Archive for the 'Juritic' Category

06
oct.
10

CCR a decis: Legea Pensiilor este constitutionala

Legea sistemului unitar de pensii publice este constitutionala, potrivit hotararii de astazi a Curtii Constitutionale, care a respins sesizarile PNL si PSD+PC
In urma deliberarilor, in sedinta de astazi, Plenul Curtii Constitutionale a constatat ca legea mentionata este constitutionala cu majoritate de voturi. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit MEDIAFAX.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei

Plenul Curtii Constitutionale s-a intrunit in sedinta in data de 29 septembrie, pentru a solutiona sesizarile referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind sistemul unitar de pensii publice, formulate de 55 de deputati apartinand grupului parlamentar al PNL, respectiv, de 33 de senatori din grupul parlamentar al Aliantei politice PSD+PC.

Legea pensiilor, fraudata?

Viceliderul deputatilor liberali Eugen Nicolaescu declara la acea vreme ca legea a fost adoptata neconstitutionala, prin fraudarea votului deputatilor. Acesta preciza faptul ca, la adoptarea proiectului, PNL a constatat grave incalcari ale legislatie in vigoare, ale Constitutiei pe doua canale, dintre care unul se refera la procedura de adoptare a legii, iar al doilea la probleme de fond, care incalca prevederile constitutionale in ceea ce priveste sistemul de pensii din Romania.

PNL sustine, in sesizarea depusa la Curtea Constitutionala, ca in adoptarea Legii pensiilor nu au fost respectate procedurile, iar actul normativ incalca principiul neretroactivitatii legii, dreptul de proprietate, dreptul la trai decent si la pensie, acte internationale in materia drepturilor omului, dreptul fundamental de alegere a profesiei si a meseriei sau ocupatiei, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Barbatii si femeile se vor pensiona la aceeasi varsta

O alta prevedere a legii contestata era legata de varsta de pensionare. Astfel, pana in 2030, atat femeile, cat si barbatii, vor iesi la pensie la 65 de ani. In sistemul public de pensii au fost introdusi si parlamentarii sau diplomatii, dar si cei platiti pe drepturi de autor sau PFA, scrie Realitatea.

Totodata, PSD a anexat sesizarii de neconstitutionalitate si plangerea penala pe care a depus-o la Parchetul de pe langa ICCJ impotriva presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, si a secretarului Sever Voinescu, pe care ii acuza de abuz in serviciu, fals si uz de fals.

Legea privind sistemul unitar de pensii incalca prevederile art. 1 alin (5) din Constitutie, arata social-democratii in sesizarea inaintata CC, afirmand faptul ca, in momentul adoptarii legii, erau in vigoare o serie de acte normative cu continut similar, respectiv Legea 19/2000, Legea 119/2010.

06
apr.
10

Soferii agresivi vor fi pedepsiti

Politia Rutiera vrea sa schimbe legea circulatiei, pentru ca soferii agresivi sa fie pedepsiti.
*Gandul scrie ca „Politia Rutiera schimba Legea Circulatiei pentru ca ‘soferii agresivi’ sa fie pedepsiti”. In prezent, Codul Rutier prevede amenzi pentru injuraturi si semne obscene. Seful Politiei vrea sa schimbe legea pentru ca si „depasirile repetate, franarea brusca cu intentie” sa fie pedepsite, relateaza cotidianul citat. Seful Politiei Rutiere sustine ca institutia pe care o conduce le-a facut deja parlamentarilor o lista de comportamente „agresive” in trafic.Astfel, „depasirile repetate, in zigzag ori franarea brusca, slalomul printre masini” ar urma, daca parlamentarii sustin initiativa Politiei, sa fie pedepsite de noul Cod Rutier. Deocamdata, politistii au doua probleme: una teoretica – sa gaseasca definitie pentru „agresivitate”, deoarece, dupa cum spune chiar seful Politiei, „nicio tara din lume nu are o astfel de prevedere”; cea de-a doua, practica – cum va fi dovedita agresivitatea la volan. Romania ar putea fi prima tara din lume care introduce astfel de sanctiuni. Ordonanta 69 din 2008 de modi-ficare a Legii Circulatiei se afla in procedura parlamentara din septembrie 2008 si termenul-limita de adoptare expira in luna mai”.

*Ziaristii de la Adevarul relateaza despre un accident produs in judetul Olt in noaptea de Inviere si soldat cu decesul unui copil. Un jandarm care conducea baut a accidentat mortal un baiat de 12 ani si a ranit alti doi copii care mergeau la biserica din Gradinari-Olt, la slujba de Inviere. Martorii sustin ca autorul accidentului, Iulian Simoiu (27 de ani), angajat la Inspectoratului de Jandarmi Valcea, facea intrecere cu un prieten. La un moment dat a derapat si i-a lovit in plin de cei trei copii. Claudiu Budica (12 ani) a murit in drum spre spital, iar ceilalti doi sunt raniti.

06
mart.
09

Viitorul Cod penal nu mai pedepseste incestul si prostitutia

♦ Viitorul Cod penal, in forma in care este el redactat si in care va fi adoptat de Parlament sau asumat prin raspunderea Guvernului, nu mai pedepseste incestul si prostitutia, asa cum sunt acestea pedepsite in actualul cod. Astfel, actele sexuale dintre doua persoane inrudite direct, cu varste de peste 18 ani si infaptuite prin consimtamantul amandurora nu mai sunt considerate infractiuni. Prostitutia poate fi practicata de femei ca mijloc de subzistenta in cazul in care acestea nu sunt constranse.

♦ In cazul violului, agresiunii sexuale sau actului sexual cu un minor, contactele dintre rude in linie directa, frate sau sora, se pedepsesc doar daca s-au facut prin constrangere (violul si agresiunea) sau intre un major si un minor (actul sexual cu un minor). Potrivit principiului “ceea ce nu este pedepsit de lege este permis”, actul sexual dintre un frate si o sora majori, cu acceptul ambilor, nu mai este pedepsit. De altfel, nici actele dintre tata si fiica sa majora sau dintre mama si fiul sau major nu vor mai fi pedepsite.

♦ Ministerul Justitiei sustine ca “a renuntat la regle-mentarea incestului ca infractiune distincta, fiind preferata prevederea ipote-zelor de incest regasite in alte infractiuni de natura sexuala, precum violul. În ce priveste practicarea prostitutiei, ministerul considera ca „va-loarea sociala ocrotita prin incriminarea acesteia poate fi aparata eficient si rezonabil si prin mijloace nepenale (sanctiuni administrative)”, iar „sanctionarea penala a acestei fapte intervine doar daca este savârsita în mod repetat”.

Potrivit proiectului pentru noul Cod penal, publicat pe site-ul Ministerului Justitiei, articolele 203 si 328 din Codul penal aflat in vigoare, referitoare la incest si la prostitutie, nu se vor regasi in viitorul act normativ juridic. In privinta incestului, juristii au incercat sa adune prevederile referitoare la acesta si cele ale violului sau agresiunilor sexuale, insa nu le-a iesit prea bine.
Articolele referitoare la infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale sunt urmatoarele:

♦ articolul 216 Violul
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savârsit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa, sau profitând de aceasta stare, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise în conditiile alin. (1).
(3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
a) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
b) victima este ruda în linie directa, frate sau sora;
c) victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;
d) fapta a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

♦ articolul 217 Agresiunea sexuala
(1) Actul de natura sexuala, altul decât cele prevazute în art. 216, cu o persoana, savârsit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori profitând de aceasta stare, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
b) victima este ruda în linie directa, frate sau sora;
victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;
fapta a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

♦ articolul 218 Actul sexual cu un minor
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum si orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise de un major cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita de un major cu un minor cu vârsta între 13 si 15 ani se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Fapta prevazuta în alin. (1) comisa de un major cu un minor cu vârsta între 13 si 18 ani, de catre o persoana care a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Fapta prevazuta în alin. (1) se sanctioneaza cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
– minorul este ruda în linie directa, frate sau sora;
– minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
– a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice.

Ce nu este interzis este permis
Dupa cum se poate observa mai sus, in cazul celor trei articole din viitorul Cod penal, actele sexuale intre rude in linie directa, frate sau sora, se pedepsesc doar daca au fost infaptuite prin constrangere (violul si agresiunea sexuala) sau intre un major si un minor (actul sexual cu un minor). Cu alte cuvinte, mergand pe principiul “ceea ce nu este pedepsit de lege este permis”, actul sexual dintre un frate si o sora, ambii majori, cu acceptul amandurora, nu mai este pedepsit. De altfel, nici actul sexual dintre un tata si o fiica majora sau dintre o mama si fiul sau major, savarsit in aceleasi conditii, nu va mai fi pedepsit.

„Fetitele“ isi pot castiga banii singure
De asemena, prevederile articolului 328 din Codul penal, editia 2006, aflat in vigoare, referitoare la prostitutie, nu se mai regasesc in viitorul act normativ decat intr-o oarecare masura. Articolul 211 pedepseste doar proxenetismul astfel: “(1) Determinarea sau înlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (3) Daca faptele sunt savârsite fata de un minor, limitele speciale pedepsei se majoreaza cu jumatate. (4) Prin practicarea prostitutiei se întelege întretinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Se poate intelege ca femeile care practica prostitutia pentru a se intretine nu vor mai fi ridicate de pe strada si nu vor mai fi pedepsite cu inchisoare, asa cum este prevazut acum la articolul 328: “Fapta persoanei care îsi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani“. Astfel, doar cei care profita si obtin castiguri materiale de pe urma practicarii prostitutiei, respectiv proxenetii, vor mai fi pedepsiti.

