inregistrat pe 29 iunie, scrie MEDIAFAX.

„Pe fondul problemelor globale, ne asteptam ca acest curs sa urce treptat in urmatoarele saptamani. Am dori sa adaugam si ca instabilitatea politica este o problema care probabil se va inrautati”, avertizeaza analistii.

Bursele din Europa si Asia sunt in scadere, la fel ca majoritatea valutelor tranzactionate pe pietele financiare internationale, in asteptarea rapoartelor privind preturile de pe piata rezidentiala americana si increderea consumatorilor din SUA. Datele vor influenta increderea investitorilor in procesul de relansare economica globala si, implicit, vor afecta directia pietelor.

Analistii Brown Brothers Harriman & Co. amintesc de masurile dure de austeritate si de motiunea de cenzura din iunie, prevestind deteriorarea situatiei politice de la Bucuresti in aceasta toamna.

„Guvernul de coalitie a rezistat la limita motiunii de cenzura din iunie, care a vizat reducerile de salarii si pensii, iar un nou astfel de vot a fost anuntat de opozitie pentru aceasta toamna. Popularitatea guvernului s-a prabusit la minime record„, scriu analistii firmei de servicii financiare.

Moneda nationala s-a depreciat accentuat in prima parte a sedintei interbancare de marti, pe fondul contextului international nefavorabil, astfel ca referinta BNR a urcat cu 2,71 bani, la 4,2597 lei/euro, cea mai inalta cotatie de la 23 iulie.

Cresterea salariilor, doar o iluzie?

Cresterea salariilor ar putea fi doar o iluzie, in conditiile in care prin viitoarea lege, angajatii la stat vor primi mai putini bani, avand in vedere modul in care se stabileste salariul minim, dar si faptul ca majorarea propusa cu pana la 20% inseamna o revenire in parte la vechile salarii, iar asta nu pentru toti.
Sindicalistii nu agreeaza ideea noului proiect de lege a salarizarii, dupa ce Legea 330 din 2009, la care au lucrat experti din sindicate, patronate si Guvern, aflata deja in vigoare dar nepusa in aplicare, a fost aruncata la cos si inlocuita cu un proiect care ii dezavantajeaza pe toti salariatii sistemului public.

Astfel, acestia sunt de parere ca toate categoriile de bugetari vor primi prin aplicarea noii legi a salarizarii mai putini bani, pentru ca este vorba de un salariu minim, respectiv coeficientul unu din grila, mai mic decat cel din Legea 330/2009, dar si pentru ca salariile de referinta sunt cele reduse deja cu 25 la suta.

Nereguli in legea cresterii salariilor

In Legea 330, salariile de referinta erau cele din decembrie 2009, mai exact cele nediminuate cu 25 la suta, ceea ce ii deranja pe guvernanti. Marea problema a acestei noi legi, in opinia sindicalistilor, este aceea ca guvernantii se refera la salariile din iulie 2010, luate ca baza, fara sa mai tina cont de faptul ca atunci cand a fost aplicata reducerea cu 25 la suta s-a spus „foarte clar” ca este pe o perioada determinata, adica pana la 31 decembrie 2010.

O alta problema care ii dezavantajeaza pe bugetari este, in opinia sindicalistilor, modificarea raportului din grila, de la 1 la 12, la 1 la 15, crescand salariile celor din functiile de conducere. Astfel, se vor reduce salariile celor cuprinsi in coeficientii de jos, pentru a se putea incadra intr-un anumit fond de salarii.

O alta mare problema, contestata de sindicalisti este cea legata de salariul minim, coeficientul unu din grila. Guvernul doreste ca acesta sa se stabileasca printr-o lege speciala in fiecare an, astfel incat sa fie corelat cu bugetul.

Reprezentantii angajatilor din sistemul public nu vor insa sa se extinda acest salariu minim si la mediul privat, pentru ca nu s-ar mai garanta un salariu minim pe tara, iar de la an la an acest salariu ar putea sa scada. Ceea ce este si mai rau, in opinia sindicalistilor, este conditionarea sistemul privat de cel bugetar, mai exact fixarea salariul minim in functie de ce se intampla la buget si extins la privat, unde sunt alte reguli.
Viitor sumbru: Salarii mai mici de la an la an

Daca Guvernul ar lua decizia stabilirii unui salariu minim si la buget si la privat de 700 de lei, de exemplu, sau mai mare, a doua zi ar avea incasari mai mari la buget dintr-o data, pentru ca, spun sindicalistii, chiar daca se va trece in cartea de munca numai salariul minim, raportarea se va face la o alta baza si ar exista incasari mai mari „fara ca Guvernul sa miste un deget”.

Sindicalistii considera ca probabil exista presiune din partea unora dintre patronate care tin de puterea actuala si care trebuie ajutate, presiune de a tine pe loc salariul minim sau chiar de a-l micsora, conform noilor prevederi. Daca in 2011 va fi 640, este posibil ca in 2012, daca situatia economica se va inrautati, salariul minim sa fie mai mic de 640 de lei.

Cresterea salariala, falsa!

Vehiculata crestere salariala cu pana la 20 la suta este falsa, la un simplu calcul. Pe transe de salarii, cresterile vor fi intre 20 la suta si unu la suta, dar practic nu este o crestere salariala, ci este un mic retur de bani din ce s-a luat, din cei 25 la suta, o revenire nu in totalitate, si nu pentru toti.

A da 20 la suta unei persoane care are 600 de lei salariu, dar sa i se ia din 2011 al treisprezecelea salariu si toate celelalte beneficii salariale, inseamna de fapt ca acea persoana nu primeste nimic in plus fata de ce are azi. Iluzia majorarii este dubla – o data pentru ca legea se aplica la un salariu mai mic cu 25 la suta si a doua oara ca nu se inapoi decat o parte din ce s-a luat.

In Legea 330 se pleca de la un salariu minim de 705 lei, pe acest nivel se construia grila, iar cei care aveau sub aceasta suma trebuia sa aiba o crestere pana la 705 lei cel putin. Daca ramanea in vigoare aceasta lege, salariul minim trebuia sa creasca, de la 705 lei, in fiecare an, in timp ce in noul proiect este vorba de 640 de lei, dar exista posibilitatea sa scada, daca economie nu se redreseaza.

Sindicalistii nu agreau nici Legea 330 in totalitate, insa acum, facand o comparatie cu ce se doreste pentru salarizarea bugetarilor, constata ca este mult mai rau daca acest nou proiect ajunge sa fie lege, iar salariatii din sistemul public au mari sanse sa aiba salarii mai mici de la an la an.

Mark îi învaţă pe români cum să trăiască fără bani

Mark Boyle, un economist de 31 de ani, din Marea Britanie, a renunţat în 2008 să mai folosească bani şi a ales să ducă o viaţă lipsită de orice grijă materială, trăind într-o rulotă şi hrănindu-se cu ce cultivă. Într-un interviu acordat EVZ, Mark spune că sute de români îl abordează pe blog şi îi cer să-i înveţe cum să trăiască fără bani.

Mark trăieşte din ce apucă, pe lângă o fermă ecologică din Marea Britanie. În urmă cu doi ani, tânărul s-a decis să renunţe la “viaţa materială”, adică să trăiască fără bani. Doarme într-o rulotă, mănâncă ce cultivă şi găteşte doar la foc. “Găsesc totul în natură, alimente pe care le gătesc. Mai e o fermă unde mai ajut şi iau legume. Carne nu consum, pentru că sunt vegetarian de şase ani. Nu mai cumpăr produse de doi ani”, spune Mark într- un interviu acordat Evenimentului Zilei.

Vrea să consume cât mai puţin

Tânărul afirmă că a fost inspirat de filozofia lui Ghandi şi vrea să trăiască consumând cât mai puţin, să nu muncească şi să nu se streseze pentru nişte bani pe care să-i arunce apoi pe lucruri inutile.

Mark are şi un blog (www.justfortheloveofit. org/blog) unde se “întâlneşte” cu peste 20.000 de membri ai comunităţii “freeeconomy” (cei care trăiesc, voluntar sau din nevoie, cu foarte puţini bani). El spune că blogul îl alimentează cu ajutorul unui laptop pe care îl încarcă de la un panou solar. Interesant este faptul că, în ultimul timp, Mark a fost abordat de sute de români care, probabil din cauza sărăciei în care se află, “vor să ştie şi să înveţe cum poţi trăi fără bani”. “Înţeleg frustrarea românilor care pe timpul comunismului nu au avut proprietăţi. Percep această temere”, mai spune Marc în Evenimentul Zilei.

Cum supravieţuieşte bărbatul

• S-a inspirat din filozofia lui Ghandi;
• Mănâncă ce apucă din natură şi ce cultivă;
• Găteşte doar la foc;
• Lucrează la o fermă pentru legume şi fructe;
• Bea apă când îl doare capul;
• Foloseşte plante în loc de medicamente;
• Îşi tratează alergiile cu pătlagină;
• Foloseşte energie solară.

fotografii: EVZ

Haos in toata tara la depunerea declaratiilor pentru pensii si somaj

Mii de persoane au stat miercuri la cozi la casele de pensii si agentiile de ocupare a fortei de munca din tara pentru a-si depune declaratiile aferente veniturilor din drepturi de autor si PFA. Ministrul Muncii a anuntat ca nu vor exista penalitati pentru depasirea termenului.
Aglomeratie si haos

Desi data de 25 august este termenul limita, aglomeratia pentru depunerea documentelor in vederea achitarii contributiilor pentru pensii si somaj a aparut abia luni, fiind amplificata de mai multe nereguli:

Nu este clar ce documente trebuie depuse, nu se cunosc conturile in care ar urma sa intre banii, formularele au fost publicate tarziu. Mai mult, regulile privind depunerea declaratiilor pentru contributiile individuale la somaj, pensie si asigurari de sanatate sunt neclare si interpretate diferit chiar de catre functionari din institutiile care gestioneaza situatia, potrivit MEDIAFAX.

Cluj-Napoca: Sute de persoane s-au prezentat miercuri, inca de la ora 7.00, la ghiseele Casei Judetene de Pensii Cluj si AJOFM, pentru a depune declaratii si pentru a plati contributiile individuale de pensii si somaj. Mai multe persoane au declarat ca au fost nevoite sa se invoiasca de la locul de munca. „Nu mi se pare normal sa vin lunar sa pierd cateva ore la cozile de la institutii sa completez declaratii si sa dau bani la stat”, a declarat un cetatean.

Casa Judeteana de Pensii Cluj a deschis patru ghisee de preluare a declaratiilor, plus un birou unde se pot primi documentele, iar AJOFM Cluj sase ghisee.

Si in Timis sute de persoane asteapta la rand sa depuna declaratiile pentru drepturi de autor, numarul ghiseelor fiind dublat,

Zeci de brasoveni au stat la cozi pentru a depune declaratiile pentru somaj si pensii. Casa Judeteana de Pensii (CJP) si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Brasov au suplimentat atat numarul de angajati la ghisee, cat si programul de lucru cu publicul. Conducerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Brasov a decis ca, in mod exceptional, luna aceasta sa prelungeasca termenul de depunere a declaratiilor pana in 31 august, dar si programul cu publicul, in cazul in care este nevoie.

Sibiu: Sute de persoane au stat miercuri la cozi la Casa Judeteana de Pensii, la Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca si la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru depunerea declaratiilor privind obtinerea de venituri din drepturi de autor.

Sibienii s-au asezat la rand inca de la primele ore ale diminetii. Si aici oamenii s-au aratat nemultumiti de timpul mare petrecut pentru completarea actelor, dar si de orele petrecute la cozi. In plus, s-au plans de termenul scurt in care au fost nevoiti sa duca la indeplinire noile obligatii.

Statul „ne iarta”!

Persoanele care nu reusesc sa depuna la timp declaratiile aferente veniturilor din drepturi de autor nu vor fi penalizate, aceste documente putand fi depuse pe parcursul acestei saptamanai. Totodata, neconcordantele ce se pot ivi pot fi refacute, a declarat miercuri ministrul Muncii, Mihai Seitan. [Nu ti-ai depus declaratia de venit la timp? Statul te iarta!].

Acesta a precizat faptul ca, de zece ani, in perioada 24 – 25 a fiecarei luni este aglomeratie mare la casele de pensii si la agentiile somaj, doarece in aceasta perioada vin si reprezentantii firmelor care trebuie sa depuna documentele.

La coada pentru taxe, lunar

Raspunzand unei intrebari legate de faptul ca 500.000 de beneficiari de drepturi de autor sunt in postura de a se prezenta lunar la ghisee cu declaratii pentru a plati taxe, premierul Emil Boc a declarat, marti seara, ca este vorba despre o supozitie, afirmand ca o asemenea informatie nu se confirma.

Acesta i-a indicat pe ministrii Sebastian Vladescu si Mihai Seitan drept persoane care pot oferi informatii ce tin de componenta tehnica.

Mii de disponibilizari la CFR

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) vrea sa disponibilizeze intre 7.100 si 8.300 de angajati de la societatile feroviare.
Numarul disponibilizarilor variaza in functie de disponibilitatea partenerilor sociali de a renunta la unele drepturi, cum ar fi bonurile de masa, ajutoare materiale de Paste, Craciun si Ziua Feroviarului, prime de vacanta si autorizatii si permise. Unele dintre aceste drepturi ar urma sa fie suspendate pentru anul 2011.

Cei mai afectati angajati

Cei mai multi disponibilizati vor fi la CFR Marfa (intre 3.400 si 4.600 de persoane), iar celelalte persoane afectate sunt angajate la CFR Calatori (2.075) si CFR SA (1.630), relateaza MEDIAFAX.

Masurile de reducere a cheltuielilor la CFR Marfa vizeaza economii de 300 milioane de lei prin reorganizarea prin absorbtie in CFR Marfa a filialelor SC Intretinere Reparatii Locomotive Utilaje si SC Intretinere si Reparatii Vagoane, compensarea datoriilor pe care le au CET-urile Arad, Govora, Bacau, Brasov, Iasi catre CFR Marfa, cu datoriile pe cale le are CFR Marfa catre bugetul de stat si transferul navelor ferry-boat in administratia Ministerului Apararii Nationale.

Alte masuri se refera la eliminarea accizei la motorina consumata in transportul feroviar, valorificarea activelor neperformante, care nu participa la realizarea de venituri, separarea activitatii de vanzare servicii de activitatea post-vanzare, reorganizarea subunitatilor de vagoane, inchiderea unor puncte de lucru ce isi desfasoara activitatea in spatiile CFR SA sau altor terti.

Economii sau disponibilizari?

Astfel, in cadrul CFR Calatori, economiile urmeaza a fi de 200 milioane de lei, prin urgentarea programului de introducere in statii CFR a automatelor de bilete, implementarea unui sistem informatic ce va permita monitorizarea alimentarilor de combustibil a locomotivelor, implementarea unui sistem de control al accesului in vagoane a calatorilor posesori de legitimatie de calatorie si desfiintarea unor puncte de lucru.

CFR SA vrea sa obtina economii de 287,96 milioane de lei prin urmatoarele masuri: reducerea structurilor centrale ale companiei si ale unitatilor exterioare subordonate directiilor de specialitate, continuarea procesului de licitare si inchiriere a liniilor apartinand infrastructurii feroviare neinteroperabile ramase neadjudecate in etapele de licitatie derulate anterior (35 de sectii insumand 814,63 km, care prin inchiriere aduc economii de 158,1 milioane lei/an), inchiderea sectiilor de circulatie neinteroperabile si disponibilizarea personalului aferent, in cazul sectiilor ce nu vor putea fi inchiriate, si reducerea cheltuielilor cu lucrari si servicii in ramurile Linii si Instalatii.

Propunerile MTI sunt prezentate sindicatelor feroviare, la ora transmiterii stirii, de ministrul de resort, Radu Berceanu.
Berceanu a declarat in aceasta dimineata ca numarul celor care vor fi afectati depinde de gasirea altor solutii de diminuare a cheltuielilor.

„O sa le prezint sindicatelor acest program, care are si disponibilizari, dar nu este batut in cuie, este o propunere. Daca in discutiile cu sindicatele vom gasi si alte solutii de reducere a cheltuielilor si crestere a veniturilor o sa se diminueze numarul disponibilizatilor„, a afirmat Berceanu, la deschiderea circulatiei pe pasajul de la Brazi de pe centura Ploiesti.

Acesta a aratat ca pierderile de la calea ferata sunt de circa 600- 700 milioane lei anual: „Pierderile de la CFR puteam sa le punem in investitii. Daca am fi avut acesti bani pentru reabilitarea caii ferate si achizitia de vagoane, incasarile ar fi fost mai mari”.

Ai carte de munca si drepturi de autor? Platesti de doua ori la CNAS

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Lucian Duta, a declarat ca persoanele care obtin venituri din drepturi de autor, dar si pe cartea de munca platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate.
„Sunt trei situatii. Una care vizeaza persoanele ce obtin venituri, altele decat din drepturi de autor, si care platesc contributia la asigurarile de sanatate. Apoi, sunt cei care primesc venituri din drepturi de autor, dar au si carte de munca. Acestia platesc de doua ori contributia la asigurarile sociale de sanatate. Adica, o data pentru drepturile de autor, iar a doua oara pentru cartea de munca”, a precizat presedintele CNAS.

A treia categorie este reprezentata de persoanele care obtin doar ocazional venituri din drepturile de autor. „In acest caz, nu este platita contributia la asigurarile sociale de sanatate„, a mai spus presedintele CNAS, Lucian Duta, transmite MEDIAFAX.

Guvernul a aprobat, pe 2 august, normele metodologice de aplicare a ultimelor modificari efectuate la Codul Fiscal, prin care a fost extinsa baza de impozitare, norme care reglementeaza inclusiv sistemul de impunere in cazul persoanelor platite prin drepturi de autor.

Conform proiectului normelor de aplicare a Codului Fiscal, veniturile din drepturi de autor vor fi incluse in categoria celor obtinute din activitati independente, astfel incat impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii nu vor fi recalculate si datorate solidar de catre platitor si beneficiar.

In situatia persoanelor care realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale reprezinta cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare decat echivalentul acestui plafon.

In situatia persoanelor care nu realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale este cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, daca acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total brut al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare decat echivalentul acestui plafon.

Contributiile individuale vor fi impuse inclusiv in situatia in care veniturile de natura profesionala sunt realizate de persoane pentru care asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este in prezent facultativa.

Persoanele asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii, nu vor plati contributii individuale de asigurari sociale.

Dupa „sfertuiala” din 2009, salariile isi vor reveni poate in 2014

Legea salarizarii va fi modificata complet si nu se va mai tine cont de salariile de referinta din 2009, ci de cele diminuate din 2010, iar anual va fi data o lege speciala care va stabili nivelul salarial, la salariile de anul trecut putandu-se reveni in cel putin patru ani, spun sindicalistii.
Presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, vineri, la finalul discutiilor cu premierul, care au avut loc la Palatul Victoria, ca Legea 330 „va deveni istorie, in septembrie va fi inlocuita”, transmite MEDIAFAX.

Costin a mentionat ca salariile de referinta din aceasta noua lege a salarizarii nu vor mai fi cele din 2009, ci acualele salarii, adica cele diminuate cu 25 la suta.

Liderul BNS a mai spus ca premierul a discutat cu sindicalistii despre posibile majorari salariale cu 10-15 la suta, in 2011, mai mult pentru cei cu venituri mici, precizand ca, in prezent, o treime din populatia activa, respectiv 1,5 milioane de angajati, primeste salariul minim pe economie.

Costin a subliniat faptul ca in fiecare an va fi data o lege speciala care va stabili nivelul de salarizare, tinandu-se totodata cont de Legea bugetului din anul respectiv.

Potrivit lui Costin, in conditiile in care Legea salarizarii va fi modificata total si va fi completata anual de o lege speciala, se prelungeste perioada pana cand fiecare salariat din Romania va beneficia de aceasta Lege a salarizarii, ajungandu-se la 15-20 de ani.

Liderul BNS: In minim patru ani se va reveni la salariile din 2009.

Presedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a spus ca in noua lege a salarizarii se va reveni la raportul de 1 la 15 intre salariul minim si maxim din sistemul bugetar.

In ceea ce priveste salariul minim garantat, respectiv punctul unu din grila, premierul a propus valoarea de 640 de lei, sindicalistii cerand insa un minim de 700 de lei, a adaugat Hossu.

„Potrivit prognozelor, salariul minim garantat la nivelul economiei ar trebui sa fie 860 de lei, in 2011. Stim ca acest lucru nu este posibil, dar cerem macar un minim de 700-750 de lei, iar premierul a promis ca va analiza aceasta solicitare”, a mai declarat Hossu.

Liderul „Cartel Alfa” a adaugat ca aceasta „modificare completa” a Legii salarizarii unitare implica o noua trecere prin Parlament sau o noua asumare din partea premierului.

Sindicalistii au spus ca luni vor primi din partea Guvernului proiectul noii Legi a salarizarii, urmand sa aiba loc discutii intre cele doua parti pentru analizarea acestuia.

Salariul minim pe economie unic cuprins intre 600 si 700 de lei

Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat, joi, la Targoviste, ca se urmareste ca salariul minim pe economie sa fie unic, in cuantum cuprins intre 600 si 700 de lei, in acest sens existand negocieri cu sindicatele si cu patronatele.

„In ceea ce priveste salariul minim pe economie, suntem in negocieri si cu sindicatele, si cu patronatele ca sa unificam asa numitele salarii minime pe economie in sistemul bugetar, care de fapt nu are un salariu minim brut. Acela este minim pe economie, 600 de lei acum, si are prima treapta de salarizare 700. Vom face o singura valoare si o sa incercam sa o ducem la peste 600 de lei. Nu va pot spune acum cifra la care o sa ne angajam. Urmeaza sa continuam negocierile. Maine (vineri -n.r.) la ora 12,00, avem o intrunire cu liderii celor cinci confederatii sindicale la nivel de premier, ministrul Muncii, ministrul de Finante pentru a face o discutie si pe probleme de salarizare si pe problema salariului minim pe economie„, spunea Mihai Seitan.

Lefuri mai mari cu 10% in 2011, dar fara al 13-lea salariu

Totodata, ministrul Muncii a mai declarat ca salariile bugetarilor vor creste, anul viitor, cu peste 10 la suta, dar se va renunta la cel de-al 13-lea salariu si la primele de vacanta.

„Legea asumarii raspunderii, care a redus cu 25% salariul, este facuta pana la sfarsitul anului, urmand ca in 2011, potrivit aceleiasi legi, sa se revina pe cresteri salariale, in functie de restructurarile bugetare si de anvelopa financiara a anului urmator pentru salarii. Ca atare, cresterea salariala va pleca de la aceasta reducere, vor creste salariile, dar nu vor creste la toata lumea cu 25%, ci, in medie, cu ceea ce reusim sa obtinem din restructurarea aceasta si tinand cont de aceasta anvelopa„, a afirmat Seitan.

El a spus ca, potrivit calculelor facute la acest moment, daca nu ar exista reduceri de personal ar fi posibila o crestere de circa 5% a salariilor in 2011.

„Daca anul viitor vom restrictiona in continuare al 13-lea salariu si primele de vacanta, vom avea inca 5%, deci vom avea 10%, la care vom putea adauga o crestere datorata reducerii de personal pe care o facem acum. Deci o sa fie mult peste 10%. Salariile mici care sunt in jurul salariului minim pe economie sau peste salariul minim vor avea cresteri peste 25%”, a sustinut ministrul.

Castigatori si perdanti in sistemul public: Cum arata prima rectificare bugetara din 2010?

Guvernul a aprobat, miercuri, prima rectificare bugetara din acest an, prin care sunt taiate alocatiile mai multor ministere si acordate fonduri in special pentru plata pensiilor, indemnizatiilor de somaj si altor alocatii de natura sociala, cu scopul de a evita „declansarea unor conflicte sociale”.
Conform proiectului de rectificare, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va primi in plus 4,36 miliarde lei, reprezentand transferuri de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum si a pensiilor IOVR, indemnizatiilor reparatorii, alocatiilor de stat pentru copii, alocatiilor familiale, indemnizatiilor pentru cresterea copilului si altor ajutoare sociale, informeaza MEDIAFAX.

Cine mai primeste fonduri in plus?