Ministerul Justitiei considera ca incestul este caz de patologie sociala, nu fapta penala, iar prostitutia poate fi combatuta doar prin sanctiuni administrative
Ministerul Justitiei a expus ratiunile pentru care vor fi eliminate ca infractiuni incestul si prostitutia. Astfel, in privinta primei fapte, Ministerul Justitiei precizeaza: “Proiectul a renuntat la reglementarea incestului ca infractiune distincta, fiind preferata prevederea ipotezelor de incest regasite cel mai frecvent în practica judiciara ca forme agravate ale unora dintre infractiunile la viata sexuala. Astfel, actele sexuale comise asupra unei rude în linie dreapta, frate sau sora, se regasesc în art. 216 alin. (3) lit. b), art. 217 alin. (2) lit. b), art. 218 alin. (4) lit. a) si art. 219 alin. (2) lit. a) din proiect.
Acest model de reglementare, presupunând renuntarea la incest ca incriminare autonoma, se regaseste si în alte coduri penale europene adoptate sau modificate în ultimii ani (Franta, Spania, Portugalia etc.). Ipotezele care nu se includ în textele legale mentionate nu justifica o reactie penala, problematica incestului în cazurile respective fiind un aspect de patologie sociala, iar nu de incriminare penala”. În ce priveste fapta de practicare a prostitutiei, „consideram ca valoarea sociala ocrotita prin incriminarea acesteia poate fi aparata în mod eficient si rezonabil si prin mijloace nepenale (sanctiuni administrative). Precizam ca, în reglementarea actuala, prostitutia este o infractiune de obicei, astfel încât sanctionarea din punct de vedere penal a acestei fapte intervine doar daca ea este savârsita în mod repetat. În cazurile în care comiterea faptelor nu are un caracter repetitiv, ci izolat, nu sunt îndeplinite conditiile pentru sanctionarea acestora ca infractiuni, ele fiind contraventii”.
(Andi Topala)

Noul Cod penal pune accentul pe integritatea sexuala, nu pe ocrotirea „vietii sexuale” în sine
Preconizatul nou Cod penal nu mai incrimineaza incestul, limitându-se ca în art. 216(3) lit.b sa prevada, ca agravanta a violului, cazul în care victima este ruda în linie directa, frate sau sora. Astfel, se revine la situatia Codului Penal din 1864, când însa numai calitatea de ascendent a faptuitorului constituia o agravanta a infractiunii de viol. Codul lui Carol al II-lea de la 1936 a incriminat pentru prima data incestul ca o infractiune contra familiei, în aceasta categorie intrând si relatiile homosexuale. Se considera ca pericolul social al acestei fapte izvoreste nu din natura relatiilor sexuale care sunt normale, ci din aceea a raporturilor de rudenie dintre persoanele între care are loc actul sexual, raporturi care fac ca el sa fie periculos din punct de vedere biologic si moral. Se considera astfel ca raporturile sexuale între rude de sânge duc la degenerarea speciei umane, iar din punct de vedere moral admiterea lor ar reprezenta o subminare a bazelor morale pe care se întemeiaza familia în societate. Obiectul juridic specific al infractiunii sunt considerate relatiile sociale privitoare la viata sociala, legea penala ocrotind prin incriminarea incestului sanatatea fiziologica si morala fara de care viata sexuala nu-si poate realiza finalitatea ei fireasca. Optiunea proiectului Codului penal pentru dezincriminarea incestului a avut în vedere promovarea unei viziuni penale care pune accentul pe ocrotirea libertatii si integritatii sexuale, si nu pe ocrotirea „vietii sexuale” în sine.
(Avocat Mircea Dutu)

*gardianul

30
ian.
09

Ochiul şi timpanul, manual de utilizare

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de stocare a datelor.

Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.

Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.

O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.

DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.

MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.

Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.

INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.

Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu – preşedinte ProDemocraţia

*jurnalul

20
ian.
09

Convorbirile telefonice vor fi înregistrate şi stocate începând de astăzi.

Convorbirile telefonice şi SMS-urile vor fi înregistrate de operatorii de telefonie fixă şi mobilă şi vor fi stocate timp de şase luni, începând de astăzi, potrivit Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, intrată în vigoare.

Astfel, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote şi Zapp sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locaţia celui care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. Tot din 20 ianuarie, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni SMS-urile pe care le trimitem, cui şi când le trimitem.

Legea dispune ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, dacă informaţiile indică pregătirea unei infracţiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Conţinutul convorbirilor telefonice ar putea fi preluat direct de către procurori în caz de urgenţă, „când întârzierea obţinerii autorizării din partea judecătorilor ar aduce grave prejudicii urmăriri penale ori îndeplinirii obligaţiilor pe care şi le-a asumat România ca stat membru al Uniunii Europene”.

Totodată, toţi furnizorii de internet, printre care se numărără şi RDS&RCS, UPC, Romtelecom, Orange, Vodafone şi Zapp, sunt obligaţi să stocheze, începând din 15 martie 2009, timp de şase luni, următoarele date cuprinse în poşta electronică a persoanelor care corespondează pe teritoriul României: de unde este trimis e-mailul, data şi ora la care ne conectăm la internet, cui îi este adresat e-mailul (adresa IP, numele şi adresa fizică a abonatului), precum şi data şi ora la care ne deconenctăm de la internet.

Tot din 15 martie, cei care furnizează servicii de internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni următoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizică şi IP-ul celui care s-a conectat la internet, data şi ora la care s-a conectat, precum şi data şi ora la care s-a realizat deconectarea.


Legea 298/2008

Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte obligaţia furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru punerea acestora la dispoziţia autorităţilor competente în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Art. 4. – Datele necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat;

b) în cazul serviciilor de acces la internet, poşta electronică şi telefonie prin internet: identificatorul/identificatorii alocat/alocaţi utilizatorilor; identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării.

Ascultarea telefoanelor este legală în Uniunea Europeana încă de acum trei ani. Miniştrii de Interne şi Justiţie ai ţărilor membre au adoptat pe 15 martie 2006 o directivă privind stocarea datelor, ce presupune înregistrarea convorbirilor telefonice de către stat şi companii, dar şi păstrarea înregistrărilor sau a mailurilor pe o perioadă de până la doi ani.

Directiva lasă însă la latitudinea statelor europene durata stocării, care poate varia între şase luni şi doi ani. Statele europene au fost obligate să aplice până în februarie 2009 directiva adoptată la presiunea Statelor Unite, după atentatele din 11 septembrie 2001.



Sursa: NewsIn

17
ian.
09

MOTIVAREA DECIZIEI CCR/Curtea îi sugerează lui Boc calea de urmat

Ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR), încalcă Legea fundamentală sub mai multe aspecte, arată instanţa în motivarea deciziei. Curtea Constituţională a României sugerează Guvernului ce ar putea să facă în continuare. În noua lege, obligativitatea restituirii soldelor compensatorii ar putea dispărea.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, Curtea constată că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele din acestea pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine, dar acestea nu au mai fost luate în seamă.

CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ, DELOC!
Curtea a analizat mai întâi dacă ordonanţa respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din Constituţie. CCR a constatat că interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţia României, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală. Or, potrivit Constituţiei, aceste drepturi nu pot fi restrânse ori extinse pe calea ordonanţei de urgenţă, astfel că OUG 230/2008 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie. Acesta este motivul pentru care ordonanţa a fost declarată neconstituţională. Stabilind această cauză de neconstituţionalitate, CCR a constatat că nu mai este cazul să examineze şi celelalte încălcări invocate de Avocatul Poporului.

SUGESTII PENTRU GUVERN
Curtea mai arată în motivare că, prin constatarea neconstituţionalităţii OUG 230/2008, „Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”.

CE ÎNŢELEGEM?
Analizând motivarea Curţii, înţeleg că, prin urmare, Guvernul Boc poate merge pe ideea interzicerii cumulului pensiei cu salariul de la stat, promovată printr-o lege – aşa după cum premierul Boc a şi anunţat joi seară. Numai că această lege trebuie să respecte toate principiile constituţionale, printre care Curtea le-a numit în mod special pe cele ale nediscriminării şi neretroactivităţii. Or, în opinia mea, aplicarea cel puţin a principiului neretroactivităţii echivalează cu faptul că, prin noua lege, nu mai pot fi ceruţi înapoi banii obţinuţi ca „solde compensatorii” de unii dintre pensionarii de lux pe care i-a vizat iniţial Guvernul atunci când a promovat ordonanţa buclucaşă.

*jurnalul

14
ian.
09

Taxa auto duce România la tribunalul UE

România ar putea fi dată în judecată de Comisia Europeană, în primăvară. Bâlbâiala din jurul taxei blochează piaţa auto şi i-a scos în stradă pe salariaţii de la Dacia.

În decembrie, taxa triplă, considerată acum ilegală de Comisia Europeană, a generat proteste în stradă ale samsarilor de maşini

Noua formă a taxei auto, adoptată în decembrie de guvernul Tăriceanu, este neconformă cu legislaţia Uniunii Europene, au transmis ieri oficialii europeni.

Dacă noul Guvern va întârzia să modifice această formă a birului, România ar putea fi chemată în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ), în cel mult două luni.

„Comisia a trimis o scrisoare autorităţilor române pe 22 decembrie (în aceeaşi zi a fost învestit guvernul Boc, n.red.), în care se arăta că informaţiile puse la dispoziţia noastră sunt incomplete pentru a face o analiză finală a noii legislaţii.
Pe baza informaţiilor puse la dispoziţie, considerăm că noile măsuri nu se conformează legislaţiei UE”
, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru domeniul taxelor, Maria Assimakopoulou.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a precizat că intrarea în legalitate a taxei auto va fi dezbătută în următoarea şedinţă de Guvern, care ar putea avea loc mâine.

Amenzi usturătoare

Potrivit fostului ministru al Mediului, Attila Korodi, declanşarea procedurii de infringement (încălcare a Tratatului de aderare, n.red.) ar urma să fie începută de la momentul procesual la care a fost stopată, în vara lui 2008, adică exact înaintea citării României la proces la Luxemburg.

Judecată în faţa CEJ, România riscă amenzi importante şi ar urma să returneze sumele percepute pentru taxa considerată a fi ilegală.

Piaţă auto blocată

Actuala formă a taxei auto a fost adoptată în decembrie, la sfârşit de mandat al guvernului Tăriceanu, şi triplează taxa pentru maşinile vechi, în paralel cu eliminarea birului pentru cele noi.

Taxa ar fi urmat să ajute revigorarea vânzărilor Dacia, ajunse la un minim istoric de la privatizare, de 1.500 de maşini pe lună, de patru ori mai mic decât de obicei. Neclarităţile privind taxa auto au îngropat şi vânzările mărcilor străine de maşini noi.

Angajaţii de la Dacia au ieşit în stradă
(Roxana Mihai)

Peste 8.000 de oameni au demonstrat ieri pe platoul din faţa Casei Sindicatelor pentru protejarea locurilor de muncă din industria constructoare de maşini, protejarea brandului naţional Dacia şi menţinerea taxei pe poluare.

Dacă guvernanţii nu ne vor auzi, mitingul de aici se va muta în Capitală, şi nu va fi numai unul”, a spus Nicolae Pavelescu, preşedintele Sindicatului Automobile Dacia.

Directorul general Dacia Renault, Francois Fourmont, a precizat că luna decembrie a adus pentru uzina de la Mioveni două recorduri negative care au avut impact asupra vânzărilor de autoturisme autohtone: „O scădere-record a pieţei auto, cu 55% faţă de 2007, şi un număr de vehicule de ocazie importate care a atins 54.000 de unităţi, aproape cât totalul pe 2007”.

Pe lângă membrii Sindicatului Automobile Dacia şi alţi angajaţi ai uzinei, la acţiune au luat parte şi reprezentanţi ai altor sindicate afiliate la BNS sau CNSL Frăţia, salariaţi ai furnizorilor Dacia, dar şi locuitori din Piteşti, Mioveni şi din localităţile limitrofe.

Tot ieri, producătorul de cablaje auto Leoni, furnizor Dacia, a anunţat că va închide fabrica amplasată pe platforma de la Mioveni, una dintre cele patru unităţi de producţie deţinute în România, peste 200 de angajaţi pierzându-şi astfel locurile de muncă.

tabel-taxa
Soluţii pentru taxa auto

nicolae-nemirschActualul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto), a prezentat, la sfârşitul anului trecut, mai multe variante de modificare a taxei de poluare auto, printre care suspendarea taxei auto aprobată de fostul Guvern în luna decembrie, astfel încât să se revină la valorile din luna iulie.

Dacă această măsură se va aplica, vânzările Dacia vor scădea şi mai puternic, ceea ce va duce la disponibilizarea a circa 6.000 de oameni, din cei 9.000 de angajaţi ai fabricii.

Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi (foto), consideră căattila-korodi două ar putea fi soluţiile pentru taxa auto.

Prima, similară cu cea adoptată în iulie de guvernul Tăriceanu în urma negocierilor cu Comisia Europeană, ar putea fi bazată pe principiul deprecierii, adică o maşină nouă va fi taxată mai sever decât una veche. Această formă a taxei a umplut însă ţara de rable. De asemenea, impozitarea anuală ar putea fi o soluţie, consideră Korodi.

jacques-danielŞeful Renault România, Jacques Daniel (foto), şi ceilalţi dealeri de maşini noi susţin menţinerea unei taxe auto echitabile, în paralel cu obligativitatea impozitării câştigurilor samsarilor. În prezent, aceştia nu îşi înfiinţează firme nici chiar dacă importă 4-5 maşini pe lună, evident prea multe pentru a fi destinate propriei utilizări.

Oficialii Dacia nu au avansat o formă a taxei, dar susţin că ar trebui să se bazeze pe principiul protejării locurilor de muncă.

*adevarul

03
ian.
09

De la 1 ianuarie tamponările vor putea fi soluţionate amiabil între şoferii implicaţi

De la 1 ianuarie nu vor mai fi cozi la birourile de accidente ușoare. Şoferii care şi-au tamponat maşinile pot merge direct la firma de asigurare, dacă ajung la o înţelegere, iar cel responsabil de producerea accidentului este gata să se declare vinovat.

În cazul în care ambii șoferi se declară nevinovați, aceştia pot merge, ca și până acum la birourile de soluționarea accidentelor ușoare de la Poliția Rutieră.

De asemenea, dacă agentul de daune de la firma de asigurare constată că accidentul nu s-a produs în circumstanțele descrise de șoferi poate să-i trimită la poliție.

Sursa: Realitatea TV

19
dec.
08

Cum se circulă legal în România cu maşini furate

NĂUCITOR O lege românească i-a exasperat pe occidentali
Cum se circulă legal în România cu maşini furate

Poliţiştii sunt obligaţi de procurori să înmatriculeze maşini furate, până la prinderea hoţului

Mii de maşini furate circulă zilnic prin România. Numai în Capitală se fură peste o mie de maşini pe an, iar la nivel naţional s-a depăşit cota trei mii. Banii adevăraţi se fac, însă, din furtul maşinilor furate din străinătate.
În acest timp, 352 de maşini furate circulă cu acte în regulă, eliberate chiar de autorităţile române, în baza unor norme care i-au scos din sărite pe italieni, germani, austrieci sau francezi. Şi asta pentru că furtul de maşini este legalizat în România.


Este vorba despre limuzine Audi, BMW, Mercedes sau alte maşini scumpe, achiziţionate, la preţuri sub nivelul pieţei, de la samsarii de maşini furate. Orice client al unor astfel de grupări, prins cu o maşină furată, poate, cu voie de la anchetatori, nu doar să circule în continuare cu o astfel de maşină, dar să o şi înmatriculeze. Este suficient să se pretindă deţinător de bună-credinţă. Cum, de regulă, între traficanţii de maşini şi deţinătorul final se interpun 4-5 persoane, este greu de probat eventuala sa implicare în furt. În loc să se confişte măcar maşina şi să se restituie păgubitului, aceasta rămâne la clientul hoţilor.

Baza legală – chiar ordonanţa privind circulaţia pe drumurile publice

Legiferarea acestei situaţii se regăseşte în Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, secţiunea Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor.
Dacă articolul 21 prevede că autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate din România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei României nu se înmatriculează, excepţia lasă loc unei practici neagreate la nivel european.

Astfel, “fac excepţie autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea autovehicul furat din ţara… la data de …”.

Cum rareori hoţii sunt prinşi, finalizarea cercetărilor înseamnă de fapt clasarea dosarului. Fără condamnare în cauză, maşina rămâne pentru totdeauna la cumpărătorul “de bună-credinţă“.

Ieşi din ţară – rămâi fără maşină

Pe de altă parte, statul garantează protecţie deţinătorului maşinii furate doar pe teritoriul României, aceasta fiind limita admisă pentru circulaţie. Nici nu ar putea fi altfel, pentru că în orice stat european civilizat, un astfel de caz se lasă cu punerea sub acuzare a şoferului şi confiscarea maşinii.

Poliţiştii de la furturi auto, exasperaţi de numeroasele cazuri în care procurorii eliberează autorizaţii care le permit celor prinşi cu maşini furate să îşi păstreze limuzinele date în urmărire în toată Europa, vor să ceară eliminarea unor astfel de prevederi care sprijină, de fapt, interesele traficanţilor de autoturisme.

10
dec.
08

LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004

LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004

privind regimul armelor şi al muniţiilor

EMITENT:     PARLAMENTUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 30 iunie 2004

 

    Parlamentul României adopta prezenta lege.

 

    CAP. I

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    Domeniul de reglementare

    Prezenta lege stabileşte categoriile de arme şi muniţii, precum şi condiţiile în care deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile cu aceste arme şi muniţii sunt permise pe teritoriul României.