Ministerul Sanatatii va primi la randul sau inca 2,81 miliarde lei, reprezentand transferuri din bugetul de stat catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru acoperirea deficitului.
Alte fonduri vor fi alocate Ministerului Mediului si Padurilor (241,2 milioane lei), Ministerului Economiei (207,1 milioane lei), Ministerului Culturii (56,9 milioane lei, pentru restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice, precum si consolidarea unor cladiri culturale, ca Biblioteca Nationala a Romaniei, Teatrul I.L. Caragiale), Ministerului Comunicatiilor (49,6 milioane lei, in principal, pentru plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor Microsoft), Academiei Romane (17 milioane lei, pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile).

Ce ministere au bugetele ciopartite?

Vor fi insa taiate bugetele Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ( cu 494,6 milioane lei), Ministerului Administratiei si Internelor (476,8 milioane lei), Ministerului Apararii Nationale (278,5 milioane lei), Ministerului Justitiei (198 milioane lei), Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (168,6 milioane lei), Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (142,5 milioane lei), Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (121,7 milioane lei), Ministerului Public (105,2 milioane lei).

Guvernul apreciaza in nota de fundamentare a proiectului ca vor fi asigurate fondurile pentru plata integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a indemnizatiilor de somaj si „evitarea declansarii unor conflicte sociale”.

Taxa pe valoare adaugata, salvatoarea Guvernului

Veniturile estimate la bugetul consolidat scad la rectificare cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi reduse doar cu 714 milioane lei, cele mai mari diminuari de venituri fiind la impozitul pe venit, accize si impozitul pe profit, Guvernul bazandu-se pe resurse suplimentare din cresterea TVA.

Cheltuielile pe acest an ale bugetului asigurarilor pentru somaj vor fi majorate cu 1,1 miliarde lei prin rectificarea bugetara, Guvernul anticipand pentru perioada imediat urmatoare o reducere a numarului de salariati fata de prognoza utilizata la constructia initiala a bugetului.

Sumele defalcate din TVA alocate de la bugetul de stat catre bugetele locale vor fi reduse la rectificarea bugetara cu 2,1 miliarde lei, scadere care va afecta atat fondurile pentru salarii si sporuri in invatamantul preuniversitar, cat si cele pentru alocatii sociale, sali de sport si drumuri.

CFR Calatori si RAAN, alti fericiti ai acestei rectificari

Bugetul CFR Calatori si cel al Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare (RAAN) vor fi suplimentate de Guvern pentru acoperirea unor datorii fata de alte companii, inclusiv catre E.ON Gaz, conditia fiind insa ca sumele astfel incasate de catre furnizorul de gaze sa fie varsate la buget ca dividende.

Proiectul mai prevede ca Electrica si Romgaz vor dona la buget cate 400 milioane lei, iar Loteria va dona 74 milioane lei din profitul anilor precedenti si vanzari de active, iar firmele subventionate si cu pierderi anterioare, dar care inregistreaza profit in 2010 vor repartiza profitul pentru acoperirea acestor pierderi.

Pentru intregul an se estimeaza o reducere in termeni reali a Produsului Intern Brut de 1,7-1,9%, comparativ cu cresterea de 1,3% avuta in vedere la fundamentarea bugetului initial, si un deficit bugetar de 6,8%, fata de 5,9% initial.

Goana după bonuri prinde contur: Iei 168 de lei pentru 4.200 de lei cheltuiţi

“Premierea” românilor care vor solicita şi vor păstra bonurile fiscale pentru deducerea de impozit anual se apropie de implementare. A apărut deja o variantă de aplicare a acestui act legislativ, care ar putea fi şi cea finală.

Pentru un “braţ” de chitanţe, în valoare totală de până la 4.200 de lei, strânse într-un an, contribuabilul va primi o deducere de la impozitul anual de 168 de lei, adică 4% din suma cheltuită. Dacă bonurile adunate depăşesc 4.200 de lei, atunci deducerea de la impozit va fi de 1%.

Statul plănuieşte astfel să câştige 213 milioane de euro, din reducerea evaziunii fiscale. Emil Boc vrea ca legea să intre în vigoare din această toamnă sau de la 1 ianuarie anul viitor. Vestea bună este că Fiscul va trebui să-i creadă pe cuvânt pe cei care aduc bonuri pentru deducere, deoarece nu ar fi rentabil să plătească angajaţi pentru verificarea fiecărei chitanţe.

Chitanţele nu vor fi verificate

Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Edler Andras, spune că dacă omul declară că are în plic bonuri de 3.000 de lei şi el are doar de 2.900 de lei, pierderea e infimă pentru stat, iar câştigurile din diminuarea evaziunii fiscale sunt mari.

In ce moneda sa economisim?

FX Concept LLC, un fond de hedging care a cumparat masiv euro in iunie, chiar la inceputul unei cresteri de 9,7% fata de dolar, sustine acum ca este timpul pentru vanzare, anticipand deprecierea monedei unice, cauzata partial de impactul masurilor de austeritate din zona euro.
Fondul estimeaza ca moneda euro va pierde pana in septembrie avansul castigat din 7 iunie, cand se afla la minimul ultimilor patru ani fata de dolar, informeaza MEDIAFAX.

Tocmai masurile de austeritate care au consolidat increderea investitorilor in euro in ultimele doua luni ar putea slabi semnificativ in curand economiile europene, afectand semnificativ relansarea economica.

Unele date recente, precum scaderea increderii consumatorilor din Spania la minimul acestui an si inasprirea conditiilor de credit din zona euro, sugereaza ca ajustarile bugetare isi pun deja amprenta asupra economiei.

Astfel, in contextul reducerii cheltuielilor publice, economia zonei euro va avea in acest an o crestere mult mai slaba decat se estima anterior, potrivit economistilor.

Ajustarile fiscale din zona euro contrasteaza insa cu politica Statelor Unite, unde problema deficitului este momentan mai putin importanta pentru autoritati decat relansarea economica, desi multe voci au acuzat in ultimul timp perspectiva unei noi recesiuni.

Euro a crescut cu 1,1% saptamana trecuta, la 1,3052 dolari/euro, punand capat celei mai bune luni din mai 2009.

Luni, moneda europeana s-a apreciat cu 0,2%, la 1,3080 dolari.

Nu mai aruncati bonurile fiscale!

Pastrati bonurile fiscale dupa ce mergeti la cumparaturi, pentru ca s-ar putea sa va scuteasca de niste cheltuieli!

Proiect. De cate ori mergeti la bacanie, pastrati bonul fiscal, pentru ca astfel veti plati un impozit mai mic la stat

Premierul Emil Boc a anuntat ca romanii care cumpara bunuri si servicii vor primi de la stat o parte din banii cheltuiti, in schimbul bonurilor fiscale. Oamenii sunt insa sceptici ca vor vedea vreun leu de la stat.
Fie ca e vorba doar de o paine, de alimente, aparatura electrocasnica sau lucrari de reabilitare a locuintelor, premierul va sfatuieste sa pastrati chitantele, pentru ca o parte din cheltuieli vor fi deduse din impozitul pe care trebuie sa-l platiti. Masura, care va fi inclusa la toamna in Codul Fiscal, are ca scop combaterea evaziunii fiscale. Ideea premierului a creat valva printre cetatenii de rand. „Eu ma intreb de unde are el bani sa ne dea! E copilareasca ideea lui (a premierului Emil Boc ? n.r.)„, ne-a spus Marioara Samoila, o educatoare de 60 de ani.

Boc: Impozitul minim va fi eliminat din toamna

Impozitul minim va fi eliminat incepand cu aceasta toamna, iar cota unica va fi mentinuta la 16%, a declarat vineri premierul Emil Boc.
„Se elimima impozitul minim incepand cu aceasta toamna”, a declarat Boc, la evenimentul de lansare a Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2010, relateaza Wall-Street, citand NewsIn.

Primul-ministru a precizat ca impozitul minim si-a produs efectele scontate.

Boc a mai spus ca Executivul va mentine cota unica la nivelul de 16%, deoarece experientele anterioare au aratat ca impozitarea progresiva nu aduce mai multe venituri la bugetul de stat.

Videanu: Impozitul minim va fi eliminat la 1 octombrie sau la 1 noiembrie

Impozitul minim va fi eliminat la 1 octombrie sau la 1 noiembrie, a declarat, vineri, ministrul Economiei, Adriean Videanu.

„Ministerul Finantelor are calculele facute si sper ca pana la sfarsitul anului impozitul minim sa fie eliminat„, a afirmat Videanu, conform MEDIAFAX.

In urma cu cateva zile, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat intr-un interviu acordat Ziarului Financiar ca Romania trebuie sa treaca la cote progresive de impozitare a tuturor veniturilor, de la 1 ianuarie 2011, inclusiv a pensiilor, iar bugetul pe 2011 va trebui construit pe un asemenea sistem. El a spus ca actuala cota unica de 16% nu mai poate sustine bugetul, in conditiile in care recesiunea va fi in acest an mai mare de 1,5% din PIB, iar perspectivele pentru 2011 sunt incerte. Ministrul mai declara ca lucreaza la un sistem de impozit pe venitul global, in trepte mici, cu deduceri pentru pensii si asigurari de sanatate private. Impozitul pe profit urma sa scada anul viitor la 15%, pentru mentinerea competitivitatii fiscale a Romaniei, dar Vladescu nu renunta la impozitul forfetar. El mai afirma ca, pentru incurajarea consumului, va fi nevoie de reducerea TVA in 2011.

Euro, „lovit sub centura”? Jumatate dintre germani vor marca inapoi

La 11 ani dupa introducerea euro, mare parte dintre nemti dupa marca germana, potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare IPSOS.
Potrivit studiului, 51% dintre cetatenii germani intervievati au declarat ca doresc sa revina la vechea lor moneda, scrie thelocal.de. Acest rezultat vine intr-un moment destul de delicat, deoarece tot mai multi economisti vehiculeaza posibilitatea iesirii Germaniei din zona euro, in locul Greciei sau oricarui alt stat a carui economie a fost grav afectata de recesiune.

Numai 30% dintre respondentii studiului au respins ideea, in timp ce alti 18% nu s-au putut hotari daca vor sa ramana la euro sau sa revina la marca germana, se arata in datele instutului de cercetare al carui sediu se afla la Hamburg.[Eurosceptitism britanic: Euro „va muri in cinci ani”]

Incredere pierduta

Increderea germanilor in moneda unica europeana s-a prabusit in ultimele luni din cauza crizei bugetare elene si a pachetului de ajutor oferit de UE Atenei. Desi euro inca este mai puternic decat era marca germana in 1998 comparativ cu dolarul american, deprecierea brusca a monedei europene a provocat ingrijorare in cea mai mare economie a Europei, scrie thelocal.de.

Dorul de marca germana, care a fost inlocuita “in hartii” in 1999 si pe piata in 2002 cu bancnote si monezi euro, a depins de varsta respondentilor. Astfel, persoanele cu varste curpinse intre 50 si 64 de ani doresc sa se vada din nou cu marca in conturi si in portofele, in timp ce numai 42% dintre tinerii de 16 pana la 29 de ani le impartasesc dorinta.

Criza din Europa: Soros pune Germania „la colt”!

Exista mici diferente si intre raspunsurile germanilor din vest si est, deoarece 52% dintre germanii care au trait la vest de Zidul Berlinului au declarat ca prefera marca in detrimentul monedei unice europene, in timp ce doar 48% dintre cei ce au gustat din comunism au raspuns in acelasi fel.

In ceea ce priveste educatia, studiul a ilustrat ca germanii mai scoliti “iubesc” moneda unica europeana mai mult.

Astfel, numai 34% dintre cei cu studii postliceale au declarat ca ar prefera sa-si umple buzunarele cu vechea moneda, in timp ce doua treimi dintre respondetii care au absolvit o scoala profesionala au spus ca vor marca inapoi.

Studiul IPSOS a fost realizat pe un esantion de circa 1.000 de persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 64 de ani in perioada 9-12 aprilie.

Totusi, privind acest studiu, ne putem pune intrebarea: Ce se va intampla cu moneda unica europeana?

Vlădescu: „Tăierile de salarii şi pensii vor fi simţite din august”

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat joi, la Antena 3, că reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar şi cu 15% a pensiilor va fi aplicată începând cu drepturile salariale aferente lunii iulie, astfel că plăţile diminuate vor fi efectuate în luna august.

Totodată, oficialul guvernamental a precizat că salariile bugetarilor vor reveni la nivelul din prezent abia după ce minimum 100.000 dintre ei îşi vor pierde locul de muncă: „Salariile din sectorul bugetar vor putea fi mărite abia când minimum 100.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi”, a declarat Sebastian Vlădescu la Antena 3.

Erhard Busek: Romania nu are stiinta de a folosi banii europeni

Presedintele Institutului pentru Regiunea Dunarii si Europa Centrala, Erhard Busek, a declarat, vineri, la Constanta, ca exista bani, insa lipseste stiinta de a-i folosi, ceea este valabil si in Romania.
„Ar putea parea un mesaj ciudat, dar vreau sa spun urmatorul lucru: sunt destui bani, ce ne lipseste este stiinta de a-i folosi, lucru valabil pentru fondurile europene, pentru institutiile financiare internationale, lucru valabil si pentru capacitatile, aici, in Romania, de a face si dezvolta proiecte”, a afirmat presedintele Institutului pentru Regiunea Dunarii si Europa Centrala, potrivit NewsIn.In ceea ce priveste protectia Deltei Dunarii in contextul Strategiei Dunarii, Erhard Busek a apreciat ca este responsabilitatea Romaniei de a face propuneri pe aceasta tema. El a mai afirmat ca Delta Dunarii este unica in Europa, insa Romania trebuie sa faca aceasta zona cunoscuta pentru ca „fara cunoastere, nu inseamna nimic„.

Busek, fost coordonator special al Pactului pentru Stabilitatea Europei de Sud-Est, a mentionat ca fiecare e natiune este responsabila pentru treaba care trebuie facuta in tara sa, iar Strategia UE pentru Regiunea Dunarii vizeaza o cooperare mai stransa, un schimb de idei intre tarile incluse in aceasta initiativa.

FMI: „Am cerut impozitarea bogatilor”

Dominique Strauss-Kahn, directorul Fondului Monetar International, s-a opus vehement scaderii salariilor bugetarilor cu 25%, propunand in schimb impozite mai mari pentru cei bogati, insa Guvernul Romaniei a refuzat.
Seful FMI Dominique Strauss-Kahn a declarat joi seara, la canalul France 2, ca Fondul Monetar International a refuzat initial ca Guvernul Romaniei sa scada salariile bugetarilor cu 25%, deoarece acest sacrificiu al Romaniei ar fi prea mare.”Romania este intr-o situatie mai dificila decat credeam si decat o credea si ea. I-am spus: in aceste conditii, vom accepta ca deficitul bugetar pe care l-am convenit sa fie putin mai mare pentru ca in felul acesta vom sustine cresterea economica. Totusi, situatia s-a degradat mai mult decat am crezut. Prin urmare, am cerut noi masuri. Guvernul roman ne-a spus: „Vom taia 25% din salariile functionarilor.” Noi am spus NU. Daca vreti sa faceti economii, mariti impozitele si mai ales impozitele pentru cei bogati. Guvernul a spus NU, noi suntem cei care decidem. Si asta e adevarul: guvernul decide intotdeauna , nu FMI. Noi spunem doar care e drumul de urmat. Guvernul propune masurile, guvernul roman le-a ales”, a declarat Strauss-Kahn, conform Adevarul.

De asemenea, ieri, Caroline Atkinson, director pentru relatii externe in cadrul FMI, a specificat ca fondul nu a insistat asupra taierii salariilor bugetarilor in Romania, aceasta a fost decizia Guvernului Romaniei si este important ca cei vulnerabili sa fie protejati.

„Am convenit cu Guvernul Romaniei ca trebuie restranse cheltuielile bugetare, ca sa punem programul pe picioare. Vreau sa reamintesc ca scopul final al programului este ca Romania sa aiba finante publice solide, care sa permita revenirea” economica, a precizat oficialul FMI. „Si, bineinteles, exista posibilitatea unei combinatii intre reducerea cheltuielilor si cresterea taxelor, masuri prin care s-ar putea ajusta deficitul bugetar„, a adaugat Caroline Atkinson, conform NewsIn.

Inainte de a stabili masurile de austeritate pe care le va implementa, Guvernul Boc s-a consultat cu reprezentatii misiunii FMI pentru tara noastra. Potrivit ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, acestia au recunoscut ca varianta aleasa de romani este cea mai buna, insa au spus ca nu vom fi in stare sa o si implementam.
Guvernul isi asuma raspunderea pentru masurile de austeritate
„In momentul in care a venit, FMI a calculat impreuna cu noi care ar fi cea mai buna varianta, care este asta. Ulterior, FMI spus ca aceasta varianta nu o putem implementa pentru ca Romania nu este o tara capabila sa implementeze un program de acest gen, care este cel mai bun program pentru Romania„, a spus ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.
Nicio sansa: Scrisoarea FMI nu va fi modificata
Scrisoarea de intentie va fi trimisa catre FMI miercurea viitoare, in actuala forma

„Intentionam sa aprobam scrisoarea miercurea viitoare pentru a intra in circuitul institutiilor financiare internationale in asa fel incat la sfarsitul lunii iunie sa se poata face transferul transei de la Fondul Monetar International si ulterior, pentru ca procedurile in Uniunea Europeana sunt mai lungi, undeva in iulie sau spre septembrie transa de la UE„, a explicat Sebastian Vladescu, conform Realitatea.

Guvernul disponibilizeaza 70.000 de bugetari!

Guvernul s-a angajat in fata FMI sa limiteze fondul de salarii in 2011 la 39 de miliarde de lei si sa reduca numarul de angajati din sectorul bugetar la 1.290.000, de la 1.360.376 cati sunt in prezent.
„Suntem ferm hotarati sa implementam Legea Responsabilitatii Fiscale aprobate de catre Parlament la sfarsitul lunii martie 2010. Consiliul Fiscal este in curs de constituire si ne vom asigura ca membrii Consiliului si ai Secretariatul vor beneficia de personal complet, cu calificarile necesare, cat se poate de curand. Suntem in curs de elaborare a Strategiei Fiscale (SF) pentru perioada 2011-2013 si vom inainta aceasta Strategie Parlamentului pana la finele lunii mai„, se arata in documentul elaborat de Guvern, relateaza NewsIn.

Astfel, „aceasta Strategie va cuprinde obiectivul de realizate a unei tinte de deficit fiscal de pana la 4,4% din PIB in 2011 si va elima al 13-lea salariu platit angajatilor din sectorul public. Vom limita totodata fondul de salarii in 2011 la 39 miliarde de RON si vom stabili o limita de 1.290.000 total angajati in sectorul public la inceputul lui 2011”, se mai arata in scrisoarea de intentie.

Potrivit unei statistici a Ministerului de Finante, numarul total de posturi ocupate in sectorul bugetar in luna martie era de 1.360.376, cele mai multe posturi revenind angajatilor din administratia centrala – 410.926, urmati de salariatii din invatamant – 389.910 persoane, si de personalul angajat in administratia locala – 364.654.

– Toate salariile din sectorul bugetar vor fi diminuate cu 25%

Guvernul isi propune sa reduca cheltuielile bugetare cu 5,39 miliarde lei prin diminuarea tuturor salariilor din sectorul bugetar cu 25%, pentru a face o economie echivalenta cu 1,06% din produsul intern brut, se arata intr-un document al MFP privind „impactul cheluielilor de personal aferente salariilor reduse incepand cu 1 iunie”.
Ministerul Finantelor sustine ca prin aplicarea masurii de reducere a cheltuielilor salariale cu 25% in tot sectorul bugetar, respectiv la un numar de 1.360.376 bugetari, ar reduce cheltuielile statului cu salariile in cea de-a doua parte a anului cu 5,391 miliarde lei, fara a preciza insa cat reprezinta bugetul total de salarii alocat in acest an pentru sectorul bugetar.

Guvernul macelareste salariile, pensiile si ajutoarele sociale. Vezi masurile de austeritate

Incepand cu data de 1 iunie 2010, salariile din sectorul de stat, pensiile si ajutoarele de sociale vor scadea cu 15% – 25%. Salariul minim va fi de 600 de lei, valoarea punctului de pensie va scadea la 622,9 de lei, iar pensia sociala va fi diminuata de la 350, la 300 de lei. Totodata, tinerii casatoriti pot spune adio ajutorului de 200 de euro.

De asemenea, Ordonanta de Urgenta discutata astazi de Guvern mai prevede scaderea indemnizatiei pentru cresterea copilului, in cuantum de 85% din media veniturilor inregistrate in ultimele 12 luni, cu 15% si eliminarea trusoului pentru nou-nascuti.

Iar acestea sunt doar o parte din masurile de austeritate negociate cuc Fondul Monetar International.Principalele puncte ale Ordonantei:

PRINCIPALELE PUNCTE ALE ORDONANTEI

– Castigul salarial brut sau, dupa caz, solda bruta, respectiv indemnizatia bruta, aferente personalului din institutiile statului se diminueaza cu 25%. Nu mai putin de 600 de lei, insa!
– Incepand cu 1 iunie, valoarea punctului de pensie scade la 622,9 lei
– In 2010, pensionarii nu vor mai beneficia de bilete de odihna sau tratament
– Pensia minima garantata de stat scade la 300 de lei
– Inavalizii, veteranii de razboi, eroii si persoanele persecutate din motive politice pierd 15% din indemnizatiile speciale
– Indemnizatia de somaj se diminueaza cu 15%
– Alocatia familiala complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala si alocatia pentru nou-nascuti se diminueaza cu 15%
– Indemnizatia pentru cresterea copilului scade cu 15%
– Acordarea de trusouri pentru nou-nascuti se elimina
– Sprijinul financiar pentru tinerii casatoriti, in valoare de 200 de euro, se elimina

Vezi textul complet al Ordonantei de Urgenta

Inevitabil: Guvernul va majora TVA-ul la 24%

In discutiile purtate de presedintele Basescu si membrii Cabinetului Boc la Palatul Cotroceni pe marginea solutiilor economice s-a ajuns la concluzia ca o crestere a cotei unice si a TVA nu poate fi evitata, potrivit unor surse oficiale.
Primul-ministrul Emil Boc, ministrul Finantelor Sebastian Vladescu si alti membri ai Executivului au discutat miercuri cu presedintele Traian Basescu pe marginea solutiilor pentru echilibrarea bugetului in conditiile in care incasarile statului sunt mai mici, ca urmare a revizuirii prognozei de crestere economica pentru Romania de la 0,8% la zero, relateaza NewsIn.

Potrivit unor surse oficiale, din discutii s-ar fi desprins ideea ca nu poate fi evitata cresterea cotei unice si a TVA-ului, cifrele maximale in acest sens fiind 20% pentru cota unica si 24% pentru TVA. Guvernul va negocia insa in continuare cu reprezentantii FMI valorile pana la care se vor majora cota unica si TVA-ul, misiunea FMI aflandu-se la Bucuresti pana vineri.

De altfel, premierul Emil Boc si-a anulat o vizita in SUA pentrua fi prezent la discutiile cu reprezentantii FMI.

Majorarea TVA va falimenta Romania

Deputatul PDL de Prahova Andrei Sava sustine ca un Guvern care nu s-ar dovedi capabil sa asigure relansarea economiei fara sa creasca nivelul fiscalitatii ar trebui sa demisioneze si sa faca loc unui cabinet format din specialisti.

Sava sustine ca Guvernul ar trebui sa economiseasca bani prin reducerea cheltuielilor secotului public, nu sa impuna noi poveri fiscale asupra mediului privat. „Nu sunt de acord cu cresterea TVA sau a cotei unice de impozitare pentru ca astfel de masuri reprezinta un atentat asupra economiei romanesti. Cred ca echilibrul macroeconomic trebuie cautat in reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar. Acum in ceasul al 12-lea trebuie oprita risipa din contractele cu bani publici. Este inacceptabil ca acoperirea deficitului bugetar se faca pe spinarea celor care au dezvoltat mici afaceri, care au angajat oameni si care au contribuit permanent la bugetul de stat„, sustine Sava intr-un comunicat de presa dat publicitatii miercuri.

Pedelistul critica Executivul pentru faptul ca vine cu propuneri ce vor duce la sufocarea mediului de afaceri, in loc sa-l stimuleze, desi mediul privat este principalul motor al relansarii economice. „In aceste vremuri dificile, majorarea taxelor va conduce cu siguranta la falimentul multor companii romanesti si astfel la pierderea de locuri de munca. Desi masura BNR de reducere a dobanzii de referinta la un minim istoric de 6,5% este salutara, cresterea TVA si a cotei unice ar insemna adancirea in recesiune si compromiterea potentialului de crestere economica pentru 2011″, apreciaza Sava.