    ART. 2

    Definiţii

    În sensul prezentei legi, definiţiile şi categoriile armelor, muniţiilor, persoanelor şi documentelor sunt:

    I. Definiţii generale

    1. arma – orice dispozitiv a cărui funcţionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regaseste în una dintre categoriile prevăzute în anexa;

    2. arma de foc – arma al carei principiu de funcţionare are la baza forta de expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei incarcaturi; sunt asimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc;

    3. munitie – ansamblu format din proiectil şi, după caz, incarcatura de azvarlire, capsa de aprindere, precum şi celelalte elemente de asamblare care îi asigura funcţionarea şi realizarea scopului urmărit;

    4. operaţiuni cu arme şi muniţii – producerea, confecţionarea, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donatia, importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea armelor de foc şi muniţiilor;

    5. uz de arma – executarea tragerii cu o arma.

 

    II. Categorii de arme şi muniţii

    1. arme şi muniţii interzise – arme şi muniţii a căror procurare, deţinere, port şi folosire sunt interzise persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor care au competente în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi care sunt prevăzute în categoria A din anexa;

    2. arme şi muniţii letale – arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoriile B-D din anexa;

    3. arme şi muniţii neletale – arme şi muniţii destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement, confectionate astfel încât, prin utilizarea lor, sa nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.

 

    III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinaţiei

    1. arme militare – arme destinate uzului militar;

    2. arme de apărare şi paza – arme de foc scurte, omologate sau recunoscute în condiţiile prevăzute de lege, destinate sa asigure apărarea vieţii, integrităţii şi libertăţii persoanelor fizice, precum şi bunurilor aparţinând persoanelor fizice sau juridice;

    3. arme de autoaparare – arme neletale scurte, special confectionate pentru a imprastia gaze nocive, iritante, de neutralizare şi proiectile din cauciuc, în scop de autoaparare;

    4. arme de tir – arme destinate practicării tirului sportiv, omologate sau recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

    5. arme de vanatoare – arme destinate practicării vanatorii, cu una sau mai multe ţevi, care folosesc munitie cu glont sau/şi cu alice, omologate sau recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

    6. arme utilitare – arme destinate sa asigure desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi din domeniile industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protecţiei mediului şi protecţiei impotriva dăunătorilor, precum şi desfăşurarea de către societăţile specializate de paza a activităţilor de paza a obiectivelor, bunurilor şi valorilor sau a transporturilor unor valori importante;

    7. arme de asomare – arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, în scopul sacrificarii ulterioare;

    8. arme cu destinaţie industriala – arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil şi care au aparenta unei arme de foc automate;

    9. arme cu tranchilizante – arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea de substanţe tranchilizante;

    10. arme de panoplie – arme de foc devenite nefunctionale ca urmare a transformarii lor de către un armurier autorizat;

    11. arme de colectie – armele destinate a fi piese de muzeu, precum şi armele aflate sau nu în stare de funcţionare, care constituie raritati sau care au valoare istorica, artistică, ştiinţifică, documentara sau sentimentala deosebita;

    12. arme vechi – arme letale produse înainte de anul 1877 sau reproduceri ale acestora, destinate sa fie păstrate în colecţii;

    13. arme de recuzita – arme special confectionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificării lor de către un armurier autorizat, necesare activităţii instituţiilor specializate în domeniul artistic.

 

    IV. Clasificarea armelor din punct de vedere constructiv

    1. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune – arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc forta de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-o butelie recipient;

    2. arme de foc scurte – arme de foc a căror teava nu depăşeşte 30 cm sau a căror lungime totală nu depăşeşte 60 cm;

    3. arme de foc lungi – arme de foc a căror lungime a tevii sau lungime totală depăşesc dimensiunile armelor de foc scurte;

    4. arme de foc automate – arme de foc care, după fiecare cartus tras, se reincarca automat şi trag o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;

    5. arme de foc semiautomate – arme de foc care, după fiecare cartus tras, se reincarca automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;

    6. arme de foc cu repetitie – arme de foc care, după fiecare foc tras, se reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartus preluat din încărcător prin intermediul unui mecanism;

    7. arme de foc cu o singura lovitura – arma de foc fără încărcător, care este încărcată după fiecare tragere prin introducerea manuală a cartusului în camera de încărcare sau într-un lacas special prevăzut la intrarea în teava.

 

    V. Categorii de persoane

    1. vanator – persoana care poseda permis de vanatoare cu viza valabilă, în condiţiile legii, privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului;

    2. colectionar de arme – persoana care a dobândit, în condiţiile legii, un atestat de colectionar şi care deţine ori intenţionează sa detina arme în colectie;

    3. sportivi şi antrenori de tir – sportivii şi antrenorii legitimati la cluburi sportive care au dobândit certificat de identitate sportiva, eliberat de Agenţia Nationala pentru Sport, şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate;

    4. armurier – orice persoana juridică autorizata, în condiţiile prezentei legi, sa desfăşoare operaţiuni cu arme şi muniţii;

    5. rezident al unui stat membru – cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi persoana titulara a unui document de identitate eliberat de un stat membru, cum ar fi pasaportul sau cartea de identitate, prin care se atesta faptul ca are domiciliul sau resedinta în acel stat.

 

    VI. Tipuri de documente

    1. permis de arma – documentul emis, în condiţiile legii, de autoritatea competenta, prin care o persoana fizica dovedeşte dreptul de a deţine şi, după caz, de a purta şi folosi arme letale ale căror tip, marca, serie şi calibru sunt înscrise în acest document, precum şi munitia aferentă;

    2. pasaport european pentru arme de foc – documentul emis la cerere, în condiţiile legii, de autoritatea competenta, care atesta dreptul titularului de a călători pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene cu armele de foc şi munitia înscrise în acesta;

    3. carte de identitate a armei – documentul emis de Registrul Naţional al Armelor, prin organele de poliţie competente potrivit prezentei legi, în care sunt prevăzute toate datele de identificare ale armei, provenienta acesteia, precum şi datele de identitate ale proprietarului;

    4. certificat de deţinător – document emis, în condiţiile legii, de autoritatea competenta, prin care se dovedeşte faptul ca titularul acestuia a îndeplinit procedura legală de înregistrare a armelor neletale la aceasta autoritate;

    5. ordin de serviciu – documentul eliberat de persoana juridică autorizata sa detina şi sa folosească arme, prin care se acorda persoanei angajate pe baza de contract de munca, precum şi studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior cu profil cinegetic dreptul de a purta şi folosi arma şi munitia corespunzătoare, înscrise în acest document, în timpul şi pentru executarea sarcinilor de serviciu;

    6. permis de transfer al armelor – document eliberat de autorităţile romane competente, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer de arme şi muniţii de pe teritoriul României către un stat membru al Uniunii Europene;

    7. autorizaţie de transfer fără acord prealabil – document eliberat de autorităţile romane competente, prin care se permite unui armurier sa efectueze, pentru o anumită perioada de timp, operaţiuni de transfer al armelor şi muniţiilor de pe teritoriul României către un armurier stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, în care nu este necesar un acord prealabil al autorităţilor competente pentru fiecare operaţiune în parte sau, după caz, pentru tipurile de arme care fac obiectul transferului.

    ART. 3

    Autoritatea competenta

    Inspectoratul General al Poliţiei Romane este autoritatea competenta care exercita controlul privind deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 4

    Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor

    (1) Se înfiinţează Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

    (2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. 5

    Aspecte generale privind regimul armelor

    (1) Armele militare pot fi deţinute şi folosite numai de către structurile specializate care au competente în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

    (2) Armele letale pot fi deţinute sau, după caz, purtate şi folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de arma, iar de către persoanele juridice pot fi deţinute şi folosite numai în baza autorizaţiei eliberate în condiţiile prezentei legi.

    (3) Armele neletale pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de persoane fizice sau juridice, cu condiţia înregistrării acestora la autorităţile competente, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

    (4) Forma şi conţinutul documentelor emise în temeiul prezentei legi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (5) Evidenta posesorilor de arme letale şi neletale, a armelor deţinute de aceştia, precum şi a documentelor prin care se acorda dreptul de a le deţine, purta şi folosi se tine, la nivel local, de către inspectoratele de poliţie judeţene şi de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, care au eliberat aceste documente, iar, la nivel central, pentru armele de apărare şi paza, de către Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    ART. 6

    Regimul armelor militare şi al unor dispozitive destinate armelor letale

    (1) Regimul deţinerii, portului, utilizării şi operaţiunilor cu arme şi dispozitive militare se stabileşte prin legi speciale.

    (2) Este interzisă procurarea, deţinerea, portul, utilizarea, importul, exportul şi comercializarea de către persoane fizice sau juridice, cu excepţia instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a următoarelor sisteme şi dispozitive destinate armelor:

    a) sisteme de ochire care funcţionează pe principiul laser;

    b) sisteme de ochire pe timp de noapte;

    c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin arderea unei incarcaturi.

    ART. 7

    Condiţii generale privind deţinerea armelor

    (1) Orice persoana fizica sau juridică care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege are dreptul sa detina la domiciliul, resedinta sau sediul sau arme şi muniţii.

    (2) Persoanele fizice şi juridice care au dreptul sa detina, sa poarte, sa folosească, sa comercializeze sau, după caz, sa repare arme sunt obligate sa asigure securitatea acestora. Condiţiile de asigurare a securităţii acestor arme se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (3) Armele deţinute la domiciliul, resedinta sau la sediul persoanei fizice sau juridice, în baza documentelor prevăzute de lege, pot fi transferate de proprietarul lor în alt spaţiu decât cel menţionat în documente numai cu acordul scris al poliţiei, în conformitate cu procedura care va fi reglementată prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 8

    Principalele obligaţii ale deţinătorilor armelor letale

    (1) Deţinătorii armelor letale sunt obligaţi sa anunţe de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, cel mai apropiat organ de poliţie despre disparitia, pierderea sau furtul acestor arme.

    (2) Este interzisă înstrăinarea de către titular a autorizaţiei de procurare a armei, a certificatului de deţinător şi a permisului de arma, cu excepţia situaţiei în care documentul este depus la organul de poliţie competent.

    ART. 9

    Regimul juridic al armelor deţinute ilegal sau al căror deţinător nu este cunoscut ori a decedat

    (1) Persoana care ia la cunostinta despre existenta unei arme militare sau a unei arme letale ori a muniţiilor deţinute ilegal, pierdute sau abandonate, este obligată sa anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie.

    (2) Persoana care găseşte o arma militară sau o arma letala ori muniţii este obligată sa le predea sau sa anunţe la cel mai apropiat organ de poliţie, de îndată ce este posibil, dar nu mai târziu de 24 de ore.

    (3) Rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoana ce deţine în mod legal arme sau muniţii au obligaţia ca, în cazul în care deţinătorul decedează sau este declarat dispărut, sa depună armele şi munitiile respective la cel mai apropiat armurier, în termen de 15 zile de la data decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariţiei.

 

    CAP. II

    Procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de către persoanele fizice

 

    SECŢIUNEA 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 10

    Dreptul de procurare, deţinere, port şi folosire a armelor şi muniţiei

    Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pot procura, deţine, purta şi folosi arme letale şi arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare acestora.

    ART. 11

    Condiţii generale privind exercitarea dreptului de procurare, respectiv deţinere, port şi folosire a armelor

    (1) Dreptul de procurare, de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale se dobândeşte de la data emiterii, de către autorităţile competente, a autorizaţiei de procurare a armei sau, după caz, a permisului de arma.

    (2) Armele neletale pot fi deţinute, purtate şi folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autorităţile competente, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 12

    Documentele care atesta dreptul de procurare, respectiv deţinere, port şi folosire a armelor

    (1) Autorizaţia de procurare a armei, permisul de arma, atestatul de colectionar, autorizaţia temporară de transport şi folosire a armei, certificatul de deţinător şi pasaportul european pentru arme de foc se eliberează de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror raza teritorială îşi are domiciliul solicitantul, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    (2) Condiţiile, precum şi procedura de eliberare a atestatului de colectionar se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 13

    Obligaţii generale ale titularului autorizaţiei de procurare a armelor sau al permisului de arma

    Titularul autorizaţiei de procurare a armelor sau, după caz, al permisului de arma este obligat sa anunţe organul de poliţie competent teritorial, în termen de 10 zile de la data când s-a ivit unul dintre următoarele evenimente:

    a) au intervenit orice fel de schimbări care necesita modificarea unor menţiuni corespunzătoare din conţinutul documentului;

    b) au fost folosite în întregime spaţiile destinate vizelor şi mentiunilor din permisul de arma.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Condiţii cu privire la procurarea şi înstrăinarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice de cetăţenie romana

 

    ART. 14

    Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate sa procure arme letale

    (1) Persoanele fizice de cetăţenie romana care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) pot fi autorizate, la cerere, sa procure arme letale.

    (2) Armele de apărare şi paza pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

    a) demnitarii, magistraţii, diplomatii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cat sunt în activitate şi după pensionare, trecerea în rezerva sau retragere, după caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

    b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice, pe perioada în care au aceasta calitate, cu excepţia personalului de paza din cadrul societăţilor specializate de paza;

    c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au aceasta calitate.

    (3) Armele de vanatoare pot fi procurate de către vanatori şi colectionarii de arme.

    (4) Armele de tir pot fi procurate de către sportivii şi antrenorii de tir, precum şi de către vanatorii şi colectionarii de arme. Vanatorii pot procura numai arme de tir din categoria armelor lungi.

    (5) Armele de colectie letale, aflate în stare de funcţionare, pot fi procurate numai de către colectionarii de arme.

    (6) Procurarea armelor prevăzute la alin. (2)-(5) se poate realiza prin cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat, după caz.

    ART. 15

    Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale

    (1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acorda persoanelor prevăzute la art. 14 alin. (2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

    a) au împlinit varsta de 18 ani;

    b) dovedesc necesitatea procurării armelor, în funcţie de destinaţia acestora, prin documente justificative stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

    c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate mai mare de 1 an, pentru infracţiuni comise cu intenţie;

    d) nu sunt invinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsa al carei maxim special este mai mare de 1 an;

    e) sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical şi nu suferă de alte afecţiuni stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, care ar putea pune în pericol propria viata sau a altora, dacă ar deţine sau ar folosi arme şi muniţii;

    f) nu prezintă pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

    g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practica, organizat de o persoana juridică autorizata pentru aceasta activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

    h) nu au săvârşit vreuna dintre contravenţiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor;

    i) nu au pierdut, anterior, arme letale, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

    (2) Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul şi se soluţionează în termen de 45 de zile de la data primirii acesteia.

    (3) Dacă autoritatea competenta cu soluţionarea cererii constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), solicitantului i se refuza autorizarea de procurare a armei şi i se comunica, în scris, în termenul prevăzut la alin. (2), soluţia adoptată, precum şi motivele care au stat la baza acesteia.

    (4) Soluţia prevăzută la alin. (3) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, şi poate fi atacată în termen de 15 zile de la data la care a fost adusă la cunostinta solicitantului.

    (5) Ordinul ministrului sănătăţii prevăzut la alin. (1) lit. e) se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ART. 16

    Cantitatea de arme pentru care se poate acorda autorizaţia de procurare

    (1) Persoanele prevăzute la art. 14 alin. (2)-(5), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), pot fi autorizate sa procure arme, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 25 în ceea ce priveşte scopul pentru care solicita autorizarea, după cum urmează:

    a) cel mult doua arme de apărare şi paza;

    b) un număr nelimitat de arme, dintre cele prevăzute la art. 14 alin. (3)-(5), din România şi cel mult câte doua arme din străinătate, pentru fiecare călătorie a solicitantului în afară teritoriului României.

    (2) Persoanele prevăzute la art. 14 alin. (3)-(5) pot procura din străinătate arme corespunzătoare categoriei din care fac parte, într-o cantitate mai mare decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), numai prin intermediul armurierilor din România, autorizaţi sa comercializeze arme.

    ART. 17

    Valabilitatea autorizaţiei de procurare a armelor

    (1) Autorizaţia de procurare a armelor se eliberează cu o valabilitate de 90 de zile, care poate fi prelungită de către autoritatea care a emis-o, pentru motive temeinice, pentru o noua perioada de pana la 90 de zile.

    (2) Dacă titularul autorizaţiei de procurare a armelor nu a procurat armele la sfârşitul celor doua perioade de câte 90 de zile, prevăzute la alin. (1), poate solicita, în scris, acordarea unei noi autorizaţii de procurare a armelor, fără a mai fi necesar sa facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a), g) şi i).

    ART. 18

    Condiţiile exercitării dreptului conferit prin autorizaţia de procurare a armelor

    (1) Titularul autorizaţiei de procurare a armelor poate procura, în termenul de valabilitate a acesteia, tipul de arma şi cantitatea înscrise în document, de la orice armurier autorizat sa comercializeze în România arme letale, precum şi de la orice persoana din străinătate autorizata, care comercializează în condiţiile legii din ţara în care se afla arme din aceasta categorie.

    (2) Procurarea armelor de la alta persoana fizica sau juridică se poate face numai prin intermediul unui armurier dintre cei prevăzuţi la alin. (1).

    (3) În situaţia în care titularul autorizaţiei de procurare a armelor procura armele din străinătate, acesta le poate introduce în România numai prin punctele de trecere a frontierei de stat, care se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 19

    Obligaţia titularului autorizaţiei de procurare a armelor, care îşi schimba domiciliul sau resedinta

    În cazul în care titularul autorizaţiei de procurare a armei îşi schimba domiciliul sau resedinta este obligat ca, în termen de 5 zile de la data schimbării, sa anunţe despre aceasta organul de poliţie în a cărui raza de competenta teritorială se afla noul domiciliu sau, după caz, noua resedinta.

    ART. 20

    Pierderea dreptului de procurare a armelor

    Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizaţia de procurare a armelor se retrage de către organul care a eliberat-o, dacă titularul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. c)-f) şi lit. h).

    ART. 21

    Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor

    Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 22

    Modalităţi specifice de procurare a armelor în cazul unor categorii speciale de persoane

    (1) Persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitar sau care implica exerciţiul autorităţii publice pot procura arme de apărare şi paza şi de la instituţiile în care sunt încadrate sau, după caz, le pot primi în dar sau recompensa de la aceste instituţii, în condiţiile stabilite prin ordin al conducatorului instituţiei respective.