FMI vrea majorarea TVA la 25%

Fondul Monetar International s-a aratat inflexibil in discutiile cu Guvernul din zilele acestea si a cerut majorarea cotei unice la 20% si a TVA-ului la 25%, au precizat surse guvernamentale.
Ministrul de Finante Sebastian Vladescu a dat insa vinerea trecuta asigurari, dupa o scurta intalnire cu reprezentantii misiunii FMI in Romania, ca taxa pe valoarea adaugata (TVA) nu va fi majorata, fiind purtate in prezent discutii despre largirea bazei de impozitare.

Reprezentantii FMI s-au intalnit marti si cu liderii sindicatelor din Romania, care le-au propus cote diferentiate pentru TVA. „In ceea ce priveste problema cresterii taxelor, i-am avertizat ca preferam o taxa diferentiata la TVA care nu aduce prejudicii de consum persoanelor defavorizate. Este anormal sa platesti acelasi TVA pentru paine si produsele de lux”, a declarat presedintele Cartel AlfaBogdan Hossu, la finalul discutiilor cu reprezentantii Fondului.

Ce parere ai despre majorarea TVA-ului? Spune-ti parerea!

Potrivit liderului Blocului National Sindical, Dumitru Costin, in cazul in care nu se gasesc alte solutii, pentru reducerea cheltuielilor din sectorul bugetar s-ar putea recurge la noi valuri de disponibilizari sau de inghetari salariale.

”Cei de la Fond nu insista asupra subiectului disponibilizari, ei spun un lucru: cheltuiti foarte mult in sectorul public, cu salariile, cum gasiti o solutie este treaba voastra. Poate stam vreo doua saptamani, o luna in concediu fara plata. Acestea nu sunt aspecte discutate cu FMI, ci informatii care ne ajung de pe diverse canale guvernamentale”, a declarat Costin.

Majorarea TVA e una din solutii, nu singura

„In multe tari, mai ales TVA-ul a fost majorat. E vorba de tari aflate in criza. E o posibila solutie. Una dintre solutii, nu singura. Iar Guvernul Romaniei a spus clar ca nu doreste sa apeleze la acest mijloc”, a declarat la Realitatea TV consilierul prezidential Peter Eckstein Kovacs. „Dl Vladescu, in stanga, in dreapta, oricine ar fi la guvernare, trebuie sa ia masuri. Asta este foarte clar”, a mai avertizat Kovacs, confrom NewsIn.

Eckstein Kovacs a evocat si acuzatiile pe care le-au adus liberalii Guvernului in legatura cu desfiintarea cotei unice, opinand ca nu se va ajunge la acest lucru. „Pe de alta parte, eu cred ca liberalii au o mica problema. Fiind in opozitie si fiind, intr-adevar, cei care au initiat cota unica de impozitare, acum ei incearca sa arate ca se va dezice acest Guvern de aceasta masura. Dar aici mingea, jucaria, o are PSD-ul, care spune ca un alt fel de impozitare, progresiva, ne-ar ajuta. Aici Guvernul a spus ferm ca pastreaza aceste masuri”, a mai explicat consilierul.

„Exista mai multe variante. S-au dicutat mai multe variante si ieri si alaltaieri”, a raspuns ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, intrebat daca FMI a propus cresterea cotei unice la 20% si a TVA la 25%. Acesta a precizat ca nu s-a discutat in Guvern o posibila crestere a TVA la 25%.

Reprezentantii executivului au afirmat, insa, ca ministrii cabinetului Boc nu sunt de acord cu o eventuala crestere a taxelor in semestrul II din acest an, intrucat „o majorarea a TVA in plina recesiune ar duce la scadere economica si in 2010”.

Ministrul Finantelor declara, luni, la finalul discutiilor cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) ca „unul dintre rezultatele analizei” o reprezinta si cresterea economica negativa, insa nu a precizat o cifra in acest sens.

Ulterior, la finalul discutiilor de luni cu reprezentantii Fondului, Radu Berceanu a precizat ca FMI nu accepta cresterea deficitului bugetar pentru a aloca mai multi bani pentru investitiile in infrastructura, ci recomanda Guvernului sa reduca alte cheltuieli pentru a investi banii economisiti.

Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, nu a dorit sa comenteze despre tinta de deficit si posibilitatea majorarii acesteia sau despre cresterea taxelor, precizand insa ca taxele nu vor creste in urmatoarele luni.

Potrivit NewsIn, misiunea FMI este prezenta in Romania in perioada 27 aprilie-7 mai.

Romania, cel mai mare datornic al FMI

La 1 aprilie 2010, Fondul Monetar International avea in derulare 21 de acorduri de imprumuturi stand-by, in valoare totala 64 miliarde de euro.
Valoarea datoriei Romaniei catre FMI era la 1 aprilie 2010 de 8,26 miliarde DST (n.r: drepturi speciale de tragere- moneda virtuala a Fondului Monetar International), adica 9,32 miliarde de euro. Practic, din suma totala imprumutata de Fondul Monetar International, 15% a mers catre tara noastra, devenind astfel cel mai mare datornic al acestui organism financiar.

Pe locul doi in topul celor mai mari datornici FMI se afla Ungaria, cu o datorie la 1 aprilie de 7,63 miliarde DST, insemnand 8,61 miliarde de euro, conform Cotidianul. Locul trei este ocupat de statul vecin, Ucraina, ce are de platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by total de 11 miliarde DST (12,41 mld. euro).

De asemenea, la finele anului trecut, Romania se afla pe locul noua intr-un clasament al statelor in functie de gradul de risc al datoriilor. In prezent, tara noastra a coborat pe locul al 15-lea, potrivit unui raport al companiei CMA Data Vision, citat de Realitatea.

Romania avea, la finele lui 2009, o datorie publica directa de 11,97 miliarde de euro, in crestere cu 32,6% fata de anul anterior. Datoria publica directa include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul Finantelor Publice si autoritatile administratiei publice locale in baza legislatiei privind datoria publica, dar si cele privind ratificarea acordului dintre Romania si Fondul Monetar International.

In alta ordine de idei, daca ar fi sa vorbim de datorii externe, mai putem lua si alte state in vizor. CMA a analizat costurile de asigurare a datoriilor impotriva riscului de default (n.r: incapacitate de plata) pentru 66 de tari.

In top zece al statelor cu cele mai riscante datorii, Lituania, Liban si Romania au fost inlocuite in primele trei luni ale anului de Pakistan, Egipt si Irak. (Top 10 tari ale caror economii risca sa se „topeasca”)

Venezuela a ramas pe prima pozitie a clasamentului in primul trimestru din 2010, urmata de Argentina, Pakistan, Ucraina, Irak, Dubai, Islanda, Letonia, Grecia si Egipt.

Cel mai sigur stat a ramas si in primul trimestru din 2010 Norvegia, urmat de Finlanda, si Germania. Comparativ cu finele anului 2009, Germania si Finlanda au facut schimb de locuri.

________________________________________

Potrivit unui raport financiar al Fondului Monetar Internaţional, la începutul lunii aprilie România datora 9,32 miliarde de euro.

La 1 aprilie 2010, Fondul Monetar Internaţional avea în derulare 21 de acorduri de împrumut stand-by, în valoare totală de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de euro). ţările beneficiare datorau în total Fondului, la aceeaşi dată, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).

Valoarea datoriei României către FMI era la 1 aprilie 2010 de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Practic, România era cel mai mare datornic al FMI. Din suma totală împrumutată de Fondul Monetar Internaţional, 15% a fost către România. Menţionăm că valoarea creditului stand-by este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de euro), din care mai sunt disponibili, până la expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de euro).

Pe locul doi se află Ungaria, cu o datorie de 7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), iar Ucraina, pe locul trei, avea de plătit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by total de 11 miliarde (12,41 mld. euro). Acordul de împrumut al Ungariei cu FMI expiră în octombrie 2010, iar al Ucrainei în noiembrie 2010.

Raportul FMI precizează că valoarea îndatorării României reprezintă 802% din cota de participare a ţării la contul general de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuală. Următoarele clasate sunt Ungaria şi Letonia, unde valoarea datoriei reprezintă de şapte ori cota de participare, respectiv Islanda şi Ucraina, unde valoarea datoriei reprezintă de peste cinci ori cota de participare.

Potrivit BNR, România are o cotă de participare la FMI de 1,03 miliarde DST, însemnând 0,47% din cota totală a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

Cine nu ne vrea in UE?

Noua state membre UE impun in continuare restrictii pe piata fortei de munca pentru cetatenii romani, desi au trecut mai mult de trei ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE). Masuri similare sunt aplicate si de alte patru state europene din afara Uniunii.
Cele noua state membre care solicita in continuare permise de munca muncitorilor romani sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie si Olanda, potrivit EURES, citat de NewsIn.Cetatenii romani care doresc sa lucreze in Austria au in continuare nevoie de un permis de munca (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de catre angajator. Incepand cu 1 ianuarie 2008, Austria si-a deschis piata muncii pentru cetatenii noilor state membre ale UE, inclusiv Romania si Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii.

Conform noilor reglementari, se pot elibera aprobari de munca in domeniul constructiilor, industriei auto sau pentru bucatari si ospatari.

Pentru ca un cetatean roman sa obtina permisul de munca in Belgia este necesar ca un angajator din aceasta tara sa inainteze autoritatilor competente o cerere de autorizatie de munca pentru cetateanul in cauza. Odata ce autorizatia de ocupare este obtinuta de catre angajator, lucratorul va obtine permisul de munca.

„Romanii vor beneficia de o <procedura accelerata si simplificata> de obtinere a permisului de munca (5 zile) in cazul in care vor sa ocupe un loc de munca intr-una dintre functiile declarate <critice>, respectiv pentru care piata belgiana a muncii este in imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de munca. Meseriile considerate <critice>, pentru care se cauta forta de munca straina, sunt oferite in patru mari regiuni: Valonia (respectiv 90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofona (53) si Bruxelles (52)”, anunta reteaua serviciilor publice de ocupare europene.

Cetatenii romani care doresc sa lucreze in Franta trebuie sa obtina in prealabil o autorizatie de munca. Franta a liberalizat, insa, accesul cetatenilor statelor Uniunii Europene pe piata muncii, inclusiv in cazul Romaniei, pentru inca 150 de profesii si meserii, in domenii precum constructii, comert, agricultura, electricitate si electronica, transporturi, logistica si turism, industria usoara, industria de prelucrare a lemnului, informatica, cercetare, sistemul bancar si al asigurarilor, comert, servicii casnice si sanatate.

Locuri de munca pe baza acordurilor bilaterale

In cazul Germaniei, romanii pot beneficia de locuri de munca numai pe baza acordurilor bilaterale. Intre Germania si Romania exista trei intelegeri bilaterale privind schimbul de forta de munca (pentru lucratori sezonieri si ajutor casnic, pentru lucratori oaspeti si pentru lucratori detasati in baza contractelor de prestari servicii) reglementate prin acte normative.

Guvernul irlandez va mentine restrictiile pentru inca cel putin 3 ani din cauza cresterii numarului de someri. Pentru a lucra in Irlanda este nevoie pe langa permisul de munca de obtinerea unui numar PPS (echivalentul unei inregistrari in reteaua de asistenta sociala nationala) care se elibereaza de Biroul local de Asistenta Sociala.

Alte state europene care impun restrictii de munca angajatilor romani sunt Norvegia, Liechtenstein, Islanda si Elvetia.

Elvetia, cele mai drastice masuri pentru muncitorii romani

Cel mai greu este sa te angajezi in Elvetia, tara care a instituit masuri tranzitorii pentru Romania si Bulgaria pana in anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pana in 2019. Astfel, „un angajator elvetian poate angaja un lucrator din Romania numai daca pentru locul de munca respectiv nu a gasit pentru angajare un cetatean elvetian sau un cetatean din celelalte state membre ale UE.”

Aproape doua milioane de romani lucreaza in strainatate, dintre care cei mai multi lucreaza cu forme legale in Italia, respectiv 968.000, potrivit celui mai recent raport al institutului italian ISMU, iar aproape 770.000 locuiesc cu forme legale in Spania, potrivit unor date recente publicate de ministerul Muncii de la Madrid.

Banii vin in functie de astre

Berbec
Descurcaret din fire, are spirit de luptator si o dorinta puternica de a castiga. Mai devreme sau mai tarziu, prin eforturi sustinute, nativul berbec ajunge sa castige sume impresionante de bani.
Gemeni
Gemenii intuiesc oportunitatile si fac speculatii care ii avantajeaza. Stiu intotdeauna cum sa vorbeasca, astfel incat sa obtina castiguri cel putin multumitoare.
Taur
Muncitor, rabdator si luptator, taurul are fler in realizari financiare. Acesta se pricepe de minune sa-si construiasca un imperiu financiar.
Rac
Desi este muncitor si lupta din rasputeri pentru un trai decent, racul nu se dovedeste curajos in actiuni care i-ar putea aduce venituri mari. De cele mai multe ori, visele lui de a se realiza in plan financiar nu devin realitate din cauza lipsei tupeului.
Leu
Plin de initiativa, optimist si extrem de curajos, nativul acestei zodii isi doreste mereu mai mult, castigand bani frumosi din actiuni intuitive. Succesul in plan financiar este de partea lui chiar si atunci cand desfasoara activitati in asociere.
Fecioara
Grijulie in ceea ce priveste ziua de maine, fecioara este extrem de strangatoare si nu risipeste niciun leu castigat. Deseori, fecioara isi asuma riscuri mari pentru sumele impresionante de bani care urmeaza sa-i intre in buzunare.
Balanta
Stapaneste din plin arta conversatiei, dar nu e suficient de curajoasa. Naiva din fire, are perioade cand face economii exagerate si zile in care cheltuie peste masura. Are cele mai mici sanse de a-si suplimenta veniturile.
Pesti
Unii sunt extrem de fricosi si comozi, multumindu-se cu putinul pe care-l au, altii sunt agresivi si calculati, riscand sa faca bani din activitati nepermise de lege.
Varsator
Surprinzator, nativul acestei zodii se descurca si in cele mai dificile situatii. Mizeaza mult pe intuitie dar, cu toate eforturile depuse, are sanse mici sa ajunga un bogatas de invidiat.
Capricorn
Are idei bune si un spirit organizatoric de invidiat, ceea ce-l va conduce, in timp, spre culmile succesului in plan financiar.
Sagetator
Chiar daca nu este sortit imbogatirii, cel nascut sub semnul acestei zodii este ambitios si entuziasmat, lucru care il ajuta foarte mult in incercarea de face bani. Castiguri multumitoare vin cand nici nu se asteapta.
Scorpion
Are noroc la bani pentru ca este un maestru in actiuni strategice. Cand este infrant, scorpionul se resemneaza si reia lupta.

Topul celor mai ieftine maşini de la Rabla

Deşi e favorită în cursa pentru cel mai mare număr de vânzări, Dacia Logan ocupă doar locul 5 în topul preţurilor.

Jurnaliştii de la “Business Magazin” au realizat un inedit “top ten”(n.r. – top 10) al celor mai ieftine maşini puse la dispoziţie de dealeri pentru Programul Rabla. În întocmirea clasamentului s-a ţinut cont de câteva criterii. De exemplu, toate modelele incluse în top sunt dintre cele mai ieftine, însă au aer condiţionat, iar preţul a fost calculat scăzând trei prime de casare, plus reducerea oferită de fiecare importator. În top ten-ul preţurilor realizat de jurnaliştii de la “Business Magazin”, Dacia Logan, favorită pentru recordul de unităţi vândute, ocupă doar locul 5. Maşina produsă la Mioveni a fost depăşită de Chevrolet Spark, de Fiat Panda, de Chevrolet Aveo şi, surprinzător, de Renault Symbol!
1. Chevrolet Spark – 3.575 €

2. Renault Symbol – 4.650 €

3. Fiat Panda – 5.175 €

4. Chevrolet Aveo Sedan – 5.200 €

5. Dacia Logan – 5.239 €

6. Hyundai I 10 – 5.261 €

7. Citroën C3 – 5.920 €

8. Peugeot 206 – 6.734 €

9. Opel Corsa – 6.850 €

10. Mitsubishi Colt – 6.898 €

România a strâns miliardul de euro dorit din emisiunea de bonduri în doar 3 ore

Interes crescut pentru obligaţiunile în euro emise de statul român, încă din ziua lansării. Investitorii au considerat că randamentul oferit de 5,18%, cu 268 de puncte de baza peste midswap, este unul atractiv, care acoperă riscurile potenţiale şi aşadar emisiunea a fost cu mult suprasubscrisă.

Investitorii au început de astăzi, ora 12:00, să subscrie la emisiunea de eurobonduri lansată de statulul român. Dealerii spun că interesul este crescut pentru că România plăteşte o primă de 2,75% peste mid-swap, indicatorul de referinţă al pieţei calculat pentru maturitatea de cinci ani. În aceste condiţii, randamentul oferit este, aşa cum spunea ieri ministrul finanţelor de sub 5,2%, mai exact 5,18% pe an.

Specialiştii spun că este un randament chiar foarte atractiv, având în vedere că prima de risc a României este de 220-240 de puncte. Totuşi, nu se ştie exact ce sumă plănuieşte ministerul de finanţe să atragă din pieţe, chiar dacă declaraţiile anterioare indicau un nivel de un miliard de euro. Dacă însă gradul de suprasubscriere va fi foarte mare, există toate şansele ca suma să fie depăşită. Este pentru prima dată în ultimii doi ani când România testează efiecienţa finanţării de pe pieţele externe.

Ultima emisiune de eurobonduri fusese lansată în vara lui 2008. Atunci subscrierea a durat circa două – trei ore. În această perioadă au fost stranse circa 1,3 miliarde de euro din care au fost acceptate 750 de milioane. De data aceasta, conform dealerilor interesul a fost şi mai mare, iar la un moment dat subscierea depăşea 4 miliarde de euro.

Va fi însă interesant de văzut dacă istoria se va repeta şi investitorii greci vor fi cei mai interesaţi de bond-urile României, aşa cum a fost în 2008. Atunci, ordinele de cumpărare acceptate au venit de la 60 de investitori, iar peste o treime din suma a fost subscrisă de greci.

Iată unde este cea mai ieftină mâncare!

Ministerul Agriculturii a realizat o statistică a preţurilor în principalele pieţe din ţara

Chiar dacă pensiile şi salariile românilor sunt aceleaşi în toate zonele României, preţurile la alimente, vândute în pieţele din judeţele ţării diferă în unele cazuri foarte mult. Potrivit unei statistici a Ministerului Agriculturii citate de ziarul Gândul, în Bucureşti se vinde cel mai ieftin lapte, iar în Harghita se cumpără cea mai ieftină carne. Potrivit specialiştilor în alimentaţie, aceste diferenţe de preţuri se datorează productivităţii, dar şi puterii de cumpărare.

Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, în Bucureşti se vinde cel mai ieftin lapte la un preţ cuprins între 2,5 şi 3,6 lei. La polul opus se află judeţul Bihor, unde litrul de lapte ajunge în pieţe şi la 5 lei.

«Preţul depinde de calitatea produsului»

“În sudul ţării sunt mai multe ferme de vaci decât în celelalte zone ale ţării. Bineînţeles că şi producţia e mai mare, iar preţurile mai mici. Pe de altă parte, preţurile sunt influenţate şi de calitatea produselor. De exemplu, laptele produs la standarde europene, care are mai puţine bacterii, este mai scump decât cel românesc”, ne-a explicat Valentin Blănaru, preşedinte Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui.

«Bişniţa are un rol foarte important»

Nici preţurile la carne sau la ouă nu sunt deloc apropiate, de la o zonă la alta. Dacă în Harghita un kilogram de carne de vită (carcasă) costă maximum 8,5 lei, în judeţul Brăila, acelaşi produs ajunge chiar şi la 21 de lei pe kilogram. La capitolul carne de porc, tot judeţul Harghita stă cel mai bine. Aici, carcasa de porc se vinde în pieţe şi în târguri la preţuri cuprinse între 5 şi 8 lei pe kilogram.“Acest fenomen se controlează mai greu, fiind vorba direct de producători şi nu de marile magazine.

Explicaţia cea mai logică este legată de producţie şi de puterea de cumpărare. Dacă ai multe ouă, mai laşi din preţ, ca să nu rămâi cu ele şi să se strice. Totodată, bişniţa are un rol important! În marile oraşe, preţurile din pieţe pot fi mai mari din cauza intermediarilor care măresc costurile produselor pe care le cumpără de la producători”, ne-a precizat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a industriei alimentare.

Nivel record al somajului: Peste 750.000 de romani fara loc de munca

Pentru a 20-a luna la rand, numarul somerilor a continuat sa creasca in Romania. Astfel, in februarie, persoanele fara loc de munca au fost cu 21.393 mai multe fata de luna anterioara, depasind un nivel maxim, care nu a mai fost atins din martie 2003, ce corespunde unei rate a somajului de 8,3%, a anuntat luni Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
La sfarsitul lui ianuarie erau inregistrati 740.982 someri, iar rata somajului era de 8,1%, potrivit datelor publicate de ANOFM, informeaza NewsIn.

Numarul de someri a crescut in ianuarie pentru a 20-a luna la rand, Romania nemaiavand o cifra asa de mare a persoanelor ce nu au un loc de munca din martie 2003, cand erau inregistrate 779.154 persoane fara loc de munca.

Partea proasta a acestui anunt este ca nu toti somerii anuntati de ANOFM sunt indemizati. Doar 468.863 de persoane din totalul somerilor inregistrati la nivel national, primesc ajutor de somaj.

Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele Mehedinti (14,6%), Vaslui (14,2%), Alba, Teleorman (13,0%), Covasna (12,4%) Ialomita (12,8%), Dolj (12,9%) si Galati (12,3%).

In Bucuresti si Ilfov, rata somajului ramane redusa, de 2,4%, respectiv de 2,7%, alte judete cu somaj scazut fiind cele industrializate din vest si din Ardeal: Timis (4,6%), Bihor (6,3%) si Cluj (6,7%).

Ministrul Muncii, Mihai Seitan, declara la sfarsitul lunii decembrie ca rata somajului va urca la 8-8,5% in primul trimestru din 2010, insa va scadea pana la 7,3% la finalul acestui an, de la 7,8% la sfarsitul lui 2009. Seitan sustinea, de asemenea, ca 70-80 de mii de posturi din sistemul bugetar ar putea fi restructurate in acest an.

La finalul lunii ianuarie, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca somajul va continua sa creasca in Romania pana la jumatatea anului 2010, iar numarul somerilor ar putea ajunge la un milion. „Personal, cred ca somajul va continua sa creasca probabil pana la mijlocul anului. (…) Per total, un milion de someri este cu siguranta posibil„, a spus Franks.

Afirmatia acestuia a fost contrazisa ulterior de premierul Emil Boc, care a spus ca niciun document oficial al FMI nu face referire la numarul de someri, iar analizele Guvernului arata ca, la finele anului, rata somajului va fi mai mica decat in 2009. Insa daca ar fi sa privim ultimul scenariu cu privire la cresterea economica a Romaniei in 2010, dat publicitatii recent de catre Ministerul de Finante, parca ne schimbam perspectivele. Finantele au anuntat ca PIB-ul ar putea sa stagneze in 2010, ceea ce inseamna ca cei care isi cauta un loc de munca, vor mai trebui sa astepte cateva luni, pana cand economia si piata muncii se vor „pune pe picioare”.

Firmele care angajeaza someri, scutite sase luni de la plata contributiilor

Firmele care angajeaza persoane aflate de mai mult de trei luni in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca vor fi scutite sase luni de la plata contributiilor la bugetele de asigurari sociale, potrivit unei OUG adoptate marti de Guvern.
Angajatorii vor fi obligati sa mentina in functie aceasta categorie de salariati cel putin 12 luni. Nu pot beneficia de prevederile OUG persoanele care au avut contracte de munca cu firma respectiva in ultimele sase luni, informeaza NewsIn.Potrivit ministrului Muncii, Mihai Seitan, prin aceasta masura isi pot gasi loc de munca maximum 50.000 de someri, iar economiile estimate la bugetul de somaj vor fi de 235 de milioane de lei. Pe de alta parte, prin scutirea de la plata contributiilor, incasarile la bugetele de asigurari sociale se vor diminua cu aproximativ 183 de milioane de lei.

Angajatorii vor fi scutiti de plata contributiilor la bugetele de pensii, de asigurari de somaj, sanatate, de accidente de munca si boli profesionale si de contributiile la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.

„In perioada pentru care nu se platesc aceste contributii, deci in cele sase luni, persoana beneficiaza de stagiul de cotizare pentru pensii. Cu alte cuvinte, pensia ramane element de continuitate”, a precizat Seitan.

Cea mai ieftină masă sănătoasă depăşeşte lunar salariul minim pe economie

Românul mediu a cheltuit aproximativ 40% din venit pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în 2009, potrivit ultimelor statistici disponibile. MONEY.ro a calculat cât ne costă în medie să mâncăm “ca la carte”, urmând întocmai sfaturile nutriţioniştilor. Verdictul? Ar trebui să cheltuim peste 600 de lei pe lună, ca să mâncăm sănătos. “Preţul” plătit pentru alimentaţie sănătoasă depăşeşte salariul minim pe economie. Atenţie! Doar dacă mâncăm acasă şi cumpărăm alimentele din magazine care practică preţuri mici.

Alimentaţia noastră cea de toate zilele, “încorsetată” de rigorile nutriţioniştilor şi “compromisă” de buget.

Nutriţioniştii recomandă pentru micul dejun una din următoarele variante, explicitate mai jos. Potrivit calculelor MONEY.ro, micul dejun ajunge la aproximativ 5 lei.

I. Un bol de fulgi de cereale (circa 150 de grame) şi un iaurt.
II. O cană de lapte cu cereale.
III. Nuci, alune, stafide, curmale, smochine cu iaurt cu cereale.
IV. Brânză proaspătă, pâine integrală, legume.

Masa de prânz ajunge la circa 10 lei.

Ciorbă/supă, carne slabă (80 de grame) şi o porţie de legume, sau salată de legume şi orez, ori peşte cu legume.

Cina te costă aproximativ 9 lei.

Carne slabă sau peşte (80 de grame) cu legume, ori un iaurt slab (200 de grame) cu un fruct, sau un bol de fructe (200 de grame), sau o salată de legume, sau paste cu legume.

Gustări între mese: fructe proaspete sau/şi fructe uscate, ori seminţe.

Care este necesarul zilnic de proteine, glucide şi lipide?

Glucidele sunt principala sursă de energie a organsimului. Glucidele “bune” sau complexe au absorbţie lentă şi se găsesc în cereale integrale, fructe, lapte, dar şi de legume cu amidon, precum cartofi, mazăre, porumb. Glucidele “rele” se găsesc în dulciurile hiperconcentrate. Au asorbţie rapidă şi nu au valoare nutritivă, sunt calorii “goale” care se văd doar în surpulus de kilograme acumulat. Circa 45% până la 65% din totalul caloric zilnic trebuie acoperit cu glucide “bune”.
Proteinele trebuie să acopere de la 10 până la 35% din totalul de calorii pe care le consumăm zilnic. Nutriţioniştii recomandă consumul de peşte, de carne de pasăre, lactate, seminţe, alune şi produse din soia pentru un aport de proteine de bună calitate, cu valoare biologică mare.
Grăsimile trebuie să acopere până la 35% din necesarul zilnic de calorii. Uleiul de dovleac, uleiul de soia (cu valoare biologică mare), alunele, seminţele, măslinele, uleiul de măsline, şi de arahidele sunt surse de grăsimi “bune”.

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Grăsimile bune trebuie să acopere între 20-35% din valoarea calorică a dietei unui om sănătos, cu următoarele observaţii: doar 20% din necesarul caloric zilnic al unui sedentar, al unui vârstnic, al unui obez, în timp ce pentru copii, adolescenţi, adulţi activi, cu consum energetic mare-se recomandă ca grăsimile să acopere 35% din aportul energetic total (caloriile pe care le consumăm zilnic).

Calculează-ţi necesarul zilnic de grăsimi

Sedentari: între 0.7 şi 1 gram pe kilogram corp.
Persoane active: între 1.5-2 grame pe kilogram corp.
Copii şi adolescenţi: 2 grame pe kilogram corp.

Concret. Cât trebuie să mâncăm pe zi?

5-12 porţii de fructe şi legume (o porţie însemnă un fruct mare, sau 2 mijlocii, sau 150 de grame de legume).
5-8 porţii de cereale integrale (o porţie echivalează cu 100 de grame de paste sau 100 de grame de orez gătit sau 35 de grame de pâine).
3 porţii de proteine pe zi (o porţie înseamnă 80 de grame).
2 porţii de lactate (o porţie înseamnă 250 de grame de iaurt sau lapte, sau 65 de grame de brânză).
2-4 porţii de grăsimi (10 grame înseamnă o porţie).

Ce înseamnă pentru românul mediu în bani pe lună aceste proporţii?

4.5 kilograme de fulgi de cereale pe lună: 45 de lei.
15 kilograme de iaurt: 60 de lei.
6.2 kilograme de carne (şi peşte): 62 de lei.
25-30 de kilograme de fructe: 140 de lei.
15 kilograme de legume: 180 de lei.
90 de felii de pâine: 30 de lei.
60 de litri de apă plată: 60 de lei.
Circa 1 litru de ulei: 16 lei.
Total: 593 de lei.
Ciocolată: 400 grame: 16 lei.
Zahăr şi alte dulciuri: 20 de lei.
Total: 629 de lei.

Concluzie

Plătim echivalentul salariului minim pe economie ca să mâncăm sănătos, dacă şi numai dacă tăiem dulciurile de pe listă, şi ne consolăm doar cu zahărul din fructe.
Dacă vrei să mai mănânci şi dulciuri concentrate, preţul “dietei” tale sare cu până la 10% peste nivelul salariului minim pe economie (600 de lei).

Cora

O cutie de lapte (1 litru) la Cora costă între 2.5 lei şi 3.8 lei, iar un iaurt ( 450 de grame) costă în medie 2.5 lei. O pungă de fulgi de cereale cu fructe (500 de grame) costă în jur de 5 lei.
Un kilogram de peşte variază între 6.3 lei (macrou congelat) şi 39 de lei (file somon proaspăt), în timp ce, de exemplu, un kilogram de carne de pui ajunge la 10 lei.
O pungă de legume asortate congelate (400-450 de grame) costă între 3 lei şi 8 lei, în timp ce o pungă de orez cu legume (450 de grame) costă între 4 şi 5 lei.

Apa plată (10 litri) ajunge la 5 lei.

O sticlă de ulei de măsline (500 de ml) ajunge la 16 lei.

Carrefour

O pungă de legume congelate (400 de grame) costă între 4 şi 7 lei, o pungă de fulgi de cereale (500 de grame) costă în medie 5 lei, o sticlă de lapte (1 litru) ajunge la 3 lei, iar un iaurt (200 de grame) ajunge la 2.5 lei.
Un kilogram de peşte costă între 7.5 şi 14 lei, un kilogram de carne de pui costă între 7, 10 şi 17 lei, şi o sticlă de apă (1 litru) costă 1 leu.
Un kilogram de mandarine ajunge la 4 lei.

Real

O pungă de cereale (300 de grame) costă 6 lei, un iaurt (750 de grame) ajunge la 3.3 lei, în timp ce un litru de lapte costă 4.6 lei.
O sticlă de ulei de măsline (500 de ml) ajunge la 16 lei, o pungă de salată (200 de grame) costă 6 lei, în timp ce preţul unei pungi de legume congelate (450 de grame) variază între 4 şi 8 lei. Un kilogram de carne de pui costă între 8 şi 16 lei, iar un kilogram de peşte costă între 8 şi 15 lei.
Un kilogram de portocale costă 2.3 lei, un kilogram de grefuri la 2.2 lei, în timp ce un kilogram de mandarine costă 4 lei.

O pâine integrală (500 de grame), fără aditivi costă în medie 4.8 lei.

Paradox de criză: Companiile caută angajaţi fără experienţă.

Candidaţii “ieftini”, fără experienţă şi cu pretenţii salariale modeste sunt trendul pe piaţa de recrutare în al doilea an al crizei. Salariul de entry-level a scăzut cu 100 de euro în medie, în 2009, comparativ cu 2008, şi, paradoxal, pentru angajatori nu este relevant nici dacă ai o diplomă de studii superioare, nici specializarea, în cazul în care ai absolvit totuşi o facultate.

Deşi piaţa locală a forţei de muncă este invadată de candidaţi specializaţi care pot fi „achiziţionaţi” cu salarii modeste, pentru că mingea e în „terenul” angajatorilor, în al doilea an al crizei, companiile vor să angajeze oameni fără experienţă, pentru că sunt mai ieftini, potrivit unui sondaj al site-ului de recrutare Myjob.

“Per total, criza a adus scăderea pretenţiilor salariale declarate de către candidaţi: pentru un job de entry-level în vânzări, să spunem, media cerută în 2009, respectiv 2010 este de 200-300 de euro, faţă de 400-450 de euro cât era în 2008. În acelaşi timp, angajatorii preferă să recruteze candidaţi fără experienţă tocmai din acest motiv, sau recrutează în continuare specialişti, însă oferta salarială este mai mică faţă de anii pre-criză”, a declarat pentru MONEY.ro Adela Râpeanu, communication expert la Myjob.

Sondaj Myjob: Doar 11,2% dintre români cred că studiile superioare facilitează obţinerea unui loc de muncă

Circa 57,84 dintre românii participanţi la sondajele site-ului de recrutare Myjob cred că pentru angajatori nu contează diploma sau studiile, ci mai degrabă experienţa acumulată în muncă. Doar 13,41% spun ca este relevant să ai o diplomă, indiferent de facultatea absolvită, pentru a te angaja, în vreme ce 11, 21% dintre participanţii la sondaj cred că studiile superioare nu îi ajută în niciun fel în obţinerea unui job, explică Adela Râpeanu.

Soluţia? Medic în Germania cu 40.000 de euro pe an

Cele mai mari câştiguri salariale în Uniunea Europeană, din ofertele disponibile pe site-ul de recrutare Myjob vizează medicii, constructorii de ambarcaţiuni şi recepţionerii români, relativ la nivelul de salarizare din România.
Astfel că, un medic specialist român care lucreză în Germania pleacă de la un salariu anual de 40.000 de euro care poate ajunge la 75.000 de euro, un lucrător în industria navală câştigă în Norvegia peste 2000 de euro pe lună, în timp ce o recepţioneră, un barman sau o ospătăriţă care lucreză în Grecia sau Cipru, câştigă între 800 şi 1200 de euro, mai spune reprezentantul Myjob.

Din ce regiuni provin medicii de 40.000 de euro pe an, care muncesc în Germania?

Aplicanţii provin în principal din Cluj-Napoca şi Sibiu, în timp ce inginerii navali provin din Constanţa.

Variabilele ce influenţează salariul de două cifre

Salariul depinde de experienţă, plus-valoarea pe care munca ta o poate aduce companiei, de legislaţia muncii, de abilităţile tale de negociator şi de “disponibilitatea” firmei.

Românul supraspecializat dă Spania pe Germania sau ţările nordice

“Acum, românii se îndreaptă către state precum Germania, Franţa, Olanda sau ţările nordice, pentru joburi care necesită un nivel ridicat de specializare sau experienţă. De asemenea, atât cererea, cât şi oferta de ingineri sau alt tip de specialişti în domeniul petrolier s-a dublat şi chiar triplat în ţări din Orientul Mijlociu precum Emiratele Arabe Unite, Oman sau Qatar”, mai spune Adela Râpeanu.

Shaorma si pizza, scutite de taxa pe fast-food

Produsele lactate, carnea si apa minerala vor fi scutite de taxa pe fast-food.
Potrivit reprezentantilor ministerului, lista produselor care vor fi taxate nu a fost inca finalizata. Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel a declarat insa ca nu vor fi taxate legumele, carnea, ouale, laptele si derivatele din acestea. Lista va fi finalizata in doua-trei luni, iar taxa va fi variabila, in functie de produs.”Nu ne propunem sa taxam carnea si produsele de carne, produsele lactate, pizza si shaorma. In schimb, ne gandim sa luam in discutie produsele cu o cantitate foarte mare de grasimi, dulciurile hiperconcentrate si bauturile carbogazoase, dar nu apa minerala si sucurile naturale”, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Sanatatii.

Taxa pe fast-food va duce la evaziune fiscala
Taxa pe alimentele nesanatoase va provoca evaziune fiscala si va indrepta populatia spre produse mai ieftine si mai proaste de pe piata neagra, considera reprezentantii industriei alimentare, prezenti joi la dezbaterea organizata de Ministerul Sanatatii, relateaza NewsIn.

„Avem multe probleme legate de sanatatea publica si nu putem sta cu mainile in san. Va trebui sa reinvatam sa ne hranim”, a declarat secretarul de stat.

Potrivit reprezentantului Romalimenta, Mihai Visan, orice taxa are doua efecte: afecteaza buzunarele consumatorului si incurajeaza economia subterana. „Toate aceste masuri fiscale nu fac decat sa ne ingroape. Nu vom negocia cuantumuri ale contributiei, ci ministerul ar trebui sa le discute direct cu populatia”, considera acesta.

Efectele taxei
Dragos Frumosu, reprezentantul Federatiei Nationale a Sindicatelor din industria alimentara, este de parere ca, in momentul de fata, procentul ridicat de obezitate din Romania este cauzat de veniturile reduse care determina o alimentatie proasta.

Un alt efect al introducerii taxei pe fast-food, amintit de reprezentantii industriei alimentare, este faptul ca romanii din Ardeal si Banat vor pleca la cumparaturi in Ungaria, iar cei din sudul tarii in Bulgaria, unde produsele sunt mai ieftine.

La dezbatere au fost prezenti si reprezentanti ai societatii civile, care au venit cu propuneri precum crearea de parteneriate intre autoritati si industrie, in loc de impunerea unor noi taxe. Ei au mai propus taxarea aditivilor, in loc de taxarea produsului finit, precum si crearea unui fond special in care sa intre banii colectati prin taxa de fast-food, in loc ca acestia sa ajunga in bugetul de stat.

Mai mult de jumătate din bănci au obţinut profit în 2009

Puţin mai mult de jumătate din cele 42 de instituţii de credit au închis anul trecut fără pierderi, profitul realizat de acestea depăşind de trei ori nivelul câştigului rezultat la nivelul sistemului bancar, a declarat pentru Mediafax directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

„Din 42 de bănci, doar 22 au înregistrat profit, iar 20 au închis anul cu pierderi. Băncile fără pierderi au raportat un profit de trei ori mai mare decât câştigul rezultat la nivelul sistemului bancar”, a spus Cinteză.

Sistemul bancar a obţinut în 2009 un profit de 772,3 milioane de lei, de 5,7 ori mai puţin decât valoare record de 4,4 miliarde de lei din 2008, în contextul în care valoarea provizioanelor constituite aproape s-a dublat.

În aceste condiţii, băncile profitabile în 2009 au cumulat un câştig net de peste 2 miliarde de lei, iar pierderile din sistem s-au cifrat la mai mult de un miliard de lei.

Numai în luna decembrie, băncile au înregistrat pe total pierderi de 69,23 milioane de lei, în contextul majorării provizioanelor cu aproape 500 milioane de lei, la 14,96 miliarde lei.

În 2009, profitul pe salariat a scăzut la 11.374 lei/salariat, faţă de 61.440 lei/salariat în decembrie 2008, în timp ce raportul active/salariat a urcat de la 4,4 milioane lei la 4,86 milioane lei.

Cum vede Banca Mondială simplificarea salarizării bugetarilor: îngheţare pe termen nedefinit!

Banca Mondială a propus Guvernului un sistem simplificat de salarizare bugetară, prin clasificarea posturilor în maxim 10 grupuri ocupaţionale şi 1.000 de funcţii, avertizând însă că modificările pot determina îngheţarea pe termen nedefinit a majorărilor salariale pentru posturi retrogradate valoric.

Recomandările au fost transmise comisiei interministeriale care lucrează la îmbunătăţirea Legii de salarizare unitară în sectorul bugetar.

Banca Mondială arată că, în cadrul noului sistem, posturile vor fi clasificate doar pe baza „conţinutului muncii efectiv lucrate”, fiind foarte probabil să rezulte o structură de grade cu totul nouă şi care va folosi clasificări care nu sunt momentan utilizate în sectorul public din România.

„Valorizarea unor posturi conduce în mod normal la un salariu mai mare. Pentru posturile care se apreciază valoric este însă probabil ca în acest moment să nu existe resurse suficiente pentru a acoperi compensarea financiară imediată a nivelului de creştere valorică a acelor posturi. Dar această compensare integrală va fi asigurată progresiv, pe măsură ce resursele vor permite acest lucru. Acolo unde posturile se vor deprecia valoric, persoanele vor fi protejate de orice reducere a salariului, însă este posibil să nu mai beneficieze de majorări salariale până când salariul lor corespunde noului nivel de grad stabilit (în timp ce unele creşteri salariale vor fi asigurate pentru gradele de nivel inferior)”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, o evaluare iniţială sugerează faptul că noua clasificare a posturilor ar putea fi alcătuită din maximum 10 grupuri ocupaţionale, iar fiecare grup ocupaţional ar putea avea până la 10 niveluri în interiorul său, noua structură de grade incluzând aproximativ 100 de grade.

„Prin urmare, în vederea obţinerii unui eşantion reprezentativ pot fi evaluate circa 1000 de posturi , cu scopul de a include în eşantion suficiente exemple cu toate gradele probabile. Sfera noului sistem de clasificare a posturilor va include întreg sectorul public, care în prezent reprezintă aproximativ 1,3 milioane de posturi. Această cifră include personal militar, ori comisia va trebui să decidă dacă pentru această categorie de personal va trebui realizată o analiză separată, date fiind natura funcţiilor din acest domeniu şi diferenţele de structură a carierei”, se atenţionează în document.

Comisia bipartită înfiinţată pentru reanalizarea şi simplificarea Legii salarizării unitare în sistemul bugetar s-a întâlnit, marţi, cu cei doi experţi de la Banca Mondială, împreună cu care trebuie să facă o evaluare mai detaliată a funcţiilor din sistem.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Valentin Mocanu, a declarat, la finalul întâlnirii, că discuţiile au fost foarte tehnice şi au vizat „o evaluare mai profundă a funcţiilor din sistem”.

Întrebat dacă s-a discutat despre reducerea numărului de funcţii din sistemul public, Mocanu a precizat că experţii vor reanaliza funcţiile existente şi acestea vor fi reduse „doar dacă va fi cazul”.

Preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat că experţii doresc ca restructurarea sistemului să permită evoluţia în carieră după modelul „pentru muncă egală, plată egală”.

Hossu a mai spus că subcomisiile vor evalua individual cele 830 de funcţii propuse să intre în pachetul de sondare, după care se vor face o comparaţii.

În sistemul bugetar sunt aproximativ 1,3 milioane de posturi şi aproape 4.000 de funcţii.

Preşedintele „Cartel Alfa” declara, la jumătatea lunii ianuarie, că din totalul de aproape 4.000 de funcţii bugetare a fost stabilit un eşantion de aproape 900, care vor fi evaluate, împreună cu experţi ai Băncii Mondiale, în scopul simplificării sistemului.

Falimentele continua in SUA: 15 banci inchise in ianuarie

Autoritatile de reglementare din Statele Unite au inchis vineri sase banci, ridicand numarul de falimente din acest an la 15, dupa ce anul trecut criza a scos de pe piata 140 de banci americane, in mare parte de mici dimensiuni, scrie NewsIn.
Prima institutie bancara pe acest an care a picat este Horizon Bank, cu sediul in Bellingham, Washington. Potrivit Wall-Street, autoritatile au anuntat ca Federal Savings and Loan Association (Asociatia federala pentru Economii si Imprumuturi din Washington) isi va asuma toate depozitele Horizon, care au totalizat 1,1 miliarde dolari din 30 septembrie 2009. In plus, asociatia a fost de acord sa achizitioneze toate activele bancii, in valoare de 1,3 miliarde dolari.

Federal Deposit Insurance Corp (FDIC), agentia care administreaza schema de garantare a depozitelor bancare din SUA, a anuntat ca American Marine Bank (Washington), Marshall Bank (Minnesota), First Regional Bank (Los Angeles), Florida Community Bank, First National Bank of Georgia si Community Bank and Trust (Georgia) sunt ultimele victime ale crizei financiare.

FDIC, care asigura depozitele pana la un plafon de 250.000 dolari, se asteapta la un varf al falimentelor bancare in acest an, dupa ce anul trecut au fost inchise 140 de banci, cel mai ridicat numar dupa 1992. In 2008, 25 de banci au dat faliment, fata de doar 3 in 2007.

Pentru perioada 2009-2013, FDIC estimeaza ca falimentele bancare ii vor aduce costuri de circa 100 miliarde dolari.

Boc: Guvernul va adopta forma finala a Legii pensiilor pe 3 februarie

Primul-ministru Emil Boc a anuntat ca termenul-limita pentru adoptarea de catre Executiv a formei finale a Legii de reforma a sistemului de pensii este de 3 februarie, astfel incat proiectul sa fie adoptat de catre Parlament in cursul sesiunii urmatoare.
Boc a declarat ca, pentru respectarea graficului convenit cu institutiile financiare internationale, Romania are doua prioritati din punct de vedere legislativ. „Este vorba de adoptarea pana la sfarsitul lunii martie a Legii responsabilitatii fiscale si adoptarea in sesiunea urmatoare a Legii de reforma a sistemului de pensii. Am decis in ultima sedinta de Guvern ca in 3 februarie Executivul sa adopte forma finala a legii, astfel incat Parlamentul sa aiba spre dezbatere legea”, a declarat astazi, Emil Boc, potrivit NewsIn.

Premierul a adaugat ca, in cadrul discutiei de sambata cu reprezentantii FMI, a fost constatat faptul ca Romania a respectat termenii acordului de imprumut. „A fost apreciat faptul ca Romania, in conditiile unui an 2009 extrem de greu din punct de vedere economic si politic, a respectat angajamentul international cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Acesta este un semn de credibilitate a tarii care ne va ajuta in relatiile economice internationale”, a spus Boc.

Premierul a spus ca autoritatile romane negociaza cu FMI o eventuala crestere a plafonului garantiilor guvernamentale care pot fi acordate pentru atragerea fondurilor europene. „Fata de ce avem in acord, am solicitat o analiza cu privire la extinderea volumului garantiilor internationale, adica majorarea plafonului de garantii ca sa putem absorbi mai multi bani europeni, sa putem ajuta colectivitatile locale pentru partea de cofinantare si sa extindem sistemul de garantii si in alte domenii, gen programul <<Prima Casa>>, dar si pentru sprijinirea firmelor private care au programe europene”, a declarat Emil Boc.

Luni si marti, reprezentantii FMI urmeaza sa aiba discutii punctuale cu fiecare minister, fiind programata si o noua intalnire a lui Jeffrey Franks cu Emil Boc in cursul saptamanii viitoare.

Datoriile lui Vlădescu la Fisc au fost lichidate imediat după apariţia lor în presă

Ministerului Finanţelor a dat acum câteva minute o poziţie referitoare la articolul Academiei Caţavencu privind executarea silită de către Fisc a unei firme aflate în proprietatea ministrului Finanţelor Sebastian Vlădescu. Răspunsul: datoriile au fost şterse ieri. În ziua publicării articolului.

„Faţă de informaţiile apărute în mass-media referitoare la datoriile SC BOSS CONSTRUCTII SI CONSULTANTA SRL al cărei acţionar este şi domnul Sebastian Vlădescu , societatea a fost publicată pe site-ul ANAF la data de 30.09.2009 cu obligaţii de plată în sumă de 604 lei reprezentând debit taxa pe valoarea adaugată în sumă de 354 lei şi accesorii aferente în sumă de 256 lei.

Ca urmare a soluţionării cererii privind corecţia decontului de TVA aferent lunii aprilie 2009, depusă la Direcţia de Finanţe Publice, obligaţiile au fost corectate prin decizia nr.1443338/19.01.2010, rămânănd neachitate majorări de întârziere în sumă de 205 lei, acestea fiind deja achitate de către societate”, arată un comunicat al instituţiei conduse de Vlădescu.

Zeci de mii de angajati din sectorul privat ar putea fi disponibilizati in februarie

Aproape 200.000 de angajati din sectorul privat ar putea ramane someri intre 1 si 15 februarie daca Guvernul nu va decide prelungirea perioadei de somaj tehnic, a declarat presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
„Ministrul Muncii va discuta astazi cu primul ministru despre posibilitatea prelungirii somajului tehnic de la 1 ianuarie 2010, prevedere ce ar putea fi promulgata in procedura de urgenta pentru a evita disponibilizarile masive care se anunta in mediul privat. Dupa aceste discutii vor avea loc intalniri si cu patronatele pe aceasta tema”, sustine Hossu, potrivit NewsIn.