    (2) Persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor pot procura arme de apărare şi paza numai prin intermediul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 alin. (1).

    ART. 23

    Înstrăinarea armelor letale

    Persoanele care deţin arme letale procurate în condiţiile prezentei legi le pot instraina numai prin intermediul armurierilor din România, autorizaţi sa comercializeze astfel de arme.

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Condiţii cu privire la deţinerea, portul şi utilizarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice de cetăţenie romana

 

    1. Dispoziţii generale

    ART. 24

    Solicitarea acordării permisului de arma şi a înscrierii armei în permisul de arma

    (1) Persoana care a procurat, în condiţiile legii, arme letale are obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data procurării, sa se prezinte la organul de poliţie în a cărui raza de competenta se afla domiciliul sau, după caz, resedinta acestuia, în vederea solicitării acordării permisului de arma sau, după caz, pentru înscrierea armei în permisul de arma al cărui titular este deţinătorul.

    (2) În cazul în care arma a fost procurata din străinătate, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data introducerii acesteia în România, certificată prin documentele vamale.

    (3) Cu ocazia solicitării prevăzute la alin. (1), precum şi cu ocazia vizelor periodice ale permisului de arma, titularul autorizaţiei de procurare a armei are obligaţia sa prezinte organului de poliţie competent fiecare arma, împreună cu câte 5 cartuse corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării proiectilului şi a tubului-martor în evidentele operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Romane. Procedura operaţiunii de înregistrare a proiectilului şi a tubului-martor se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 25

    Acordarea dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armei

    (1) În funcţie de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurării armei, autorităţile competente pot acorda solicitantului dreptul de deţinere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând menţiune, în mod expres, despre aceasta în conţinutul permisului de arma.

    (2) Dreptul de deţinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vanatoare, de tir, de colectie sau de autoaparare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau resedinta înscrisă în documentul de identitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (3) Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare şi paza, de vanatoare şi de tir şi conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma şi de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizata procurarea acesteia, precum şi în caz de legitima apărare sau stare de necesitate, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 26

    Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de deţinere şi, după caz, de port şi folosire

    (1) Dreptul de deţinere se poate acorda pentru mai multe arme de vanatoare, de tir sau de colectie.

    (2) Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda solicitantului, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:

    a) pentru doua arme de apărare şi paza de dimensiuni diferite ale tevii;

    b) pentru armele de vanatoare, cel mult 2 de acelaşi calibru;

    c) pentru cel mult 2 arme de tir scurte şi 2 arme de tir lungi.

    ART. 27

    Vizarea permisului de arma

    (1) Permisele de arma trebuie vizate o data la 5 ani de către organul de poliţie competent teritorial, în perioada stabilită prin ordin al inspectorului general al Poliţiei Romane.

    (2) Titularii permiselor de arme sunt obligaţi sa se prezinte la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), în locurile stabilite de către inspectoratele judeţene de poliţie şi de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, de Inspectoratul General al Poliţiei Romane, cu armele înscrise în permise, precum şi cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (3) Permisul de arma se vizează de către autoritatea competenta dacă titularul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c)-f) şi lit. h), iar armele destinate folosirii în condiţiile prezentei legi au efectuată inspecţia tehnica periodică.

 

    2. Regimul dreptului de deţinere a armelor letale

    ART. 28

    Condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor

    (1) Titularul dreptului de deţinere a armelor letale are obligaţia sa păstreze armele înscrise în permisul de arma, asigurate astfel încât sa nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (2) Titularul dreptului de deţinere a armelor poate fi autorizat de către organul de poliţie competent teritorial, la cerere, sa scoată armele deţinute în condiţiile legii din incinta locului unde acestea sunt păstrate, în următoarele situaţii:

    a) cu ocazia depunerii armelor la un armurier;

    b) cu ocazia schimbării locului unde sunt păstrate armele.

    (3) În autorizaţia prevăzută la alin. (2) se menţionează perioada în care armele urmează sa fie transportate în afară locului unde sunt păstrate, motivul pentru care acestea se transporta, traseul utilizat, destinaţia şi condiţiile în care trebuie asigurata arma în timpul transportului.

    (4) În cazul în care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt păstrate, în vederea prezentării acestora la organele competente cu ocazia vizarii permisului de arma, nu mai este necesară obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2).

    ART. 29

    Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere

    (1) Persoana care are în proprietate sau folosinta arme letale poate fi autorizata de către organul de poliţie competent teritorial, la cerere, sa folosească într-un poligon special amenajat şi autorizat, în condiţiile legii, armele de vanatoare, de tir sau de colectie.

    (2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se referă la scopul pentru care s-a solicitat traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde urmează a fi folosită arma, termenul de valabilitate a autorizaţiei temporare de transport şi folosire a armei.

    (3) Procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin norme metodologice.

    (4) Colectionarii de arme pot folosi o arma lungă dintre cele deţinute, menţionată în mod expres în permisul de arma, numai în locul unde se afla colecţia, în caz de legitima apărare. În cazul în care colectionarul a făcut uz de arma, are obligaţia sa acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2).

    ART. 30

    Încetarea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor

    (1) Dreptul de deţinere a armelor se pierde, dacă titularul se afla în una dintre următoarele situaţii:

     a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b), c), f) şi h);

    b) nu se prezintă, fără motive întemeiate, la viza permisului de arma, în interval de 1 an de la împlinirea termenului prevazut la art. 27 alin. (1);

    c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva;

    d) a săvârşit doua contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede încetarea dreptului de deţinere a armelor, precum şi dacă a săvârşit o infracţiune la regimul armelor şi al muniţiilor;

    e) titularul renunţa sa mai detina armele înscrise în permis;

    f) se constata faptul ca titularul a folosit armele deţinute, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) şi (4);

    g) titularul pleacă definitiv din România sau pierde cetăţenia romana;

    h) titularul nu mai are calitatea prevăzută la art. 14 alin. (3)-(5), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor;

    i) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia.

    (2) Dreptul de deţinere a armelor se suspenda în următoarele situaţii:

    a) titularul se afla în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. d);

    b) titularul nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. e);

    c) titularul a săvârşit una sau mai multe contravenţii pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementara a suspendării dreptului de deţinere a armelor.

    (3) În cazul în care persoana se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul de poliţie competent retrage permisul de arma, iar titularul este obligat sa facă dovada faptului ca a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridica de către organele de poliţie.

    (4) În cazul în care persoana se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi e), încetează dreptul de deţinere numai asupra acelor arme cu privire la care nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru deţinere, făcându-se menţiunile corespunzătoare în acest sens, în permisul de arma.

    ART. 31

    Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de arma

    (1) Constatarea situaţiilor prevăzute la art. 30 se face de către autorităţile prevăzute la art. 12 alin. (1), care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de arma ori a mentiunilor din permis referitoare la armele cu privire la care încetează dreptul de deţinere.

    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

    ART. 32

    Efectele aplicării măsurii de suspendare sau anulare a permisului de arma

    Deţinătorul armelor este obligat ca, în termen de 10 zile de la data la care i-a fost adusă la cunostinta măsura prevăzută la art. 31 alin. (1), sa depună armele la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau depozitarii, cu excepţia situaţiilor în care acestea sunt ridicate de organul de poliţie competent. Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, impotriva măsurii de anulare a dreptului de deţinere a armelor, de către persoana care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 30 alin. (1), nu suspenda obligaţia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

 

    3. Regimul dreptului de port şi folosire a armelor letale

    ART. 33

    Condiţiile de păstrare şi port ale armelor letale

    (1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de apărare şi paza are obligaţia de a păstra arma înscrisă în permisul de arma în condiţii de securitate, astfel încât sa nu permită accesul la aceasta al persoanelor neautorizate.

    (2) Păstrarea armei prevăzute la alin. (1), la domiciliul sau resedinta deţinătorului, se face în locuri special destinate, omologate în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (3) Arma prevăzută la alin. (1) poate fi purtata numai de către titularul permisului, cu îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiţii:

    a) trebuie sa fie asigurata şi sa nu fie armata;

    b) sa aibă efectuată inspecţia tehnica periodică şi sa nu prezinte defectiuni, cu excepţia situaţiei în care este transportată la armurier;

    c) trebuie sa stea în permanenta introdusă în toc, cu excepţia situaţiilor în care persoana este autorizata, potrivit legii, sa o utilizeze;

    d) sa se afle în permanenta numai asupra sa şi sa nu fie înmânată, sub nici o forma, altor persoane, cu excepţia armurierilor, organelor de poliţie competente, precum şi personalului abilitat prin lege sa păstreze şi sa asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin lege;

    e) deţinătorul sa nu se afle sub influenta băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseala sau sa nu sufere de afecţiuni temporare, de natura sa genereze o stare de pericol, în condiţiile în care poarta arma asupra sa.

    ART. 34

    Limitele exercitării uzului de arma

    (1) Titularii dreptului de a purta şi folosi armele de apărare şi paza pot face uz de arma numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitima apărare ori stare de necesitate.