Presedintele Cartel Alfa a declarat ca angajatorii au facut deja liste cu salariatii ce urmeaza sa fie disponibilizati in luna februarie, in conditiile in care statul nu-i mai ajuta pe patroni sa-si tina oamenii in somaj tehnic.

„Ne-au anuntat ca ar fi vorba de aproape 200.000 deoameni care ar putea ramane someri in lipsa unei legislatii ce prevede prelungirea somajului tehnic. Deocamdata patronii au ales sa-i trimita pe angajati in concedii de odihna anticipate, care se dau pentru anul 2010, sau partial concedii fara salarii, dar acest lucru nu poate tine mai mult de o luna, o luna si jumatate”, a mai spus presedintele Cartel Alfa.

Liderul sindical Cartel Alfa a precizat ca „disponibilizari in masa” ar putea avea loc in „domenii ca metalurgia, chimia, petrochimia, constuctii de masini, constructii civile si industia usoara, adica textile si pielarie”.

Tot mai pesimisti: O treime dintre romani se asteapta sa fie concediati in 2010

O treime dintre romani se asteapta anul acesta sa fie afectati de reduceri de personal in compania in care lucreaza, conform celui mai recent sondaj online propus de site-ul de recrutare Myjob. Acest lucru nu este de mirare avand in vedere ca in 2008 Romania avea cei mai multi angajati cu risc de intrare sub pragul de saracie din Uniunea Europeana, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Astfel, 33.28% dintre romani se asteapta ca in 2010 sa ramana fara loc de munca, 12,03% se asteapta la o reducere de salariu, in timp ce 11,19% dintre angajatii participanti la sondajul Myjob afirma ca in mod cert compania lor nu va mai face recrutari de personal.

Usor mai optimisti sunt cei care considera ca in 2010 vor beneficia de cresteri salariale doar angajatii ce realizeaza performanta in companie (17,48%), in timp ce un sfert dintre participantii la sondaj (26,02%) considera ca in piata muncii se va mentine tendinta de a efectua inca angajari, insa cu salarii mult mai mici.

Sondajul a fost realizat online la nivel national, in intervalul 5-18 ianuarie 2010, pe un esantion reprezentativ de 3708 de respondenti. Dintre acestia, cei mai multi sunt barbati (62%), iar grupa de varsta majoritara este cea intre 21 si 30 de ani (47%). 43% dintre participantii la sondaj au studii superioare, iar 9% detin si o diploma de masterat. Mai mult de un sfert dintre respondenti (28%) sunt din Bucuresti.

Romania – tara cu cei mai multi angajati cu risc de intrare sub pragul de saracie in 2008

Si daca situatia nu era deja destul de sumbra, noile statistici publicate luni de Eurostat dau si mai multe motive de ingrijorare. Astfel, in 2008, cea mai ridicata rata a riscului de saracie pentru angajatii din Uniunea Europeana a fost inregistrata in Romania, 17%, in timp ce media in UE era de numai 8%.

Totodata, Romania avea in 2008 cel mai mare risc de expunere a copiilor sub 17 ani la saracie din Uniunea Europeana, de 33%, fata de o medie de 20% pe ansamblul UE, precum si al doilea risc de intrare in saracie a populatiei in ansamblu.

Astfel, potrivit datelor biroului european de statistica, 23% dintre romani erau afectati de lipsuri materiale, fata de o medie de 17% pe ansamblul Uniunii Europene. Eurostat precizeaza ca riscul de saracie este un indicator relativ, iar criteriile de stabilire a pragului saraciei variaza semnificativ de la o tara la alta.

In 20 din cele 27 de state membre, rata riscului de saracie pentru copiii sub 17 ani era mai mare decat pe ansamblul populatiei. Dupa Romania, unde aproape o treime din copii erau expusi acestui risc, s-a situat Bulgaria, cu 26%, la polul opus situandu-se Danemarca, cu o rata de risc de 9%, informeaza NewsIn.

Varstnicii de cel putin 65 ani reprezinta categoria cu cel mai mare risc de intrare in saracie. In Romania, rata riscului pentru acestia este de 26%, in timp ce in UE rata medie este de 19%, iar cea mai mare rata a fost inregistrata in Letonia (51%).

Jumatate din populatia Romaniei nu beneficia de bunuri materiale elementare in 2008

Jumatate din populatia Romaniei nu beneficia de diverse bunuri materiale esentiale in 2008, putin sub nivelul din Bulgaria, de 51%. Acestia nu aveau posibilitatea sa faca fata unor cheltuieli neasteptate, sa plateasca un concediu de o saptamana, sa ramburseze credite, nu aveau posibilitatea sa puna pe masa cel putin un fel de mancare cu carne la doua zile, nu-si puteau mentine un grad de caldura adecvat in locuinta, nu aveau o masina de spalat, un televizor color, un telefon sau o masina.

Media in UE era de 17%. Cele mai mici rate ale lipsurilor materiale erau inregistrate in Luxemburg (4%), precum si in Olanda si Suedia (cu cate 5%).

In Romania, in 2008, peste trei sferturi (76%) din populatie nu-si permitea un concediu de o saptamana in afara casei, aproape jumatate (49%) nu aveau o masina, un sfert nu puteau sa-si asigure caldura necesara in locuinte, iar 19% nu puteau asigura un meniu cu carne sau echivalent pentru vegetarieni la fiecare doua zile.

Cine câştigă şi cine pierde din aprecierea leului ???

Importatorii şi companiile care s-au împrumutat în valută câştigă din întărirea leului, ajuns la un nou record al ultimelor 12 luni. Aceasta este regula. Există însă şi excepţii.

Cursul de referinţă anunţat astăzi de BNR este de 4,1008 lei/euro şi 2,8513 lei/dolar. Euro a pierdut mai mult de un ban (0,39%) faţă de moneda naţională, iar dolarul pierde şi el aproape un ban (0,34%). Astfel, moneda unică europeană atinge un nou minim al ultimelor 12 luni.

Paritatea leu-euro pentru 2010 este estimată în bugetele companiilor la o medie de 4,47, potrivit unui sondaj The Money Channel. Multe dintre companii îşi regândesc deja bugetele după aprecierea surprinzătoare de anul acesta a monedei naţionale. Au de pierdut exportatorii, ale căror produse sunt mai puţin competitive pe pieţele externe. În schimb, importurile devin mai ieftine.

Chiar şi exportatorii pot profita însă, de aprecierea leului, pentru a face investiţii în echipamente. Un leu mai puternic şi dobânzile mai mici fac mult mai atractive importurile de tehnologie.

Pe de altă parte, sunt avantajaţi cei care au credite în valută. Cu o singură condiţie: să le fi încasat deja. Există companii şi municipalităţi care au angajat credite în euro, au contractat cheltuielile în monedă naţională, şi sunt acum în situaţia de-a obţine mai puţini lei în schimbul valutei împrumutate.

Principala întrebare acum este dacă tendinţa de apreciere este sau nu de durată. Banca Naţională sugerează că nu ar fi. Adrian Vasilescu, unul din consilierii guvernatorului BNR, spune că este un atac împotriva leului, dar invers. Asta înseamnă că investitorii cumpără lei ca să beneficieze de dobânzile bune din România şi de-o eventuală apreciere până sub 4 lei pe euro. Momentul marcării profiturilor ar însemna însă, ieşiri masive de capital şi o nouă depreciere.

Taxa pe avere – o iluzie socialistă cu efecte perverse

Consecinţele acestei nefericite metode de impozitare: afectează spiritul antreprenorial, concurenţa, umflă aparatul de stat şi duce la emigrarea capitalului financiar

Nimic nu pare mai de bun-simţ la prima vedere, mai ales pentru persoanele cu un pronunţat simţ al „echităţii sociale“, decât introducerea unei taxe modice de 0,5% pe averile ce depăşesc suma de 500.000 de euro, propusă de tânărul deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Argumentul ieftin e că avuţii s-au îmbogăţit în România, pe spinarea clasei muncitoreşti, şi că, drept urmare, ar trebui să-i dea poporului ce-i al poporului: o parte din averea deturnată din averea naţională.

Argumentul mai subtil face referire la utilizarea bunurilor publice: fiecare ar trebui să plătească proporţional cu bunurile publice de care beneficiază, căci protecţia oferită de poliţie unui conac moşieresc e mai scumpă decât cea a unui simplu apartament de bloc, de exemplu. Un alt argument, mai complex, ar fi acela că bogaţii ar trebui să plătească un bir pentru şansa avută, pentru exploatarea oportunităţii şi implicit pentru faptul că astfel au distrus oportunitatea altora de a realiza ceea ce au realizat ei. Această idee pleacă de la presupoziţia falsă că economia este un joc cu su-mă nulă: unii câştigă, iar alţii pierd, drept urmare cei care câştigă trebuie să-i despăgu­bească pe cei care pierd!

Propunerea legislativă a parlamentarului social-democrat merită analizată nu pentru meritele proprii, ci pentru implicaţiile sale. Impozitarea averii a fost preluată de mass-media, de colegi parlamentari şi chiar de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. „În România, spre deosebire de alte ţări, se pare că avem o emoţie, în zona politică, să impozităm proprietăţile, mai ales că o mare parte din locuitori sunt proprietari de case şi autoturisme, dar au un nivel economic foarte scăzut“, a declarat Vlădescu la audierile din Comisia de buget-finanţe a Parlamentului. „Ideea unei taxe pe averile mari este vehiculată şi poate viitorul proiect privind taxarea va include şi un capitol privind impozitarea averilor mari“, a adăugat el.

Declaraţie de intenţie, şi nu proiect de lege
Mugurel Surupăceanu ar vrea să introducă un impozit pe avere în cuantum de 0,5% aplicat la valoarea averii nete deţinute, care depăşeşte pragul de 500.000 de euro în echivalent lei la cursul BNR, la data de 31 decembrie a anului fiscal încheiat. Interesant este că, deşi în emisiunile televizate la care a participat social-democratul susţinea că impozitul ar urma să fie aplicat numai diferenţei dintre valoarea netă a averii şi pragul de 500.000 de euro, în textul propunerii de lege se precizează că „baza de impozitare pentru calculul impozitului pe avere este constituită din ansamblul bunurilor, drepturilor şi valorilor impozabile aparţinând persoanelor fizice rezidente şi nerezidente, precum şi copiilor minori, în cazul în care sunt administratorii legali ai bunurilor acestora“. Sunt exonerate de la plata impozitului pe avere: clădirile aparţinând patrimoniului cultural naţional, mobilierul uzual al locuin­ţei de domiciliu, cu excepţia antichităţilor, drepturile de autor, drepturile de proprietate intelec­tuală aparţinând contribuabilului sau moştenitorilor, care nu au făcut obiectul vreunei cesiuni, pla­samente financiare: titluri de plasament, bonuri de trezorerie, contracte de asigurări de viaţă şi altele asimilate, renta viageră, pensia privată capitalizată, părţile sociale şi acţiunile deţinute la societatea comercială la care persoanele fizice îşi exercită activitatea de bază şi maşinile, utilajele şi construcţiile agricole.

În vederea calculului impozitului ar urma să se deducă obligaţiile care grevează bunurile, drepturile şi valorile supuse impozitării, inclusiv ratele aferente împrumuturilor contractate sau im­pozitele şi taxele plătite în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei pentru impozitul pe avere şi cheltuielile efectuate pentru bunurile supuse impozitării, plătite în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei pentru impozitul pe avere. Edificator pentru cunoştinţele fiscale ale autorului propunerii legislative este faptul că vrea să impoziteze şi bunurile deţinute în străinătate de persoanele fizice rezidente, evident cu „respectarea convenţiilor internaţionale privind respectarea dublei impuneri“ (doar România este stat membru UE). Ce nu ştie social-democratul este că o convenţie privind evitarea dublei impuneri se referă doar la impozitarea câştigului, nu a averii. În plus, „proiectul său de lege“ nu este altceva decât o declaraţie de intenţie, atât timp cât „modul de declarare şi de plată a impozitului pe avere se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de guvern“, norme care mai urmează a preciza şi cuantumul reducerilor aplicate asupra impozitului pe avere, „algoritmul de calcul al impozitului pe avere“. Domnul Surupăceanu se pare că nu ştie că impozitul nu poate fi stabilit prin norme, pentru simplul motiv că nu e constituţional.

O taxă depăşită…
Cu toate acestea, social-democratul a invocat, în expunerea de motive, precedente ce par serioase: Franţa, unde există un impozit de solidaritate pe avere, cu un prag de 790.000 de euro şi cu rate de 0,55-1,80%, Norvegia, care are un impozit pe avere cu rate de 0,90-1,10%, şi El­veţia, unde impozitul pe avere este de maximum 1% din activele nete. Ce uită să precizeze deputatul este că în ultimii ani foarte multe state europene au renunţat la un astfel de impozit: Austria, Danemarca, Germania (1997), Finlanda, Islanda şi Luxemburg (2006), Suedia (2007), Spania (2008). Această taxă este una similară celei pe geamuri, introdusă în Imperiul britanic în 1969 şi preluată apoi în SUA. Rezultatul asupra peisajului urbanistic a fost dezastruos: case mari cu geamuri cât mai puţine şi mai mici.

Dar care ar putea fi motivul pentru care majoritatea statelor renunţă la această modalitate de impozitare? Primul este rezultatul unui calcul cost-beneficiu: costurile administrării taxei sunt mai mari decât beneficiile aduse bugetului. În Franţa, de exemplu, unde taxa a fost introdusă şi eliminată în repetate rânduri, în funcţie de culoarea politică a guvernării, numai 1% din veniturile bugetare (nu din PIB) au ca sursă această taxă. Iar aparatul fiscal care se ocupă cu colectarea ei este unul considerabil. În prezent, în România, ANAF demonstrează că nu poate face faţă câtorva sute de mii de firme (dovadă evaziunea fiscală), ce s-ar întâmpla dacă ar mai avea pe cap controlul declaraţiilor a 10 milioane de contribuabili persoane fizice sau a câteva milioane de gospodării? Pentru că, şi dacă valoarea averii raportate nu se ridică la peste 500.000 de euro, cineva trebuie să verifice raportările. În plus, tot Franţa ne arată reversul medaliei acestui tip de impozitare: anual, la bugetul statului francez se pot colecta în jur de două miliarde de euro, însă din 1998, când a fost reintrodusă taxa, nu mai puţin de 100 de miliarde de euro au emigrat din Hexagon, potrivit analistului fiscal Eric Pinchet, citat de „Washington Post“. Francezii mai înstăriţi preferă să-şi exporte veniturile şi averea, pentru a evita taxa penalizatoare a succesului şi CAS-urile ridicate.

…şi păguboasă
Însă cel mai păgubos efect al unei astfel de taxe este acela că distruge spiritul antreprenorial şi aspiraţiile spre independenţă financiară ale contribuabililor, transformându-i în persoane dependente de angajatori privaţi şi, mai ales, de stat. Efectul: reducerea perspectivelor de creş­tere economică. Potrivit unui studiu al profesorului universitar Asa Hansson, de la Universitatea Lund, din Stockholm (Suedia, ţară care cu dificultate poate fi bănuită de simpatii capitaliste), efectuat între 1980 şi 2003, rata persoanelor care sunt propriii patroni în statele fără o astfel de taxă este de 11,9% din total angajaţi, faţă de numai 9,6% în statele ce au impus o taxă pe avere, o diferenţă de 2,3 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, statele care nu impozitează avuţia au cu 20% mai mulţi antreprenori decât cele care o sancţionează. De asemenea, ritmul de creştere a persoanelor care sunt propriii patroni în cele două tipuri de state este edificator: 0,63% în ţările fără o astfel de taxă, raportat la 0,39% în ţările cu o astfel de impozitare.

Interesantă este şi evoluţia creşterii procentului din populaţie care a decis să devină propriul patron în statele care au renunţat la taxarea averii. Austria, de exemplu, a înregistrat o creştere anuală de 2,3% după eliminarea în 2003 a taxei, spre deosebire de ritmul negativ al ratei auto-angajării înregistrat în aceeaşi perioadă în statele cu o astfel de taxă (-1,5%) sau fără o astfel de taxă (0,6%). Danemarca şi Germania, după eliminarea impozitului pe avere în 1997, au înre­gistrat creşteri de 1,5%, respectiv 0,6%, deşi în restul statelor ritmul auto-angajării era negativ (-2,8% în statele cu taxă şi 0,8% în cele fără taxă). Similar este şi cazul Olandei, după renunţarea la acest sistem de impozitare din 2000, rata de creştere a auto-angajării a fost de 2,2%, pe când în restul statelor procentul celor care erau propriii angajatori se prăbuşea cu 3,4% în statele ce penalizau averea şi cu 1% în cele care o tolerau. Nu trebuie ignorat nici caracterul legal al unei astfel de taxe. În Germania, de exemplu, s-a renunţat la taxă după ce Curtea Constituţională a de­clarat-o neconstituţională, nefiind decât o formă de expropriere mascată.

Importantă este şi concluzia ministrului de finanţe suedez, Anders Borg, în momentul renunţării la acest tip de taxă, şi nu al adoptări ei: „Marii câştigători, pe termen lung, sunt toţi suedezii, pentru că prin eliminarea taxei se creează condiţiile de muncă şi iniţiativă care o să-i ajute să devină competitivi la nivel internaţional. Cea mai importantă problemă era aceea că puţini bani mai rămâneau în ţară. Este important să avem antreprenori şi să avem capitalişti capabili să-i finanţeze pe aceşti antreprenori“.

7 joburi care merg bine şi în timp de criză

După ce extazul din imobiliare, auto şi comerţ s-a transformat în agonie iar după ce companiile au trecut de pe investiţii pe subzistenţă, câteva roluri au devenit şi mai importante.

1. Management. „Nu există manageri de criză. Există doar manageri buni şi manageri slabi”, este unul dintre deja-clişeele din resurse umane. Înainte, diferenţa era nivelul profitului obţinut. Acum, diferenţa este de la profit la pierdere. Iar managerii în stare să obţină în continuare profit îşi pot asigura şi venituri mai mari.

2. Relaţii cu clienţii. Nu mai este de ajuns să convingi un client, trebuie să-l şi păstrezi. Nu poţi avea întotdeauna cele mai mici preţuri, pentru că o parte dintre competitori intră în fire-sale. Adică sunt aproape de faliment şi vând cu mult sub costurile pe care le-au suportat cândva. Ce poate face diferenţa este încrederea într-o relaţie comercială bună, pe termen lung. [Un exemplu]

3. Optimizare de resurse. În timpul expansiunii economice, eficacitatea conta mai mult decât eficienţa. Adică, se investeau oricâte resurse pentru un nivel ridicat al rezultatului. Acum, este timpul pentru aruncarea balastului. Este treaba inginerilor şi a responsabililor de flux tehnologic. Singura condiţie: să se priceapă.

4. Programare high-level. Soluţiile informatice comune au devenit comune şi aproape gratuite. În schimb, puţini dintre cei care lucrau în zona asta sunt în stare să rezolve cerinţe complexe. Aplicaţiile adaptate la client de tip ERP sau Business Intelligence încă nu reuşesc să găsească o bază de specialişti suficient de mare pentru cererea care va urma.

5. Training. O mare parte a economiei se ajustează la criză, iar asta presupune, teoretic, recalificări masive. Practic, înseamnă oameni aruncaţi în domenii noi pentru ei, despre care nu ştiu foarte multe lucruri. Companiile care vor face diferenţa sunt cele care ştiu să-i selecteze, instruiască şi motiveze eficient.

6. Comunicare. A nu se confunda cu publicitatea. Înainte, promovarea companiei se promova cu bani. Acum ar fi mai ieftin, dar bani nu mai sunt aproape deloc. Consumatorii au un filtru şi mai critic la mesaje. Iar companiile care au reuşit deja să găsească comunicatori buni sunt mai puţin de una din zece.

7. Consultanţă strategică. Pentru a-i identifica pe toţi oamenii de mai sus, o companie are în general nevoie de îndrumare. Este, probabil, profesia cea mai anticiclică. În timp de expansiune, consultantul poate ajuta o afacere să crească, la alegere, repede sau sustenabil. În timp de criză, o poate ajuta, după posibilităţi, să reziste sau să crească. Vezi aici care sectoare vor prospera după criză, şi citeşte pe money.ro care joburi nu se mai întorc.

2010, anul reflatiei: Cum va evolua economia Romaniei?

Atat economia mondiala cat si economia Romaniei vor inregistra o crestere in prima parte a lui 2010, pentru ca in ultima jumatate a anului economia sa-si reia scaderea, se arata in raportul „Outlook 2010: Anul Reflatiei” realizat de Saxo Bank, banca specializata in investitii si tranzactionari online.
Analistii Saxo Bank considera ca 2010 va fi un an de reflatie (n.r. politica aplicata in unele tari, dupa o perioada de recesiune si deflatie, constand in stimularea cererii, in scopul utilizarii fortei de munca si redresarii activitatii economice), iar trendurile pozitive care au inceput sa se manifeste in a doua jumatate a lui 2009 vor continua pe parcursul acestui an. Cu toate acestea, in fata noastra stau sa se dezlantuie schimbari structurale potrivnice care ar putea transforma anul 2010 intr-un „montagne russe”.

Unul dintre cei mai importanti posibili factori declansatori in 2010 ar putea fi un declin abrupt in activitatea economica din China, unde asa-numitul model de export bazat pe investitii nu va reusi sa raspunda cererii din Vest. Exporturile Chinei au scazut cu 20% in decursul anului trecut, iar China este privita de catre restul lumii la fel cum a fost privita Japonia in 1988 .

„Actuala imbunatatire de pe pietele financiare in ceea ce priveste PIB-ul si starea consumatorilor nu este cu nimic mai reala decat boom-ul speculativ alimentat cu bani usori din perioada 2003-2006. Lumea dezvoltata a fost dominata de baloane induse de credit inca de la jumatatea anilor ’90 si fiecare problema a fost intampinata de cursuri mai mici si mai multe datorii. Provocarea este ca nivelul de stimulente sa creasca exponential pentru ca lucrurile sa functioneze. Ratele mici ale dobanzii au alimentat speculatii incontrolabile si iresponsabile, suprainvestitii si investitii perdante, generand o povara a datoriei inutilizabila”, subliniaza Christian Tegllund Blaabjerg, Chief Equity Strategist la Saxo Bank.

„Ceea ce ne trebuie acum este un proces de deleveraging (n.r. scaderea efectului de levier) si nerambursari (defaults) pentru a reduce povara datoriei si a o face utilizabila din nou. Din nefericire, fiecare efort al guvernului pentru a stimula economia pe calea schimbarii necesare spre sustenabilitate nu va face decat sa prelungeasca criza in 2010”, precizeaza Blaabjerg.

Pietele financiare au reactionat pozitiv la stimulentele extraordinare din 2009. Mare parte a factorilor stimulatori vor continua si in 2010.

Sectorul privat (atat gospodariile, cat si companiile) este in proces de deleveraging al operatiunilor private pentru prima oara in ultimele decenii. Acesta este un pas important catre restabilirea sustenabilitatii pe termen lung, unde cererea este compatibila cu costurile tratarii datoriei. Specialistii Saxo Bank se asteapta ca procesul de deleveraging din sectorul privat sa continue in deceniul urmator din cauza somajului crescut, a capacitatii de economisire excesive din majoritatea industriilor si a accesului la credite, care va continua sa fie dificil. Acest lucru va produce presiuni dezinflationare/deflationare in special in urmatorii trei ani.

Piata fortei de munca, supusa presiunii si in 2010

Raportul Saxo Bank subliniaza faptul ca rata somajului va continua sa creasca, chiar daca intr-un ritm mai lent, pana in T4, cand se va stabiliza in jurul valorii de 10,7%. Rata somajului din zona Euro va continua sa creasca de la 9,8% in prezent la 10,2% in T4 2010, majoritatea tarilor vest europene manifestand un decalaj de aproximativ un an fata de SUA. Cu toate acestea, economiile central si est europene vor avea de castigat in 2010, deoarece tendinta de relocare din Europa de Vest in cea Centrala si de Est va continua. „Economiile din tarile central si est europene (CEE) cu o rata scazuta datorie/ PIB, cu forta de munca calificata si salarii relativ mici, mai ales in comparatie cu vechea Europa, vor avea de castigat cel mai mult dintr-o redresare sustenabila datorita ocuparii fortei de munca din vechea Europa in tarile CEE”, explica Blaabjerg.