    (2) Folosirea armelor de apărare şi paza în poligoanele autorizate se poate face numai în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora.

    ART. 35

    Obligaţii în cazul efectuării uzului de arma

    (1) Persoana care a făcut uz de arma este obligată sa acţioneze imediat, pentru a se acorda primul ajutor şi asistenta medicală persoanelor ranite.

    (2) Persoana care a făcut uz de arma este obligată sa anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.

    (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), precum şi în cea prevăzută la art. 29 alin. (4), organul de poliţie sesizat are obligaţia sa efectueze cercetarea la fata locului şi a circumstanţelor în care s-a produs evenimentul. Arma care a fost folosită rămâne în custodia organului de poliţie care desfăşoară cercetarea, pana la încheierea acesteia.

    (4) Prevederile alin. (2) şi (3) nu se aplica în cazul în care s-a făcut uz de arma, în condiţiile prevăzute la art. 34 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, în urma folosirii armei, au rezultat victime umane.

    ART. 36

    Păstrarea, portul şi folosirea armelor letale de către persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor

    Persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor pot păstra, purta şi folosi armele înscrise în permisul de arma numai în condiţiile stabilite în protocolul de protecţie, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 33-35.

    ART. 37

    Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de vanatoare

    (1) Dreptul de a purta şi folosi armele de vanatoare se acorda, în condiţiile prezentei legi, vanatorilor care sunt membri ai unor asociaţii de vanatori sportivi, legal constituite, ce îşi desfăşoară activitatea conform Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată, cu modificările ulterioare, care au susţinut examenul pentru obţinerea calităţii de vanator şi deţin permis de vanatoare cu viza valabilă.

    (2) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vanatoare are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de arma în condiţiile prevăzute de lege pentru titularul dreptului de deţinere a acestor arme.

    ART. 38

    Transportul şi portul armelor de vanatoare

    (1) Transportul armelor de vanatoare, pentru care s-a acordat deţinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau resedinta acestuia la locul unde urmează sa se desfăşoare vânătoarea potrivit legii, se face în următoarele condiţii:

    a) armele trebuie ţinute în toc, neincarcate cu munitie;

    b) sa fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. b), d) şi e).

    (2) Portul armelor de vanatoare în locul destinat vanatorii se face în următoarele condiţii:

    a) arma poate fi încărcată, cu condiţia ca, după încărcare, sa fie asigurata şi purtata astfel încât sa nu prezinte pericolul producerii unor accidente;

    b) sa fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. b) şi e);

    c) arma sa se afle în permanenta numai asupra persoanei care o deţine în mod legal şi sa nu fie înmânată sub nici o forma altor persoane, cu excepţia vanatorilor.

    ART. 39

    Uzul de arma de vanatoare

    Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vanatoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de arma numai asupra vânatului pentru care a fost autorizat în condiţiile Legii nr. 103/1996, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru antrenament, în poligoanele autorizate în condiţiile legii.

    ART. 40

    Înstrăinarea temporară a armelor de vanatoare

    (1) Persoana care deţine, în condiţiile prezentei legi, o arma de vanatoare o poate imprumuta titularului dreptului de a purta şi folosi o arma de vanatoare de acelaşi calibru, în vederea utilizării acesteia la vanatoare.

    (2) Se interzice lăsarea armei în gaj sau în alte forme de garanţie.

    ART. 41

    Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de tir

    (1) Dreptul de a purta şi folosi armele de tir se acorda, în condiţiile prezentei legi, sportivilor şi antrenorilor de tir.

    (2) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de tir are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de arma, în condiţiile prevăzute de lege pentru titularul dreptului de deţinere a acestor arme.

    ART. 42

    Transportul, portul şi folosirea armelor de tir

    (1) Transportul armelor de tir pentru care s-a acordat deţinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau resedinta acestuia la locurile de antrenament sau unde urmează sa se desfăşoare concursul de tir, se face în următoarele condiţii:

    a) armele trebuie ţinute în toc, neincarcate cu munitie;

    b) sa fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. b), d) şi e);

    c) în cazul în care deţinătorul armelor este conducătorul mijlocului de transport, arma trebuie pastrata într-un spaţiu special amenajat în interiorul portbagajului, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (2) Portul şi utilizarea armelor de tir în incinta locurilor prevăzute la alin. (1) se fac în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestor locuri.

    ART. 43

    Portul şi folosirea armelor de către persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice

    Condiţiile în care persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice pot purta şi folosi arme letale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se stabilesc prin legile speciale care reglementează atribuţiile acestora.

 

    4. Regimul procurării şi deţinerii muniţiei aferente armelor letale de către persoanele fizice

    ART. 44

    Procurarea muniţiei de către titularii dreptului de port şi folosire a armelor letale

    (1) Titularii dreptului de a purta şi folosi arme de apărare şi paza, de vanatoare sau de tir pot procura de la armurierii autorizaţi numai munitia aferentă armelor înscrise în permisul de arma.

    (2) Cantitatea de munitie care poate fi detinuta de persoanele prevăzute la alin. (1) se înscrie în permisul de arma de către organul de poliţie care eliberează acest document, după cum urmează:

    a) pentru armele de apărare şi paza, cel mult 50 de cartuse cu glont şi 50 de cartuse fără proiectil, pentru câte o singura arma de fiecare calibru;

    b) pentru armele de vanatoare, cel mult 300 de cartuse pentru câte o singura arma de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port şi folosire;

    c) pentru armele de tir, cel mult 500 de cartuse pentru fiecare arma pentru care are dreptul de port şi folosinta, în funcţie de proba de concurs.

    (3) Persoanele care deţin arme de apărare şi paza pot purta asupra lor, în afară domiciliului sau reşedinţei unde este depozitata munitia, cel mult 12 cartuse.

    (4) Este interzisă înstrăinarea muniţiei prevăzute la alin. (2) de către persoana care a procurat-o, cu excepţia cazurilor în care aceasta este depusa la armurier sau la organele de poliţie competente.

    (5) Este interzisă comercializarea sau înstrăinarea sub alta forma, precum şi deţinerea ori utilizarea de munitie expirată sau degradata care, prin păstrare sau folosire, ar putea pune în pericol viata sau integritatea corporală a persoanelor.

    ART. 45

    Procurarea muniţiei de către colectionarii de arme

    (1) Colectionarii de arme pot procura şi deţine, numai la locul unde se afla colecţia de arme, cel mult 10 cartuse cu proiectil şi 50 de cartuse fără proiectil, pentru arma prevăzută la art. 29 alin. (4).

    (2) Înscrierea mentiunilor corespunzătoare în permisul de arma cu privire la deţinerea muniţiei prevăzute la alin. (1) se face de către organul de poliţie competent, la cererea colectionarului.

 

    5. Suspendarea, revocarea şi anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale şi a muniţiilor

    ART. 46

    Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale

    (1) Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organul competent care a acordat acest drept, în următoarele situaţii:

    a) titularul dreptului se afla în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. d);

    b) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. e);

    c) a săvârşit una sau mai multe contravenţii, pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementara a suspendării dreptului de port şi folosire a armelor.

    (2) Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor se dispune pentru intreaga perioada în care persoana se afla în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).

    (3) Pe perioada suspendării dreptului de port şi folosire a armelor, permisul de arma se retrage de către organul de poliţie care a dispus măsura, iar armele şi intreaga cantitate de munitie deţinute se depun, de îndată, la un armurier autorizat în acest sens, cu excepţia situaţiei în care acestea se ridica de către organele de poliţie.

    (4) Suspendarea încetează de la data la care titularul dreptului de port şi folosire a armelor nu se mai afla în situaţiile prevăzute la alin. (1), iar permisul de arma, armele şi munitia se restituie acestuia.

    ART. 47

    Revocarea şi anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale

    (1) Revocarea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organul competent care a acordat acest drept, atunci când titularul dreptului se afla în una dintre următoarele situaţii:

    a) renunţa sa mai detina armele înscrise în permisul de arma;

    b) nu mai are calitatea prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. a)-c), alin. (3) şi (4);

    c) nu mai îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b), c) şi f);

    d) pleacă definitiv din ţara;

    e) pierde cetăţenia romana;

    f) a pierdut armele înscrise în permisul de arma sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile titularului;

    g) nu se prezintă, fără motive întemeiate, la viza permisului de arma în interval de 1 an de la împlinirea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1);

    h) a decedat sau a fost declarat dispărut, prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva;

    i) a săvârşit una sau mai multe contravenţii pentru care legea prevede revocarea dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor.

    (2) Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organul competent care a acordat acest drept, în următoarele situaţii:

    a) se constata ca, la data acordării permisului de arma, titularul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru port şi folosire a armelor;

    b) persoanei i s-a acordat dreptul de port şi folosire a armelor, pe baza unor documente sau informaţii false.

    (3) Măsura revocării sau anulării dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale se comunica, în scris, titularului dreptului sau, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), succesorilor acestuia.

    (4) În termen de 10 zile de la data luării la cunostinta cu privire la măsura revocării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale, titularul este obligat sa depună permisul de arma la organul de poliţie competent şi sa facă dovada faptului ca a depus arma şi intreaga cantitate de munitie detinuta la un armurier autorizat, cu excepţia celor care se ridica de către organele de poliţie.