Romania trebuie sa urmeze cu sfintenie acordul cu FMI, BM si CE

In ceea ce priveste Romania, analistii de la Saxo Bank considera ca in momentul acesta guvernantii trebuie sa lase la o parte certurile si sa isi canalizeze toate eforturile spre indeplinirea ceritelor FMI, BM si CE si spre gasirea unui program de relansare economica. Daca lucrurile vor evolua in acest sens, estimarile analistilor sunt extrem de pozitive, anuntand posbilitatea revenirii la finele lui 2010 la un curs de schimb de 3,6 lei/euro.

Altfel, luand in considerare doar riscul asumat de investitorii romani si straini, fara posbilitatea de interventie a Bancii Nationale a Romaniei asupra cursului de schimb, economistii Saxo Bank estimeaza un curs de schimb de referinta de 3,96 lei/euro pentru urmatoarea luna, de 4,10 lei/euro pentru urmatoarele 3 luni si de 4,84 lei/euro pentru urmatoarele 12 luni.

Scenariul pesimist urmeaza acelasi trend si pentru cursul dolar/leu, pentru urmatoarea luna estimandu-se un pret de 2,86 lei pentru un dolar, pentru urmatoarele 3 luni de 3,32 lei/dolar, pentru ca pana la finele anului cursul sa urce pana la nici mai mult nici mai putin de 4,21 lei/dolar.

„Daca Guvernul roman nu va implementa reformele, atunci exista riscul sa vedem, in interval de un an, un curs leu-euro de 4,84. Acesta este scenariul de baza, cu peste 50% sanse sa se adevereasca. Insa, daca Banca Centrala va interveni, asa cum a facut-o de-a lungul timpului, atunci nu se va ajunge aici. Exista un prag superior maxim de 4,20. Desi va primi urmatoarea transa de la FMI, este putin probabil ca in Romania sa realizeze, in continuare, toate reformele impuse de acesta. Insa, trebuie sa subliniem ca mai important decat realizarea reformelor conform calendarului FMI este ca Guvernul sa arate dorinta si determinarea de a urma o cale a reformei”, concluzioneaza Blaabjerg.

In ceea ce priveste adoptarea monedei euro de catre Romania in 2015, Blaabjerg considera ca UE nu va modifica cerintele pentru intrarea in Uniunea Economica si Monetara, ci va deveni mult mai stricta, deoarece criza o va face sa „sufle si in iaurt”. Astfel, noul termen poate fi atins doar in cazul in care tara noastra va intreprinde reformele necesare si va indeplini „cu sfintenie” criteriile de la Maastricht, in special cel privitor la deficitul bugetar.

Saxo Bank a fost fondata la Copenhaga in 1992 si este una din primele 25 de banci de tranzactii cu actiuni straine din lume care opereaza pe pietele globale de capital. Banca este specializata in tranzactionari online si investitii, iar platforma sa online, Saxo Trader, ofera acces la piata in 23 de limbi investitorilor care doresc sa realizeze tranzactii cu valute, actiuni, marfuri, futures, optiuni, precum si tranzactii cu derivate si CFD-uri.

Junk-food-ul eco: obscen de scump, prost pentru sănătate. Cât de corectă este taxa pe fast-food?

Din martie vom avea o taxă pe junk-food. Dar ce facem cu produsele din agricultura ecologică? Acestea sunt declarativ sănătoase, prin urmare nu sunt prinse în suprataxă. Însă realitatea industriei alimentelor eco e presărată cu ingrediente la fel de nesănătoase ca şi cea mai umilă pungă de chips-uri tradiţionale. Junk-food-ul eco e scump şi nesănătos. Concluzia? Taxa pe fast-food penalizează mâncarea, şi nu neapărat produsul nociv. MONEY.ro a realizat un top al celor mai „ieftine” produse eco de tip fast-food, disponibile în magazinele eco online.

Taxa pe fast-food ar putea contribui indirect, la scăderea, în timp, a frecvenţei bolilor cardio-vasculare în rândul românilor, cu toate acestea, hrana naturală, care este în cele mai multe cazuri eco (sau bio), este prohibitiv de scumpă pentru cei mai mulţi. Comparaţia este valabilă şi în cazul produselor eco de tip fast-food. Dar înainte de pledoaria pentru întoarcere la natură, eco înseamnă în primul rând o industrie care, pentru a prospera, joacă după aceleaşi reguli ca industria “alimentelor profane”.

Taxa pe fast-food urmează să fie percepută din luna martie, statul urmând să încaseze 1 miliarde de euro de pe urma ei, doar în 2010, potrivit lui Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Suprataxa mută focusul pe produsele similare din agricultura ecologică. Sunt chips-urile, snacks-urile şi alte produse de tip junk-food ecologice o alternativă sănătoasă la fast-food-ul tradiţional?

Cât de sănătos e junk-food-ul eco?

Chips-urile, snack-urile, sticks-urile, supele instant-provenite din agricultură ecologică sunt cel puţin de două ori mai scumpe decât corespondentul lor din agricultura convenţională şi sunt la fel de nesănătoase. Aflăm, dacă citim eticheta nutriţională a acestor alimente, că au un index glicemic mare (exces de glucide cu absorbţie rapidă), grăsimi vegetale hidrogenate (margarina), sau a căror provenienţă nu e specificată, şi o densitate energetică ridicată. Prin urmare, produsele eco tip junk food au un profil nutriţional dezechilibrat, şi o valoare biologică scăzută (puţine substanţe active, benefice oganismului, ca aminoacizii esenţiali, vitaminele şi mineralele). Totuşi, nu e suficient ca produsele eco să conţină ingrediente naturale, câtă vreme procedeul de fabricaţie rămâne neschimbat, ca în cazul produselor din agricultura convenţională, prin urmare nesănătos (supele instant, chips-urile)

Topul celor mai „ieftine” produse eco tip junk-food, disponibile în magazinele bio online

Magazinulorganic.ro

În magazinul online de produse eco al companiei Bio Family, găsim chips-uri (125 de grame) cu 6.79 de lei, snacks-uri (75 grame) care ajung la 5.99 de lei, crackers (150 grame) cu 7.45 lei, şi rulouri cu ciocolată (25 grame) care costă 2.33 de lei.

Naturame.ro

Cele mai ieftine chips-uri de pe naturame.ro costă 7.99 de lei (100 de grame), snacks-urile ajung la 11.99 lei (250 de grame), iar o supă instant de cartofi bio, dar din fulgi de cartofi se ridică la 10.99 lei (3 porţii de câte 20 de grame).

Leacul.ro

În magazinul virtual al companiei Leacul, cele mai ieftine chips-uri (100 grame) costă 10.92 lei. Nici snack-urile nu sunt mai blânde cu bugetul tău. Cele mai ieftine ajung la 11.33 lei. Totuşi, conservatorii vor prefera un gust predictibil, aşa că snacks-urile clasice sunt o alegere care nu-i hăituieşte din zona lor de confort gustativ. O pungă 150 de grame valorează 13.97 lei.

Biolateria.ro

Dacă vrei chips-uri de la Biolateria.ro, trebuie să fii dispus să dai cel puţin 13.52 de lei pentru 125 de grame. Sticks-urile sunt sensibil mai ieftine-„doar” 12 lei, iar napolitanele (30 de grame) ajung la 6.39 de lei.

Stop-cadru: Cum vor evolua salariile in 2010?

Dupa anul de criza 2009 in care rata somajului a ajuns la pragul de 7,8%, iar salariile celor inca in functie au crescut numai pentru a acoperi rata inflatiei, anul in curs anunta turbulente pe piata fortei de munca, disponibilizari in sectorul public, o rata a somajului in crestere si salarii cel mult la nivelul anului trecut.
Totusi, salariile stau pe loc in 2010, aceasta este una din concluziile unui articol publicat in suplimentul Careers Wall-Street.

Dupa „lupte crancene”: Bugetul pe 2010, adoptat de comisiile de finate

Comisiile de buget-finante au reusit sa finalizeze duminica dimineata votul pe proiectul bugetului de stat si bugetul asigurarilor sociale pentru 2010, in urma unei sedinte maraton presarate cu pauze de consultari, contradictii si marcata de o premiera-reluarea votului pe un buget respins anterior.
Dezbaterile au inceput sambata dimineata, putin dupa ora 10.00, cu Legea bugetului de stat pe anul 2010, amanand votul final pentru sfarsitul dezbaterilor pentru a discuta cateva amendamente care cuprindeau masuri fiscale, pentru care Guvernul sa poata face o analiza a impactului bugetar al acestor masuri, relateaza NewsIn.

Parlamentarii au avut apoi o disputa legata de absenta ordonatorilor principali de credite de la dezbaterea anexelor care cuprindeau bugetele institutiilor. Intre timp, ordonatorii de credite -sefii institutiilor care sunt finantate de la buget- au inceput sa soseasca, bugetele lor fiind luate in discutie in ordine aleatorie.[Parlamentarii nu se lasa pana nu adopta proiectul de buget]

De remarcat au fost respingerea proiectului de buget al Curtii Constitutionale, pe motiv ca era majorat, fata de bugetul pe 2009, cu 59%, o crestere este prea mare, intr-un an in care trebuie „stransa cureaua” – au argumentat parlamentarii. De asemenea, a fost diminuat bugetul Institutului Cultural Roman cu 30%.

Majoritatea institutiilor a trecut foarte repede prin dezbaterea din comisii, bugetele lor fiind votate in forma propusa de Guvern. Bugetul Ministerului Economiei condus de Adriean Videanu, sau bugetele ministerelor conduse de Elena Udrea sau Vasile Blaga nu au suferit modificari, la Ministerul Transporturilor au fost adoptate amendamentele propuse de Radu Berceanu, la Agricultura s-au dat bani in plus, desi ministru a spus ca nu este necesar.

Pe masura ce orele deveneau mai inaintate, apetitul parlamentarilor pentru dezbateri si amendamente a scazut, astfel ca multi ordonatori de credite au stat mai putin de un minut in fata comisiilor, atat cat a durat exprimarea unui aviz favorabil bugetului aferent.

Bugetul asigurarilor sociale a fost cel care a nascut cele mai mari probleme, prima oara din cauza amendamentelor legate de majorarea punctului de pensie, apoi de votul prin care proiectul de buget al asigurarilor sociale a fost respins cu totul, spre surprinderea presedintelui de sedinta, Viorel Stefan-PSD. Decizia reluarii votului pentru a aviza pozitiv acest proiect de buget a fost cea care a incheiat adoptarea proiectelor de buget pe 2010, care sunt astfel gata pentru a intra in plen.

Parlamentarii si-au votat rapid si propriile bugete, dar si anexele care prevedeau sumele defalcate la nivelul unitatilor administrativ teritoriale.
Proiectul bugetului de stat pe 2010 a fost adoptat si el dupa aprobarea amendamentelor referitoare la fiscalitate, parte dintre ele sustinute chiar de ministrul Finantelor Sebastian Vladescu.

Cel mai bun job in 2010: manager de risc. Cel mai prost-vazut : petrolistul

Jobul de manager de risc (actuary) a fost cotat drept cel mai bun loc de munca pe care il poti avea in 2010, in timp ce meseria de muncitor pe o platforma petroliera este cel mai prost vazuta, potrivit site-ului de recrutare online CareerCast.com, care a analizat peste 200 de joburi din America de Nord, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

Al doilea job in top este cel de inginer software, urmat de cel de analist pentru sisteme informatice, biolog si istoric, conform CareerCast.com, care a realizat acest top in functie de nivelul de stres, mediul de lucru, gradul de solicitare, veniturile obtinute dar si posibilitatea de a gasi cu usurinta un angajator in acest domeniu.

„Prima Casa” continua si in 2010

Programul „Prima Casa” va continua in 2010 intr-o noua forma care va pune un accent mai mare pe finantarea locuintelor construite de la zero, a declarat luni premierul Emil Boc, precizand ca Executivul va discuta in sedinta de miercuri despre reluarea Programului in acest an.

„Programul <Prima Casa> va continua, dar va fi restructurat astfel incat sa putem pune un accent si mai mare pe locuinte care se construiesc de la zero”, a spus Boc, precizand ca discutia pe marginea Programului „Prima Casa” va avea loc in sedinta de miercuri a Executivului.Declaratia primului ministru vine dupa ce, la finele anului trecut, ministrul desemnat al finantelor din acel moment, Sebastian Vladescu, anunta ca programul guvernamental ar putea fi extins si pentru sectorul constructiilor.

„Programul Prima Casa ar putea fi modificat, in conditiile in care are o sustinere strict pentru piata imobiliara, si ar putea sustine si sectorul constructiilor. Astfel de programe exista in Europa si cred ca-l putem modifica (n.r. pe cel din Romania). Avem un plafon neutilizat si-l putem folosi pentru a incuraja mai ales constructia de locuinte”, declara in decembrie Vladescu.

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a informat bancile ca nu mai primeste dosare pentru „Prima Casa” dupa 1 ianuarie, in lipsa aprobarii de catre Guvern a unui act normativ care sa fixeze noul cadru legal pentru Program, a declarat in 30 ianuarie, pentru NewsIn, presedintele Fondului, Aurel Saramet.

El a aratat ca plafonul de un miliard euro alocat pentru programul „Prima Casa”, aprobat initial pentru 2009, trebuie realocat astfel incat sa poata fi folosit si in 2010.

Pana in prezent, Fondul a dat garantii de circa 480 milioane de euro pentru creditele acordate prin „Prima Casa”, diferenta de 520 milioane de euro din plafon ramanand astfel neutilizata.

Fiscalitatea în 2010: Dacă tot există facilităţi, de ce să laşi bani statului

2010 începe cu două măsuri foarte importante care aduc a relaxare fiscală. Este vorba de două legi, una priveşte neimpozitarea profitului reinvestit şi a doua amânarea la plată a datoriilor către stat.

Potrivit legii 329/2009, profitul investit în producţia sau achiziţia de echipamente tehnologice privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit până la 31 decembrie 2010.

Scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului datorat pentru perioada respectivă.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma pentru care s-a beneficiat de scutire va fi repartizată pentru constituirea rezervelor până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.

În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

A doua lege care ar putea fi folosită de firme pentru finanţare este cea care permite amânarea plăţii datoriilor către stat. O astfel de facilitate a existat şi în 2009 însă din cauza condiţiilor de accesare, prea dificile, nu a a avut succes. Mai precis, doar 130 de firme au reuşit să obţină amânarea la plată.

În 2010, facilitatea devine mult mai accesibilă. Potrivit legii 363/2009, oricare firmă poate să-şi amâne plăţile către stat.
Singurele condiţii de accesare a acestei facilităţi sunt depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi cazierul fiscal curat. De asemenea, firma solicitantă trebuie să nu fie în insolvenţă.

La 20 decembrie 2010 este data-limită până la care această facilitate poate funcţiona. Cererile pot fi depuse până cel târziu pe 30 iunie 2010. Amânarea se poate face pe o perioadă de maximum un an.

Pentru acces la facilitate este nevoie şi de constituirea unor garanţii. Bunurile oferite sau alte garanţii constituite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii trebuie să ajungă la 20% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării, dacă amânarea se acordă pe o perioadă de până la 3 luni inclusiv.
Pentru amânări mai lungi, garanţiile trebuie să ajungă însă la 40% din suma amânată plus dobânzi.

Dobânda pentru sumele amânate este mai mică decât cea standard de 0,1% pe zi. Nivelul ei este de 0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plată.

CE NE-A ADUS 2009? Datorii de 1.639 de euro pe cap de român

Fiecare român are de plătit 1.639 de euro, datorii pe care statul le-a făcut în numele nostru. În ultimul an, datoria publică a crescut cu 7,37 miliarde de euro, ceea ce aduce fiecărui român încă 340 de euro de achitat din cauza incapacităţii guvernamentale.

Nota de plată a împrumuturilor luate pe bandă rulantă de Guvern este creşterea în acest an a datoriei publice cu 30,95 miliarde de lei, circa 7,37 miliarde de euro. Asta înseamnă că în acest an fiecărui român i-a crescut datoria cu 340 de euro. Fiecare dintre noi are acum o datorie de 1.639 de euro, adică de 136,6 de euro pe lună. Aparent nu ne va băga nimeni mâna în buzunar pentru a ne lua aceşti bani.

Practic, datoria se va simţi în scăderea nivelului serviciilor medicale, a învăţământului, în reducerea investiţiilor pe care statul le va face în şosele şi drumuri etc. Şi mai grav, dacă economia nu-şi va reveni rapid, acoperirea datoriilor acumulate de stat va necesita majorări de taxe şi impozite şi va duce la şomaj printre bugetari.

EVOLUŢIE GALOPANTĂ
La începutul acestui an, România avea o datorie publică de 109,75 miliarde de lei, echivalentul a 21,78% din PIB. La sfârşitul lunii octombrie, datoria a urcat până la 138 miliarde de lei (32,85 miliarde de euro), ajungând la 27,6% din PIB, iar în ultimele două luni ale anului a mai urcat cu 2,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă 2,7 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice. Deci, la finele anului datoria publică a ţării va ajunge la 35,55 miliarde de euro.

Dacă împărţim această sumă la 21.680.974 de români, obţinem o datorie de 1.639 de euro pe cap de locuitor, din care 340 de euro au fost contractaţi numai în ultimul an.

NEVOIA DE BANI
Guvernul nu a fost în stare să încaseze la bugetul de stat sumele necesare pentru funcţionarea statului şi a fost nevoit să se împrumute pentru a plăti pensiile şi salariile. Cum a făcut rost de bani? A emis titluri de stat în lei sau în valută pe care băncile le-au cumpărat, fiind interesate de dobânzile sigure. Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 63 miliarde de lei, circa 14,8 miliarde de euro, de şase ori mai mult faţă de suma atrasă în intervalul similar din 2008 şi de aproape cinci ori peste împrumuturile din anul 2008.

Majoritatea au fost emise pentru trei luni, fiind destinate acoperirii nevoilor de finanţare imediate. În plus, Ministerul Finanţelor Publice a realizat în 2009 trei licitaţii de titluri de stat în valută, în cadrul cărora a atras de pe piaţa internă aproape 2,62 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm nici banii primiţi de la FMI, din primele două tranşe, ce însumează 6,9 miliarde de euro.

Însă trebuie menţionat că dobânda aferentă banilor de la FMI este aproape la jumătate în comparaţie cu cea de pe pieţele internaţionale şi incomparabil mai mică faţă de împrumuturile pe termen scurt pe care Finanţele le iau de la băncile comerciale din ţară şi pe care le tot rostogolesc lună de lună. Deci, dacă tragem linie şi adunăm, statul s-a împrumutat cu circa 24,9 miliarde de euro în acest an.

GRAD DE RISC
România este pe locul 12 într-un top al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al datoriei publice, conform CMA în Global Sovereign Credit Risk Report. Asta face aproape imposibil un împrumut de pe piaţa externă, ceea ce forţează Ministerul de Finanţe să apeleze tot la băncile comerciale din ţară. Deşi în urmă cu şase-şapte luni Finanţele pregăteau o ieşire pe piaţa externă printr-o emisiune de eurobonduri, acum această variantă a căzut, mai ales după ce FMI a anunţat amânarea tranşei din decembrie.

Lipsa de bani cu care s-a confruntat Ministerul Finanţelor Publice s-a agravat după decizia Fondului Monetar Internaţional de a amâna pentru luna ianuarie tranşa a treia, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care trebuia să intre în ţară în decembrie.



Ce va fi la anul
Continuarea cheltuielilor bugetare în acelaşi ritm în 2010 este cel mai mare risc pentru România, întrucât sectorul public va absorbi resursele de pe piaţă, lăsând mai nimic pentru cel privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu.

„Sigur că cel mai mare risc pe care îl are România este să continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piaţă, şi lasă mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice. Ar fi un risc şi stimularea în continuare a importurilor şi consumului, aşa cum s-a făcut în perioada de creştere din ultimii trei – patru ani, şi prevăd, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o măsură care să sprijine creşterea economiei româneşti”, a mai opinat Negriţoiu.

2010, un an greu pentru romani: De la 1 ianuarie ne asteapta noi scumpiri

De la 1 ianuarie, carnea, lactatele, carburantii si utilitatile vor fi cu pana la 50% mai scumpe, ceea ce anunta un 2010 nu prea optimist pentru romani.
In 2009, romanii au fost chinuiti de criza, de scumpiri si taxe noi. Anul a debutat in forta. Toate produsele care poarta accize sau alte taxe in euro s-au scumpit in prima zi a anului. Nici 2010 nu se arata a fi mai relaxant. Benzina, energia si carnea vor fi mai scumpe pentru romani, scrie Money.ro.

Imediat dupa Sarbatori, romanii vor da piept cu noi scumpiri. De la 1 ianuarie, carnea, lactatele, utilitatile si carburantii vor avea preturi cu 10 pana la 50 la suta mai mari. Toate aceste scumpiri sunt puse pe seama taierii subventiilor, a cresterii accizelor si a devalorizarii leului, arata publicatia citata.

Patronatele din industria alimentara spun ca pretul carnii de pui va creste cu 20%. Carnea de vita si cea de oaie vor avea preturi cu pana la 50% mai mari, iar pentru carnea de porc vom plati cu 25% mai mult. Producatorii din Industria Laptelui avertizeaza ca laptele si branzeturile se vor scumpi cu 20-25%. Si curentul electric se va scumpi cu patru la suta, de la 1 ianuarie.

Crescatorii de ovine si bovine spun ca ajutoarele de stat care s-au putut acorda pana in acest an reprezentau pana la 50% din costul de productie, valoare pe care nu o pot acoperi acum, decat prin majoararea preturilor. „Subventia reprezinta cam jumatate din costul de productie. Daca nu vom mai primi ajutoarele de stat va trebuie sa adaugam cam 5 lei/kilogram. Ne asteptam sa scada vanzarile, dar nu suntem noi de vina daca nu ni se acorda niciun fel de subventie. Ori trebuie sa inchidem portile, ori sa ridicam preturile. Trebuie sa gasim o solutie de compromis”, a declarat pentru NewsIn, presedintele Sindicatului Crescatorilor de Bovine din Romania, Toader Neata.

Patronatele avertizeaza ca majorarea accizelor la carburanti si energie electrica vor genera efecte in lant. Accizele pentru anul viitor se vor calcula la un curs de 4 lei si 26 de bani, cu 14% mai mare fata de anul trecut. Benzina se va scumpi de la 1 ianuarie cu 20%, iar tigarile cu 34%.

Guvernul Boc a aprobat bugetul pe 2010

Guvernul Boc a adoptat, in prima sa sedinta, proiectul de lege privind bugetul de stat si proiectul de lege privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru 2010. Proiectul bugetului de stat pe 2010 va fi inaintat joi Parlamentului Romaniei.

„La constructia proiectului legii bugetului de stat pentru 2010 pornim de la indicatorii macroeconomici pe care i-am negociat cu organismele internationale„, a declarat Boc la finalul sedintei de guvern.

“Pana la mijlocul lunii ianuarie vom avea adoptat bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, pentru ca administratiile din Romania sa-si poata adopta propriile bugete de venituri si cheltuieli”, a spus Boc.

Primul ministru a precizat ca Executivul va lua masuri nepopulare dar sanatoase pentru economie. “Primele masuri pe care le vom lua vor fi nepopulare, unele masuri vor pune ordine unde este risipa, pentru ca in anii viitori sa avem o crestere. In aceasta noapte se va lucra la introducerea datelor stabilite de noi in listele pe care le vom trimite catre Parlament”, a adaugat Boc.

Premierul a adaugat ca Guvernul isi propune pentru anul viitor sa asigure o relansare a economiei nationale, pentru a pregati consolidarea cresterii economice din anii urmatori.

„Accentul in 2010 il vom pune pe sustinerea mediului de afaceri, astfel incat sa putem proteja si crea noi locuri de munca”, a mai spus Boc.

TVA-ul, cota unica si nivelul contributiilor sociale se mentin in 2010, a anuntat Boc, dupa adoptarea de catre Guvern a proiectului de buget. Potrivit premierului, rata inflatiei in 2010 va fi de 3,7% iar cresterea economica va fi de 1,3%.

„Vestea buna este ca in 2010 nu vom avea scadere economica. In 2010, vom avea un inceput de crestere economica”, a mai spus Boc. Premierul a adaugat ca se mentine masura neimpozitarii profitului reinvestit si pensia sociala minima de 350 de lei, cu posibilitatea majorarii, in functie de rata inflatiei.

CE: Aşteptăm 8,5 mil. de noi şomeri în 2010! Guvernul român: Nu de la noi!

Aproape 8,5 milioane de oameni şi-ar putea pierde locul de muncă anul viitor în Uniunea Europeană, iar rata şomajului ar putea depăşi 11%, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Pentru a reduce cât mai mult efectele negative ale crizei, ţările membre UE au stabilit ca modernizarea şi eficientizarea politicilor sociale şi crearea de locuri de muncă să se afle printre cele mai importante priorităţi pentru anul viitor. În ciuda semnalelor date la nivelul Uniunii Europene, potrivit cărora şomajul va creşte într-un ritm semnificativ şi în 2010, autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o stabilizare pe piaţa naţională a muncii şi chiar la o reducere a ratei şomajului din a doua parte a anului viitor.

România nu a fost pregătită nici în acest an pentru valul de şomeri apărut în urma concedierilor în masă, astfel că prognoza pentru sfârşitul lui 2009 a fost corectată de mai multe ori de-a lungul anului.

Dacă iniţial autorităţile au mers pe o estimare de maximum 620.000 de şomeri, pentru luna decembrie, aceasta a fost modificată la 685.000, cifră care, de asemenea, va fi depăşită, în condiţiile în care în luna noiembrie erau înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) peste 683.000 de persoane în căutarea unui loc de muncă. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează, de asemenea, o rată a şomajului de 7,6% în decembrie, în condiţiile în care acest indicator ajunsese deja în noiembrie la 7,5%. “Până la sfârşitul anului se vor mai înregistra, probabil, câteva zeci de mii de şomeri, până în 50.000 de persoane, deci anul 2009 se va încheia cu o rată a şomajului de maximum 8%. Pentru anul viitor, tendinţa de creştere se va menţine, cel puţin în prima parte a anului, când rata şomajului va creşte în continuare. În partea a doua, în funcţie şi de evoluţia economiei, este posibil ca numărul de şomeri să înceapă să scadă”, declara recent, pentru Business Standard, Eugen Preda, director în cadrul ANOFM.

Pentru 2010, CNP prognozează o scădere a numărului de şomeri cu 135.000 de persoane, până la 550.000, şi o rată a şomajului de 6,2%, în ciuda faptului că, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, statul va opera concedieri în sectorul public, care ar putea depăşi 100.000 de persoane. Peste estimările optimiste ale autorităţilor de la Bucureşti, instituţiile financiare internaţionale cu care România are un acord de împrumut au venit, de la începutul anului, cu cifre mai pesimiste. Astfel, dacă Fondul Monetar Internaţional vede la sfârşitul anului în curs o rată a şomajului de 9,6%, pentru 2010 estimează o depăşire a pragului de 10% în primele luni ale anului, în concordanţă cu tendinţele din UE.

Comisia Europeană nu stă degeaba

Comisia Europeană a acordat în acest an, prin intermediul European Globalisation Fund (EGF), peste 150 milioane de euro celor 12 ţări care au aplicat pentru programe de reconversie profesională şi de creare de noi locuri de muncă.

“Trebuie să ne îndreptăm privirile către viitor şi să ducem mai departe demersul nostru coordonat pentru a asigura, pe termen lung, locuri de muncă şi o creştere durabilă. Prin strategia viitoare UE 2020, vom restabili starea economiei pieţei sociale şi vom orienta Uniunea Europeană către o economie mai puternică, mai ecologică şi mai integratoare”, a declarat José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Miniştrii însărcinaţi cu ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale vor discuta, în cadrul reuniunii Consiliului din martie 2010, proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă, ce va contribui la noua strategie a UE din 2020 pentru creştere şi locuri de muncă. Strategia urmează să fie adoptată de liderii UE în primăvara lui 2010.

“Măsurile şi sprijinul coordonate la nivelul UE şi al statelor membre au contribuit în mod semnificativ la stabilizarea economiilor şi la stoparea creşterii şomajului în 2009. În momentul de faţă, trebuie să evităm pierderea altor locuri de muncă şi să le recreăm pe acelea care au dispărut din cauza crizei”, a mai afirmat Barroso. Proiectul de raport al Comisiei privind ocuparea forţei de muncă analizează acţiunile întreprinse pe cuprinsul UE pentru a păstra locurile de muncă şi pentru a veni în ajutorul persoanelor care se confruntă cu probleme şi prezintă provocările care rămân de înfruntat.

Ce mostenire lasa guvernul Boc Romaniei?

Factura cuprinde TVA-ul restant, dobânzile la creditele bancare şi circa 2,4 miliarde de euro pentru lucrările efectuate şi neachitate.

Lucrări plătite parţial, dobânzi enorme la împrumuturile luate de la bănci şi o povară care pare tot mai grea a salariilor, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Aceasta este factura pe care o lasă actualul guvern următorului cabinet de miniştri pentru a fi achitată în anul care vine. Pe lângă eforturile băneşti, va fi nevoie şi de eforturi de eficienţă şi de organizare pentru adoptarea bugetului pentru 2010 şi a legilor cerute de FMI privind responsabilitatea fiscală şi reforma pensiilor.

În plus, va fi reluată negocierea la sânge cu creditorii externi privind numărul de concedieri şi alte reforme pe care vom fi obligaţi să le facem.

Cauzele sunt multiple şi ţin atât de criza financiară globală, care a muşcat din veniturile la vistieria statului, cât şi de ineficienţa autorităţilor, dusă la extrem de criza politică provocată de campania pentru alegerile prezidenţiale.

EVZ vă prezintă în ce constă „greaua moştenire” lăsată următorului executiv, devenită deja proverbială în ultimii ani şi adusă în discuţie la fiecare schimbare de guverne.

ÎN PROPRIA CAPCANĂ

Lista găurilor negre din bugetul anului viitor

Guvernul Boc lasă următorului cabinet o datorie de peste 2 miliarde euro. Scenariul pare că se repetă după ce, la începutul mandatului său, Emil Boc i-a criticat dur pe predecesorii săi liberali din cauza unei facturi similare.

Secătuit de luptele politice în acest an de criză, bugetul statului nu mai are forţe decât să acopere cheltuielile de urgenţă maximă, cum ar fi pensiile, salariile sau ajutorul de şomaj. Pentru plata personalului este necesară o sumă lunară de 3,5 miliarde lei.

La aceasta se adaugă 5,2 miliarde lei cheltuieli cu asistenţa socială, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În total, 8,7 miliarde lei nu pot fi amânaţi.

Astfel, sunt trecute pe planul doi facturile către companii. Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii, ne-a spus: „Din datele pe care le avem până acum, estimăm că statul mai are de achitat circa 20% din valoarea lucrărilor efectuate până în prezent, care se cifrează la 11,5 miliarde euro”.

Este vorba de lucrări în domenii precum infrastructură, hidroenergie, mediu, termoenergie şi reabilitare la nivel regional.

Facturi amânate

De exemplu, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a depăşit deja bugetul din 2009 cu peste un miliard de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. Numai pentru exproprierea unor terenuri, de exemplu, mai trebuie achitate 120 de milioane euro.

Alte circa 60 de milioane euro sunt restante către constructorul care lucrează la autostrada Bucureşti – Ploieşti. Potrivit ministrului transporturilor, Radu Berceanu, lucrări neplătite există şi către Bechtel, executantul Autostrăzii Transilvania, care mai are de primit circa 100 milioane euro.

La sumele menţionate se adaugă aproape 1,6 miliarde lei deconturi întârziate de TVA, conformdatelor publicate de Fisc la sfârşitul lunii trecute. Potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, deconturile de TVA au încetinit începând cu luna septembrie.

Datoria se rostogoleşte

O povară şi mai grea vine din urmă din cauza împrumuturilor bancare pe care MFP le-a luat la dobânzi foarte mari pentru a acoperi găurile de moment.

Conform cifrelor oficiale publicate de Finanţe, în primele zece luni, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu peste 57% faţă de perioada similară a anului trecut.

Acestea au ajuns la 5,3 miliarde lei. Chiar dacă MFP a vândut şi titluri de stat la dobânzi mai avantajoase, vine scadenţa la vechile împrumuturi, iar datoriile nu sunt decât rostogolite în curtea următorului cabinet. Toate acestea într-un context nefericit, când, în primele zece luni, statul a avut venituri de 131 miliarde lei şi cheltuieli de 156,6 miliarde lei. După ce tragem linia, rămânem cu un minus de 25,6 miliarde lei.

DIN ŢARĂ

Pensii şi ajutoare pentru persoane cu handicap plătite cu întârziere

Deşi autorităţile centrale au făcut eforturi mari în ultimele două luni pentru a putea asigura plata pensiilor, a salariilor şi a ajutoarelor sociale, în unele judeţe au apărut întârzieri.

Spre exemplu, în judeţul Vrancea, peste 45.000 de persoane cu diferite forme de handicap nu şi-au primit indemnizaţiile de două luni, în ciuda faptului că s-au alocat fondurile necesare.

Sumele ar fi trebuit distribuite prin intermediul consiliului judeţean, însă preşedintele instituţiei, Marian Oprişan, nu a chemat consilierii judeţeni în şedinţă pentru a aproba rectificarea bugetului.

Prefectura Vrancea a anunţat că sumele destinate persoanelor cu handicap, care se ridică la aproximativ 10 milioane de lei, au fost virate la timp de Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale în vistieria consiliului judeţean.

Oprişan susţine însă că banii au intrat în conturile instituţiei abia săptămâna trecută, întrucât au venit cu întârziere de la guvern, şi că vor fi distribuiţi beneficiarilor începând din această săptămână.

Alte întârzieri au fost înregistrate în judeţul Timiş, unde circa 2.500 de pensionari au primit drepturile cuvenite pentru noiembrie abia zilele trecute. Este vorba despre beneficiarii pensiilor de revoluţionari, de urmaşi sau de beneficiarii primei pensii. Suma totală a banilor care nu au ajuns la timp în judeţ se ridică la 981.428 de lei.

Cei 2.500 de pensionari trebuiau să-şi încaseze banii în perioada 23–27 noiembrie, însă Casa de Pensii Timiş a virat banii abia pe 2 decembrie.

Conducerea instituţiei susţine că a virat banii pentru aceste pensii în momentul în care i-a primit de la ordonatorul de credite, adică de la Casa Naţională de Pensii.

*evz

Soluţia Mugur Isărescu. Arc peste timp 1999-2009

Situaţia de acum se suprapune, în oglindă, cu situaţia de acum 10 ani: criză politică şi economică acută, blocaj al acordului de împrumut cu FMI şi numele lui Mugur Isărescu vehiculat ca posibil premierÎn 1999 se vorbea despre „deceniul pierdut al guvernării”, în care guvernele României au amânat, rând pe rând, reformele necesare depăşirii tranziţiei de la comunism şi modernizării ţării. În plus, finalul de an era ca­racterizat de o criză guvernamentală fără prece­dent şi de probleme economice şi financiare ma­jore, în contextul amânării unei tranşe dintr-un împrumut FMI. La fix 10 ani distanţă, în decem­brie 2009, situaţia economică şi politică a Româ­niei prezintă similarităţi strigătoare la cer.
Acum, în decembrie 2009, România nu are un guvern cu puteri depline şi nici un preşedinte care să desemneze un premier cu şanse de a primi votul de încredere al Parlamentului.
În decembrie 1999 aveam doi premieri: Radu Vasile, revocat din funcţie de către preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, dar care refuza să se supună deciziei preşedintelui şi pretindea că poate fi demis doar de Parlament, şi Alexandru Athanasiu, numit în funcţia de prim-ministru interimar tot de Constantinescu.
Pe 14 decembrie 1999, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR, Adrian Vasilescu, nega cu ve­hemenţă că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi fost contactat pentru a i se propune conducerea Guvernului.
Două zile mai târziu, după negocieri derulate cu toate partidele politice, preşedintele Constantinescu îl desemna pe Isărescu în funcţia de premier al României.
Peste 10 zile, FMI lăsa să se înţeleagă că numirea lui Isărescu este privită pozitiv de Fond şi va simplifica negocierile cu România, o misiune a FMI urmând să vină în ianuarie în ţară, cu condiţia întocmirii schiţei bugetului pe anul 2000, ca bază de discuţii.

Arieratele – eterna poveste
Atunci, ca şi acum, una dintre principalele probleme economico-financiare ale României era volumul imens de arierate. În 2009 este vorba mai ales despre datoriile pe care administraţia publică centrală şi locală le are faţă de agenţii economici prestatori de lucrări publice. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gheorghe Gherghina, deşi arieratele statului au scăzut cu 205 milioane de lei în intervalul iunie-septembrie, la 1,338 miliarde de lei, ministerul va trebui să consulte experţii FMI pentru a stabili dacă este necesară o derogare de la prevederile acordului stand-by. Ţinta stabilită în acord, pentru finele lunii septembrie, prevede neacumularea de noi arierate faţă de soldul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de 1,06 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ţinta de la finele primelor nouă luni a fost depăşită şi, prin urmare, ar fi nevoie de o derogare.
În 1999 arieratele din economie priveau, în proporţie covârşitoare, datoriile societăţilor de stat neprivatizate, atât faţă de firme private, cât şi faţă de bugetele statului. În context, BNR se plângea de faptul că, întrucât Ministerul Finanţelor era principalul „aspirator de bani” de pe piaţă, dobânzile crescuseră foarte mult. În plus, deşi firmele private începuseră să ceară mai puţini bani, cele de stat erau creditate mai mult şi nici nu-şi plăteau datoriile. Astfel, volumul de arierate se majora continuu. În noiembrie 1999, academicianul Constantin Ionete, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, estima totalul arieratelor la 133.000 de miliarde de lei (vechi – n.r.). „Treptat, aceste arierate ajung la scadenţă şi se vor regăsi în deficitul public, respectiv în creşterea lui”, spunea Ionete.

Ţinta de inflaţie – sub semnul întrebării
Deşi ţinta de inflaţie cădea, acum 10 ani, în sarcina Executivului, iar indicele preţurilor de consum se exprima cu două cifre, nu cu una, situaţia era, în bună măsură, similară. După primele nouă luni din 1999, inflaţia se situa la 38,9%, iar pentru sfârşitul anului se anticipa că va atinge nivelul de 45-47% peste obiectivul asumat de Guvern, de 40-42%. În cele din urmă, rata inflaţiei s-a si­tuat în decembrie 1999 la 54,8% (!).
În 2009, rata anuală a inflaţiei a urcat, în noiembrie, la 4,65%, peste aşteptările analiştilor după ce preţurile de consum au crescut cu 0,67% faţă de octombrie, în special ca urmare a majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi alimentare. În aceste condiţii, analiştii sunt de părere că şansele BNR de a-şi atinge ţinta de inflaţie la finalul acestui an – 3,5%, plus sau minus un punct procentual – au scăzut puternic.
Atunci, ca şi acum, statul golea băncile de bani
În noiembrie 2009, oficiali ai BNR declarau că Ministerul Finanţelor, prin politica sa de finanţare internă a deficitului bugetar, este vinovat de creşterea ratelor dobânzilor din economie, de absorbţia lichidităţii din piaţa monetară şi de apariţia selecţiei adverse în procesul de creditare, în sensul că întreprinderile de stat se împrumutau mai mult decåt cele private.
„Finanţele au ajuns să înghită spre 40% din resursele interne”, declara Eugen Rădulescu, actualmente director al Direcţiei de Audit Intern din BNR. Potrivit acestuia, la acel moment, creditul neguvernamental rămăsese la nivelul de 18% din PIB, în timp ce creditul guvernamental creştea din ce în ce mai mult. „Majorarea deficitului public nu ar face decât să arunce în aer sistemul bancar”, spunea Rădulescu.
La rândul său, Mugur Isărescu declara că „dacă aveam finanţare externă, poate discutam în cu totul alţi parametri”, criticând, totodată, modul în care se cheltuiau (şi atunci) banii în România. „România începe să cheltuiască înainte de a avea bani, la toate nivelurile, şi acum şi în sectorul privat. O asemenea regulă nu funcţionează. Dacă găsim metode cvasifiscale de a nu plăti, nu putem ţine sub control preţurile”, spunea Isărescu.

FMI – „Vine sau nu vine? Daţi-mi un răspuns!”
Acum exact 10 ani, pe 14 decembrie 1999, reprezentantul României la FMI, Ion Drăgulin – astăzi director al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR -, declara că discuţiile dintre FMI şi autorităţile române continuă, nu sunt întrerupte şi nici suspendate, iar în acest context nu se poate vorbi despre o amânare a acordării tranşei a doua din împrumutul stand-by, întrucât mai sunt proble­me de clarificat, referitoare la proiectul de buget pentru 2000, „iar acum a apărut şi situaţia de criză politică”.
„Fondul urmăreşte cu atenţie evoluţia politică din România şi urmează să clarifice problemele aflate încă în suspensie. Clarificările privind bugetul pe anul 2000 nu s-au terminat. Ei au stabilit că vor continua discuţiile”, spunea Drăgulin. FMI lansase, în vara lui 1999, un program stand-by cu România, dar a doua tranşă din împrumut, în valoare de 200 de milioane de dolari, prevăzută pentru luna octombrie, fusese amânată după ce România nu îndeplinise o parte din condiţiile impuse.
Atunci, ca şi acum, principala cerinţă a FMI era elaborarea şi adoptarea bugetului pe anul urmă­tor. Săptămâna trecută, ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că, zilele acestea, o delegaţie comună FMI-Comisia Europeană (CE) va veni în România pentru a discuta cu Guvernul în exerciţiu despre proiectul de buget pentru 2010. „Ne vom întâlni cu reprezentanţii FMI şi ai CE, pentru o discuţie generală legată de proiectul de buget pentru 2010, de veniturile şi cheltuielile prognozate pentru anul viitor”, a spus Pogea. El a precizat că, după discuţia cu delegaţia FMI şi CE, va prezenta proiectul de buget într-o reuniune informală a Guvernului, în care se va discuta şi pe tema politicilor publice care trebuie incluse în document.

„Guvernul nu poate să fie un Moş Crăciun şi nu are un sac de daruri”
Mugur IsĂrescu, prim-ministru al Romåniei (23 decembrie 1999)

„Mugur Isărescu nu a fost contactat pentru a discuta eventualitatea preluării funcţiei de premier şi nici nu ar fi cazul să fie contactat. Cred că nu ar fi cazul să fie contactat, pentru că societatea are nevoie de un pol de stabilitate, iar BNR este un asemenea pol şi cred că, într-un asemenea moment, această instituţie trebuie să funcţioneze ceas”
ADRIAN VASILESCU, directorul Direcţiei de Comunicare a BNR (14 decembrie 1999)

„Precizez că, până la această oră, nu i s-a făcut o asemenea propunere (lui Mugur Isărescu, de a prelua postul de premier – n.r.). (…) Bătălia economică pentru anul 2010 va fi extrem de importantă pentru România, iar frontul de la BNR este poate cel mai important. În aceste condiţii, prezenţa guvernatorului la post are însemnătate cardinală”
ADRIAN VASILESCU, consilier al guvernatorului BNR (10 decembrie 2009)

Şi în 1999, numele Isărescu a fost aruncat pe piaţă tot de PD
Pe data de 14 decembrie 1999, surse din PD declarau, pentru Mediafax, că există puţine şanse ca PNŢCD să propună un premier bun, care să fie şi ţărănist, şi, în această situaţie, o soluţie ar fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În aceeaşi zi, surse din PNŢCD declarau că, în acel moment, la nivelul conducerii partidului, nu se putea pune încă problema desemnării unui nou premier şi începerii negocierilor cu partenerii de coaliţie, deoarece principalul obiectiv în acest moment era „anihilarea” lui Radu Vasile, pentru a nu se ajunge la fracţionarea PNŢCD.
Pe de altă parte, în acel moment, majoritatea analiştilor considerau că cele mai multe şanse la nominalizarea pentru postul de premier le avea Constantin Dudu Ionescu. Dinspre PNL veneau informaţii că, în cazul desemnării unui premier independent, PNL l-ar putea accepta pe Mugur Isărescu, însă mai mulţi liberali de frunte obiectau că guvernatorul a BNR ar putea să nu pună în aplicare programul de relaxare fiscală în forma concepută de PNL. Iar liderul PDSR, Ion Iliescu, spunea că partidul său susţine un guvern de tehnocraţi, cu un premier neangajat politic, arătând că Mugur Isărescu ar fi o soluţie pentru funcţia de premier, dar că acesta trebuie mai întâi să accepte.

*sfin

Piaţa muncii a pierdut peste 1.100 de joburi pe zi în acest an

Peste 386.000 de români şi-au pierdut locul de muncă şi alţi 30.000 vor rămâne fără slujbă la finele acestui an şi în primele luni ale anului viitor. Cei mai mulţi dintre angajaţii disponibilizaţi provin din sectorul privat, iar printre domeniile în care au fost sacrificate cele mai multe locuri de muncă se numără industria, construcţiile şi comerţul.

Aceste sectoare au disponibilizat, împreună, peste 250.000 de angajaţi, în timp ce în domeniile bugetare s-au făcut angajări, în ciuda contextului economic precar. Astfel, în sănătate au fost angajaţi 9.000 de salariaţi, iar în administraţie alţi 6.000. Singurul domeniu din sectorul bugetar unde s-au făcut disponibilizări masive a fost educaţia, peste 6.000 de cadre didactice fiind concediate. Majoritatea şomerilor de pe piaţa locală au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani. Foarte mulţi dintre cei care au rămas fără slujbă sunt tineri cu vârste de până în 29 de ani. Aproape trei sferturi dintre şomeri au ca pregătire studii primare, gimnaziale sau profesionale, în timp ce 22% sunt absolvenţi de studii liceale şi postliceale. Totodată, şapte procente dintre şomerii români au pregătire universitară.

Sectorul industrial conduce în topul celor mai afectate domenii de fenomenul concedierilor, din acest sector fiind disponibilizaţi peste 230.000 de salariaţi. Angajatorii din construcţii şi comerţ ocupă următoarele locuri în topul sectoarelor care au trimis acasă cei mai mulţi angajaţi, 68.000, respectiv 51.000. Alţi 12.000 de angajaţi au fost disponibilizaţi din transporturi, în timp ce 9.000 de persoane au rămas fără job în agricultură.

Deşi de-a lungul întreg anului 2009 autorităţile au vorbit despre o redimensionare a personalului angajat la stat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că până în luna octombrie numărul salariaţilor din administraţia publică a crescut cu aproximativ 5.000 de persoane, iar în sănătate şi protecţie socială au fost angajaţi în plus peste 9.000 de salariaţi. “Singurele situaţii în care s-au putut face angajări în administraţia publică au fost pe posturile unice, acolo unde nu exista decât o persoană care putea face o anumită activitate şi, automat, prin vacantarea postului a fost nevoie de un alt om, sau angajări pe perioadă determinată, în cazul unor persoane suspendate sau în concediu postnatal”, a explicat, pentru Business Standard, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Romel Neagu.

El a mai spus că în 2009 s-au mai făcut angajări şi în cazul reorganizării şi comasării unor instituţii de la nivel central. În cazul autorităţilor locale, Neagu a precizat că în 2010 vor continua disponibilizările, existând posibilitatea ca până la finele anului viitor aproximativ 10% dintre angajaţii primăriilor şi ai consiliilor locale să rămână fără loc de muncă.

Dintre toate categoriile de bugetari, în educaţie s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă, respectiv 6.000, ca urmare a comasării unor clase din mediul rural sau a desfiinţării şi diminuării unor norme didactice. În ceea ce priveşte personalul din educaţie, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a precizat că acele 6.000 de concedieri au provenit în urma restrângerii unor norme didactice şi a comasării unor clase din mediul rural, dar şi a fluctuaţiei de personal din sistemul de educaţie.

Referitor la cele 9.000 de angajări din sănătate şi asistenţă socială, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Viorel Rotilă, a declarat, pentru Business Standard, că este vorba despre angajări pe perioadă determinată, ca urmare a vacantării temporare a unor posturi. “Având în vedere că în sănătate aproape 85% din personal sunt femei, este posibil ca majoritatea angajărilor să se fi făcut în locul angajatelor plecate în concediu de creştere a copilului”, a spus Rotilă. Pe de altă parte, a explicat liderul sindical, o mare parte dintre angajările raportate de INS s-au făcut în asistenţă socială, în rândul asistenţilor maternali.

Şanse mici de angajare

Unul din patru angajatori de pe piaţa românească anticipează o scădere a recrutărilor în primele trei luni ale anului viitor, de două ori mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a acestui an, potrivit studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă. În acelaşi timp, numărul companiilor care estimează o creştere a angajărilor s-a redus la jumătate. De asemenea, mai mult de jumătate dintre angajatori cred că nu se va înregistra nicio schimbare notabilă pe piaţa muncii în prima parte a anului 2010.

Opt din cele zece sectoare de activitate preconizează o scădere a angajărilor. Cele mai puţine oportunităţi de angajare vor fi în construcţii şi HoReCa. Rata şomajului a ajuns, la finele lunii noiembrie, la 7,5%, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna anterioară, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Numărul şomerilor a crescut cu aproape 30.000 de persoane în ultima lună, la 683.123, apropiindu-se astfel de estimarea de 685.000 de persoane pentru finele anului. Cea mai mare rată a şomajului s-a menţinut în judeţele Mehedinţi (13,7%), Vaslui (13,3%) şi Alba (12%).

Bugetari cu pensie, afară!

Angajaţii de la stat care au şi salariu, şi pensie mai mare de 1.693 de lei mai pot opta doar astăzi, în scris, între cele două venituri. Cine n-a făcut-o, trebuie pus pe liber. De mâine, directorii instituţiilor bugetare ar trebui să le dea preavize celor care au „uitat“ să opteze. Favoriţii sistemului vor continua să se bucure de ambele câştiguri.

Peste 20.440 de bugetari care cumulează salariul cu o pensie mai mare de valoarea salariului mediu brut pe economie, adică de 1.693 de lei, au avut două săptămâni ca să aleagă între cele două venituri.

Potrivit unei statistici a Secretariatului General al Guvernului, 1.400 de persoane lucrează în instituţiile de la nivel central şi 19.000 în cele locale. Ei trebuie să-şi exprime opţiunea în scris, printr-o cerere adresată directorului.

Măsura face parte din Legea de reorganizare a unor instituţii publice, apărută în luna noiembrie şi justificată de Guvern în contextul crizei economice.

Executivul nu a spus, însă, care este valoarea economiei care va fi făcută la bugetul de stat prin forţarea acestor oameni de a ieşi din sistem.

Ea îi priveşte pe pensionarii care lucrează în autorităţile centrale şi locale, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, ori la cele cu capital de stat. Guvernul îi trimite acasă şi pe pensionarii beneficiari ai legilor speciale, cum ar fi cei din sistemul de apărare, de la justiţie, interne şi din serviciile speciale.

„Directorii vor rămâne să facă jocuri”

Liderii federaţiilor sindicale spun că măsura nu îi atinge pe cea mai mare parte a profesorilor, medicilor, asistentelor şi a funcţionarilor mărunţi, ale căror pensii sunt sub limita de 1.693 de lei.

Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), spune că „Cei mai mulţi dintre cei care au fost puşi să aleagă şi au optat pentru salariu sunt consilieri şi directori de prin autorităţi naţionale şi ministere. Adică au o anumită poziţie din care pot să facă nişte jocuri. În plus, perioada lucrată se adaugă la pensie şi în acest fel poţi ieşi cu o pensie mai mare”, a declarat liderul CSDR.

Pensionari care pleacă în mediul privat

Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţie Sed Lex, spune că măsura impusă de Guvernul Boc este una corectă. „Noi am susţinut întotdeauna oportunitatea unui astfel de demers. Decât să ţii un om bătrân într-o funcţie, mai bine angajezi un tânăr. Sunt prin primării tot felul de pensionari pe la direcţiile de disciplină în construcţii.

Mai sunt foarte mulţi şefi de poliţii comunitare, cum este cel de la sectorul 2 din Capitală, care are şi pensie pentru că a lucrat la jandarmi, şi salariu de director”, a explicat Marica.

Contactat de „Adevărul”, Dumitru Soare, şeful Poliţiei Comunitare Sector 2, a spus că va opta pentru pensie. „Rămân cu pensia de 2.800 de lei şi renunţ la salariul de 3.200 de lei. Mâine mă voi angaja în mediul privat şi îmi voi păstra venitul de 6.000 de lei pe lună”, a spus el.

Cu toate că iniţial legea nu prevedea nicio excepţie, acestea au apărut când actul normativ a trecut pe la Curtea Constituţională a României (CCR).

Judecătorii de aici, ei înşişi vizaţi de lege, au considerat că toţi pensionarii care lucrează la stat trebuie puşi să opteze, mai puţin „persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie”. Aici intră, de exemplu, judecătorii CCR (mandat de nouă ani), parlamentarii (patru ani), consilierii Curţii de Conturi (nouă ani), ale căror mandate sunt delimitate chiar în legea fundamentală. Au contribuit Daniela Şerb şi Mariana Bechir

Cine e exceptat de la lege

-preşedintele ţării
-membrii Guvernului
-deputaţii
-senatorii
-membrii Consiliului Superior al Magistraturii
-judecătorii Curţii Constituţionale a României
-consilierii Curţii de Conturi

Numarul de someri, la un nivel nemaiatins din martie 2004

Numarul de someri a crescut in luna noiembrie cu 29.184 fata de luna precedenta, pana la 683.123, nivel neatins din martie 2004, ce corespunde unei rate a somajului de 7,5%, potrivit datelor publicate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
La sfarsitul lui octombrie erau inregistrati 653.939 someri, iar rata somajului era de 7,1%, informeaza NewsIn.

„Cresterea numarului de someri din noiembrie este aproape identica cu cea din luna octombrie, de unde rezulta ca ne vom incadra in tinta stabilita pentru sfarsitul anului 2009. Este bine ca, din numarul total al somerilor, 469,2 mii sunt indemnizatii”, a spus Silviu Bian presedintele ANOFM.

Directorul general al ANOFM, Eugen Preda, estimeaza ca rata somajului nu va depasi 8% pana la sfarsitul anului, iar numarul total al somerilor va fi de circa 700.000. „Nu cred ca luna decembrie va aduce alti 50.000 de someri, pentru ca cine a avut de facut disponibilizari a facut, pentru a-si dimensiona personalul in conditii de criza. De obicei, lunile decembrie si ianuarie sunt calme. In luna decembrie sunt sarbatorile, iar in aceasta perioada serviciile si comertul merg destul de bine”, a precizat Preda.

Numarul de someri a crescut in noiembrie pentru a 17-a luna la rand. Un numar atat de mare de someri nu a mai fost atins din martie 2004, cand au fost inregistrate 697.370 persoane fara loc de munca.

In 30 septembrie, directorul ANOFM, Eugen Preda, declara ca numarul somerilor ar putea creste pana la sfarsitul anului la 725.000 – 750.000 de persoane, in conditiile in care rata somajului se va apropia de 8%. El a adaugat ca, data fiind perioada de scadere a economiei, considera ca rata somajului va creste si in trimestrul I din 2010, dar a precizat ca nu poate spune daca va ajunge la 9% dupa primele trei luni ale anului viitor.

Directorul ANOFM a mai spus ca principalele domenii afectate de criza economica, ce se reflecta si asupra salariatilor, sunt constructiile, domeniul bunurilor de folosinta indelungata si al celor de uz curent.

Cati angajatori vor mai recruta in 2010?

In ceea ce priveste angajarile in 2010, un studiu realizat de Manpower, releva faptul ca mai mult de un sfert dintre companiile de pe piata locala se asteapta la scaderea activitatii de recrutare in primele trei luni ale anului viitor, in timp ce doar 15% dintre angajatori intentioneaza sa creasca volumul angajarilor.

Previziunea neta de angajare pentru primul trimestru al lui 2010 se mentine la aceleasi cote de pesimism ca si cea din ultimele trei luni ale acestui an, la -11%, in scadere cu patru procente fata de inceputul anului in curs. Astfel, Romania ocupa ultima pozitie din UE in ceea ce priveste prognosticul de angajare in 2010, la egalitate cu Irlanda si Spania.

Angajatorii din sase regiuni ale tarii anticipeaza valori negative in ceea ce priveste activitatea de angajare pentru primele trei luni ale 2010. Cei mai pesimisti sunt angajatorii din sud-est si Moldova, unde previziunile de angajare sunt de -21%, respectiv -19%.

Cum au primit pieţele financiare rezultatul alegerilor

Preţul asigurării pe care România îl plăteşte pentru cazul în care ar înceta plăţile externe a urcat ieri, după ce preşedintele Traian Băsescu a câştigat alegerile pe muchie de cuţit. Rezultatul acestei curse electorale ar putea extinde luptele de pe scena politică, acestea ducând la “îngheţarea” celei de-a treia tranşe de la FMI.

“FMI va fi reticent să revină în România, în lipsa unei baze politice solide”, spune Luis Costa, analist în cadrul Commerzbank, citat de Reuters.

Cotaţia contractelor credit default swap pe cinci ani – instrument derivat pentru transferul riscului de credit – s-a apreciat cu 15 puncte de bază, la 264,3 puncte de bază, conform agenţiei de monitorizare a CDS‑urilor, CMA DataVision.

Analiştii din piaţa financiară locală spun însă că rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin nu va influenţa cursul de schimb leu/euro şi nici cotaţia CDS.

“Conform aşteptărilor, leul s-a depreciat, iar riscul de ţară a crescut. Banca centrală a intervenit însă în piaţă, pentru a susţine moneda naţională. Pe termen lung, sunt şanse ca economia să-şi revină în mod sustenabil, aceasta dacă vom avea un guvern puternic, gata să aplice măsurile convenite cu FMI. Pe termen scurt, măsurile care se vor aplica vor fi dureroase”, a precizat Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank.

Cursul leu/euro a urcat ieri cu aproape un ban faţă de nivelul de la finele săptămânii trecute, până la 4,2141 lei/euro. La deschiderea şedinţei de tranzacţionare, moneda unică era cotată la 4,23 lei, după care cursul de referinţă a urcat până la 4,25 lei/euro.

Nivelul CDS-urilor a crescut ieri cu 15 puncte procentuale, până la o rată de 264,3 puncte procentuale. “Pe termen scurt, orice turbulenţă politică afectează atât cursul, cât şi nivelul CDS-urilor. Mă aştept ca tensiunile politice să continue. S-ar putea să ajungem la alegeri parlamentare anticipate, dacă partidele nu se vor înţelege în formarea unui nou guvern”, a explicat Rozalia Pal, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank. Cele mai importante partide din România, PDL, PSD şi PNL, controlează peste 80% din Parlament. Pentru formarea unui guvern trebuie ca minimum două dintre acestea să formeze o alianţă. Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană, 49,66%. “Rezultatele alegerilor prezidenţiale nu au pe termen scurt nicio influenţă asupra cursului şi nivelului CDS-urilor, importantă este formarea unui nou guvern, care să respecte cerinţele impuse de FMI. Investitorii străini sunt interesaţi, în primul rând, dacă mediul economic şi cel politic local oferă semne de stabilitate”, a completat Lucian Anghel, economist-şef la BCR.

FMI a amânat luna trecută acordarea celei de-a treia tranşe, de 1,5 miliarde de euro, din împrumutul extern acordat României. De asemenea, Comisia Europeană a renunţat la acordarea celei de-a doua tranşe statului român, de un miliard de euro. FMI a împrumutat statul român până acum cu 6,57 miliarde de euro, din pachetul de asistenţă financiară negociat, de 12,95 miliarde de euro.

Agricultura a ieşit din criză, industria se pregăteşte, comerţul mai stă

România îşi revine încet-încet din recesiune. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, segmentele care au marcat un plus în cel de-al treilea trimestru au fost agricultura, industria, activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi, care au ieşit din recesiune. În schimb, construcţiile şi comerţul sunt încă pe minus.

După cum era de aşteptat, situaţia este mai slabă la nivel anual, întrucât doar agricultura a reuşit să aibă rezultate pozitive. În medie, în intervalul ianuarie-septembrie, produsul intern brut a fost cu 7,4% sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul 2008.

Doar pe trimestrul al treilea, scăderea anuală a fost de 7,1%, iar din datele Eurostat reiese că România a consemnat cea de-a cincea scădere abruptă a PIB din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, Polonia este singurul stat UE în care economia se menţine pe creştere.

Agricultura reprezintă singurul sector care a fost pe plus în trimestrul al treilea, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după cum reiese din datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mai exact, sectorul agricol a crescut cu 2,4%. În rest, scădere pe toată linia. Cel mai drastic declin a avut loc în domeniul construcţiilor, de 17,4%, urmat de impozitele nete (-14,9%) şi comerţ (-11,3%). Pe ansamblu, economia României a scăzut în trimestrul al treilea cu 7,1% faţă de acelaşi interval din 2008. În bani, produsul intern brut (PIB) a avut o valoare de 127,78 miliarde de lei (30,2 miliarde de euro). În această perioadă, iulie-septembrie 2009, cursul mediu a fost de 4,2247 lei/euro.

Datele anuale, ce indică o scădere de 7,1%, au fost menţinute faţă de estimarea iniţială, publicată la finele lunii trecute. În schimb, au fost modificate datele referitoare la evoluţia trimestrială. Astfel, produsul intern brut (PIB) a consemnat o contracţie de 0,6% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul anterior. Aceste date reprezintă o revizuire uşoară faţă de statistica precedentă, în care declinul PIB-ului era de 0,7%. Trimestrial, avem mai multe sectoare care au consemnat valori pozitive. Şi aici, agricultura este lider, cu un avans de 15,1%. Următorul loc este ocupat de industrie, cu un salt de 3,6%. De altfel, analiştii sunt de părere că industria a ieşit deja din recesiune. Despre agricultură nu se poate spune acelaşi lucru, deoarece acest sector are mai mult o pondere sezonieră.

INS prezintă informaţii referitoare şi la mersul economiei în primele trei trimestre ale anului. Astfel, în intervalul ianuarie-septembrie, PIB-ul a fost cu 7,4% sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul 2008. În preţuri curente, valoarea PIB-ului din primele nouă luni a fost de 334,23 miliarde de lei. Produsul intern brut al României, în preţuri curente, este estimat la 497,3 miliarde de lei în 2009. FMI a revizuit prognoza pentru scăderea economiei în 2009 la 7,5-8%, de la 8,5%, şi vede o redresare lentă în 2010.

Ieri au fost publicate şi date privind evoluţia economiei din UE. Într-un clasament al statelor cu cele mai pronunţate scăderi ale PIB-ului, România s-a clasat pe locul cinci. Este vorba despre evoluţia anuală a economiei. Cele mai importante scăderi ale produsului intern brut din UE au fost înregistrate de Estonia, 15,3%, Lituania, 14,2%, Slovenia, 8,5%, şi Ungaria, 8%. Doar un singur stat a fost pe plus: Polonia, care a raportat o creştere economică de 1%. Pe ansamblul blocului comunitar, scăderea din trimestrul al III-lea a fost de 4,3%, iar cea a zonei euro – de 4,1%, mai arată Eurostat. Veşti bune vin însă de la variaţiile trimestriale. Faţă de trimestrul anterior, România a avut în trimestrul al treilea o scădere a economiei de 0,7%, nereuşind să iasă din recesiune. În aceeaşi situaţia s-au mai aflat alte şase ţări europene (Estonia, Grecia, Spania, Cipru, Ungaria şi Marea Britanie). Dar economiile din 13 state au înregistrat creşteri faţă de trimestrul al doilea al acestui an. Cele mai importante salturi ale economiei au fost consemnate de Lituania (6,1%), Slovacia (1,6%), Slovenia (1%), Portugalia şi Austria, câte 0,9% fiecare. Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta şi Finlanda nu au prezentat date. La nivelul întregii UE, economia a avansat cu 0,3%, în timp ce în zona euro PIB-ul a urcat cu 0,4%.

Ce presupune „Acordul pentru iesirea Romaniei din criza”

Acordul semnat miercuri de PSD si PNL contine o serie de principii precum reducerea fiscalitatii, transparenta in cheltuirea banului public, respectarea Pactului pentru Justitie, depolitizarea administratiei publice, pentru a caror atingere vor fi sustinuti Mircea Geoana si un Guvern Johannis.

„Acordul pentru iesirea Romaniei din criza”, cum se numeste documentul semnat de Mircea Geoana si Crin Antonescu incepe de la constatarea starii politice actuale. „La 20 de ani de la Revolutia romana sperantele si aspiratiile celor mai multi dintre romani au fost risipite intr-o tranzitie fara sfarsit. Formatiunile politice semnatare isi asuma obligatia de a implini aceste asipratii si de a reda romanilor o guvernare democratica dedicata interesului public. Dorim sa redam romanilor o tara de care sa fie mandri, o tara in care sa fie respectati de liderii politici si de administratie, o tara in care sa aiba sansa sa se realizeze pe deplin in plan personal, profesional si social”, se arata in prima parte a Acordului, transmite NewsIn.

Textul continua cu mentionarea celor cinci ani de mandat al lui Traian Basescu, care, in opinia semnatarilor, „lasa o tara in haos”, adica „o Romanie fara un guvern legitim, o Romanie macinata de conflicte artificiale intre puterile statului, intre stat si societate, precum si intre diferitele categorii sociale, o Romanie in prag de colaps economic, o Romanie a carei administratie a fost ocupata de oameni politici incompetenti, instalati abuziv in fruntea institutiilor publice”.

Documentul mentioneaza opt „principii care stau la baza guvernarii comune”: „reducerea fiscalitatii ca motor al dezvoltarii economiei; o guvernare in folosul tuturor romanilor printr-o distribuire echitabila a resurselor rezultate in urma dezvoltarii economice; transparenta si eficienta in cheltuirea banului public; respectarea efectiva a drepturilor si libertatilor individuale (dreptul la initiativa economica, dreptul la sanatate, dreptul la educatie, la protectie sociala, la un mediu sanatos); respectarea prevederilor Pactului pentru Justitie; descentralizarea si depolitizarea administratiei publice; sprijinirea categoriilor sociale defavorizate (a familiilor tinere, a pensionarilor si a celor cu venituri mici); modernizarea agriculturii si a satului romanesc”.

Cele doua formatiuni semnatare ale acordului au enumerat si cinci obiective comune pe care si le asuma: „scoaterea Romaniei din criza economica, politica si morala; refacerea solidaritatii si increderii intre romani; asigurarea unei guvernari care sa determine o dezvoltare echilibrata a Romaniei; refacerea prestiugiului international al Romaniei si promovarea unei politici externe in beneficiul romanilor; reluarea dialogului si cooperarii intre puterile statului, intre Guvern si partenerii sociali”.

In final, cele doua formatiuni sunt de acord ca, in baza principiilor enuntate si pentru indeplinirea obiectivelor asumate hotarasc sustinerea lui Mircea Geoana in turul II al alegerilor prezidentiale, crearea unei majoritati stabile pentru sustinerea unui Guvern condus de Klaus Johannis si elaborarea unui Program de guvernare pentru scoaterea Romaniei din criza.

Acordul a fost semnat de presedintele PSD Mircea Geoana si de cel al PNL Crin Antonescu, in Salonul Alb din Senat, in spatele celor doi lideri politici fiind amplasat inscrisul „O singura Romanie”. [S-a semnat acordul „Geoana presedinte, Johannis premier”]

Aurul atinge un nou preţ record, apropiindu-se de 1.150 dolari/uncie. Află de ce

Preţul unciei de aur a atins miercuri un nou maxim record, apropiindu-se de pragul de 1.150 dolari, tendinţă favorizată de deprecierea dolarului.

Aurul a atins pe piaţa metalelor din Londra un preţ maxim de 1.147,90 dolari/uncie (aproximatic 28 de grame) în jurul orei 9:55 GMT (11:55, ora României), în condiţiile în care dolarul s-a depreciat până la cotaţii de peste 1,49 dolari/euro la deschiderea pieţelor din Europa.

Un alt factor de susţinere pentru metalul galben este tendinţa băncilor centrale din lume de a-şi mări rezervele de aur. Luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a vândut 2 tone de aur băncii centrale din Insulele Mauritius, la mai puţin de două săptămâni după ce vânduse 200 de tone de aur Indiei, pentru circa 6,7 miliarde dolari.

Flamingo şi-a adâncit de 10 ori pierderile la 9 luni

Flamingo International a raportat o cifră de afaceri, după primele 9 luni, de 541,2 milioane de lei, în scădere cu 25,6% faţă de primele 9 luni din 2008. Veniturile operaţionale s-au situat la 541 mil. lei, în timp ce chelutielile din activitatea de bază au fost de 566 milioane de lei.

Astfel, din activitatea de exploatare, rezultatul afişat reprezintă o pierdere de 24,5 mil lei, faţă de un mic profit în acelaşi interval din 2008. Flamingo International a raportat o pierdere dublă din activitatea financiară, de aproape 11 milioane de lei. Astfel rezultatul final este o pierdere de 10 ori mai mare faţă de acelaşi interval din 2008, la 35 de milioane de lei. În trimestrul al treilea din 2009, pierderea a fost de 12 milioane de lei.

Buget 2010 – Guvernul vrea să taie din cheltuielile salariale circa 3,5 miliarde lei. Cum comentaţi?

Cheltuielile cu salariile vor fi mai mici cu 3,5 miliarde lei în 2010, faţă de cele pentru acest an, reflectând o scădere a ponderii cheltuielilor în PIB de 0,68%, în condiţiile în care bugetul pe anul viitor prevede reducerea cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB, a spus luni, Gheorghe Pogea.

„Ministerul Finanţelor Publice colectează date privind numărul de angajaţi din sistemul public. Spre exemplu, pentru luna septembrie, numărul total de angajaţi din sectorul bugetar a fost de 1.388.835. Bugetat pentru anul 2009, numărul a fost de 1.414.465. Acesta a fost numărul avut în vedere la elaboarea bugetului pe 2009. Pe 2010 se prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB. (PIB, aproximativ 525 miliarde [lei n.r.]), respectiv cheltuielile cu personalul vor fi mai mici cu circa 3,5 miliarde lei sau 0,68% din PIB. În anul 2009, numărul posturilor faţă de cele bugetate este mai scăzut cu 16.975 la nivelul bugetului de stat (luna septembrie, anul curent)”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea.

Astfel, numărul total al angajaţilor la stat a fost mai mic cu 25.630 în luna septembrie, faţă de cel avut în vedere la construirea bugetului de stat pe anul 2009.

Pogea susţine că cele mai mari creşteri ale salariilor în acest an s-au înregistrat la nivelul autorităţilor locale unde veniturile angajaţilor au crescut în medie cu 15,3%, faţă de anul trecut.

„La nivelul autorităţilor centrale, care pot fi controlate riguros de guvern, acestea (creşterile salariale, n.r.) au crescut doar cu 2,9% pe primele opt luni. Depăşiri mai mari sunt la nivelul autorităţilor locale: 15,3% (efectele autonomiei locale)”, a spus reprezentantul Ministerului de Finanţe.

Gheorghe Pogea a adăugat că „în anul 2009, nu au avut loc majorări ale salariilor individuale ale personalului din sistemul public şi nici a numărului de persoane”.

„Creşterea cu 9,2% a cheltuielilor de personal pe primele nouă luni din 2009, comparativ cu nouă luni 2008 se datorează faptului că în 2008, în ultimul trimestru al anului, au avut loc majorări de salarii care acum se repercutează prin anualizare pe 12 luni. Pe cale de consecinţă, masa salarială este mai mare”, a mai spus Pogea.

El a precizat că Legea salarizarii unitare, reforma pensiilor, restructurarea agenţiilor (masură intrată în vigoare), alături de legea responsabilităţii fiscale reprezintă măsuri care vor conduce la profunde reforme structurale, printre efectele acestora urmând să se numere în primul rând consolidarea fiscală şi reducerea deficitului bugetar de la circa 7,3% din PIB în 2009 la mai puţin de 3% în 2012.

Peste 17.000 de posturi au fost reduse în 2009, prin angajarea unei persoane la şapte plecate, susţine Pogea.

Ministrul interimar al Finanţelor susţine că, în acest an, prin aplicarea măsurii privind angajarea unei singure persoane în locul altor şapte persoane care au părăsit sistemul bugetar s-a reuşit reducerea numărului de posturi în sistemul bugetar cu peste 17.000 de angajaţi.

„Au fost îngheţate angajările. Peste 17.000 de posturi au fost reduse prin angajarea doar a unei persoane din şapte care au părăsit sistemul. Acest mecanism se va păstra şi în cursul anului 2010. Este un proiect avut în vedere de către MFP, care împreună cu ministerul comunicaţiilor va extinde utilizarea acestor sisteme de plăţi în perioada următoare, absolut necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative, dar mai ales pentru economie de timp la contribuabil”, a precizat Pogea.