    (5) Măsura revocării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc potrivit Legii contenciosului administrativ.

    6. Regimul călătoriilor în străinătate cu armele letale şi munitiile deţinute de către cetăţenii romani

    ART. 48

    Autorizarea călătoriilor în străinătate cu armele letale şi munitia corespunzătoare

    (1) Persoana care deţine, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doreşte sa calatoreasca în străinătate cu acestea poate solicita organului de poliţie care i-a acordat permisul de arma eliberarea unei autorizaţii în baza căreia organele poliţiei de frontiera permit ieşirea de pe teritoriul României cu armele şi munitia înscrise în autorizaţie, făcând menţiune despre acestea în documentul de călătorie al titularului.

    (2) Armele de apărare şi paza pot fi scoase de pe teritoriul României numai de către persoanele prevăzute la art. 43, în condiţiile prevăzute la art. 50.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia ca, la întoarcerea în România, sa prezinte la frontiera toate armele înscrise în documentul de călătorie, pe care le-au deţinut la ieşirea din ţara. În cazul în care, pe perioada şederii în străinătate, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie sa prezinte, la întoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat romane, documente autentice, eliberate de organele de poliţie competente din statul în care s-a produs evenimentul, care sa certifice faptul ca persoana a reclamat pierderea, furtul sau, după caz, distrugerea armei, organele poliţiei de frontiera având obligaţia sa facă menţiune despre aceasta în documentul de călătorie şi sa informeze în scris Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    (4) În situaţia în care, pe perioada şederii în străinătate, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul are obligaţia ca, în termen de 3 zile de la intrarea în ţara, sa se prezinte personal la organul de poliţie care i-a eliberat permisul de arma şi sa depună o declaraţie cu privire la evenimentul produs, împreună cu o copie autentificată a documentului corespunzător, emis de organele competente din statul în care s-a produs evenimentul.

    ART. 49

    Eliberarea autorizaţiei de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale

    (1) Autorizaţia prevăzută la art. 48 alin. (1) se acorda dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) este titular al unui permis de arma pentru armele şi munitia care urmează sa fie înscrise în documentul de călătorie;

    b) prezintă motivele pentru care doreşte sa calatoreasca în străinătate cu armele şi munitia pentru care solicita înscrierea în documentul de călătorie.

    (2) Autorizaţia prevăzută la art. 48 alin. (1) trebuie sa cuprindă date referitoare la titularul acesteia, data şi punctul de frontiera prin care titularul urmează sa iasa din ţara, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de munitie care urmează sa fie scoase de pe teritoriul României.

    (3) Cu ocazia eliberării autorizaţiei, organul de poliţie competent trebuie sa informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera cu privire la datele prevăzute la alin. (2).

    (4) Documentele care trebuie sa însoţească cererea pentru înscrierea armelor în documentul de călătorie, procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la art. 48 alin. (1), precum şi cea de înscriere a armelor şi muniţiei în documentul de călătorie, perioadele şi condiţiile în care titularul poate călători în străinătate cu armele înscrise în acest document, precum şi termenul de soluţionare a cererii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 50

    Autorizarea călătoriilor în străinătate în interes de serviciu, cu armele letale şi munitia din dotare

    (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 43 care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, urmează sa se deplaseze în străinătate împreună cu armele aflate în dotare, înscrierea acestor arme, precum şi a muniţiei corespunzătoare se face în pasaportul de serviciu de către organele poliţiei de frontiera, cu ocazia iesirii din ţara a acestor persoane, pe baza adeverintei eliberate titularilor de către instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

    (2) Adeverinta prevăzută la alin. (1) trebuie sa cuprindă date referitoare la calitatea titularului acesteia, data şi punctul de frontiera prin care titularul urmează sa iasa din ţara, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de munitie care urmează sa fie scoase de pe teritoriul României.

    (3) Instituţiile la care sunt încadrate persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa informeze, în scris, Inspectoratul General al Poliţiei Romane, precum şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, ori de câte ori aceste persoane urmează sa calatoreasca în străinătate cu armele înscrise în pasaportul de serviciu.

    (4) Prevederile art. 48 alin. (3) se aplica în mod corespunzător şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 43, în aceasta situaţie organele poliţiei de frontiera având obligaţia sa anunţe în scris şi instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

    (5) Condiţiile în care persoanele prevăzute la art. 43 pot călători în străinătate cu armele aflate în dotare se stabilesc prin ordin al conducatorului fiecărei instituţii unde sunt încadrate aceste persoane.

    7. Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de arma, precum şi a documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

    ART. 51

    Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea permisului de arma

    (1) Furtul permiselor de arma se declara în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de poliţie în a cărui raza de competenta teritorială a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declara la organul de poliţie care le-a eliberat.

    (2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

    ART. 52

    Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

    (1) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii, în străinătate, a documentului de călătorie în care sunt înscrise armele şi munitiile cu care titularul a ieşit de pe teritoriul României, acesta trebuie sa se prezinte cu armele înscrise în document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifica la Inspectoratul General al Poliţiei Romane situaţia legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverinta în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum şi marca, tipul şi seriile armelor.

    (2) Adeverinta prevăzută la alin. (2) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta şi se retine de către organele poliţiei de frontiera, la intrarea în ţara.

    (3) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului afacerilor externe.

 

    SECŢIUNEA a 4-a

    Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente, de către persoanele fizice străine

 

    ART. 53

    Procurarea armelor letale de către străinii cu domiciliul sau resedinta în România

    (1) Străinii care au resedinta sau domiciliul în România pot fi autorizaţi sa procure numai arme de vanatoare, de tir sau de colectie. În sensul prezentei legi, sunt consideraţi ca au resedinta sau domiciliul în România străinii titulari ai unui permis de şedere temporară sau, după caz, permanenta, acordat în condiţiile legii privind regimul străinilor în România, precum şi străinii care au dobândit o forma de protecţie în România în condiţiile legii privind statutul şi regimul refugiatilor.

    (2) Autorizaţia de procurare a armelor de vanatoare, de tir sau de colectie se acorda în condiţiile prevăzute la art. 15 persoanelor prevăzute la alin. (1) care poseda permis de şedere valabil.

    (3) Prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 17-21, art. 23-25, art. 26 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), art. 27-32, art. 37-42, art. 44 alin. (1), art. 45-47, art. 51 şi, după caz, art. 52 se aplica în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1).

    ART. 54

    Procurarea şi scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale de către străinii titulari ai dreptului de scurta şedere

    (1) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurta şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, precum şi cei prevăzuţi la art. 53 alin. (1) pot fi autorizaţi sa procure din România numai arme de vanatoare, de tir sau de colectie, în vederea scoaterii acestora din România.

    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate sa scoată, personal, de pe teritoriul României, doar câte o singura arma dintre cele procurate în timpul unei călătorii în România. Scoaterea din România a doua sau mai multor arme se poate face numai prin intermediul armurierilor romani, autorizaţi sa comercializeze aceste arme.

    (3) Inspectoratul General al Poliţiei Romane eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), la cerere, autorizaţia de procurare a armelor, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

    a) au împlinit varsta de 18 ani;

    b) fac dovada intrării şi şederii legale în România;

    c) îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c), d) şi f);

    d) fac dovada, prin documente certificate sau eliberate de reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al statului în care urmează sa transporte arma, ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia acelui stat pentru deţinerea armelor pentru care solicita autorizaţia de procurare.

    (4) În termen de 3 zile de la procurarea armei, străinii trebuie sa se prezinte la Inspectoratul General al Poliţiei Romane, care procedează la sigilarea armei şi eliberarea autorizaţiei de scoatere a armei de pe teritoriul României.

    (5) Procedura acordării autorizaţiei de procurare a armei şi a autorizaţiei de scoatere a armei de pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 55

    Introducerea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale, pe teritoriul României,

    (1) Străinii care călătoresc în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în condiţiile legii, pe baza unei vize de scurta şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizaţi sa detina şi, după caz, sa poarte şi sa folosească armele de vanatoare sau de tir pe care le deţin, dacă armele şi munitia sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei.

    (2) Avizul de introducere a armelor în ţara se poate acorda străinilor de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, în următoarele condiţii:

    a) fac dovada deţinerii legale a armelor, în statul de unde provin;

    b) arma sa îndeplinească condiţiile impuse de normele de omologare;

    c) în cazul armelor de vanatoare, prezintă o invitaţie nominală de la o asociaţie de vanatoare din România, legal constituită, ce îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. 103/1996, republicată, cu modificările ulterioare, sau de la Regia Nationala a Pădurilor – Romsilva, pentru a participa la o vanatoare organizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, ori, după caz, prezintă invitaţia unui colectionar de arme roman;

    d) în cazul armelor de tir, fac dovada faptului ca urmează sa participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie sau un club de tir sportiv dintre cele recunoscute de Federaţia Romana de Tir Sportiv sau de Federaţia Romana de Schi şi Biatlon, ori, după caz, prezintă invitaţia unui colectionar de arme roman.

    (3) În cazul tranzitarii teritoriului României de către străini cu armele prevăzute la alin. (1), avizul prevăzut la alin. (2) se acorda numai cu condiţia prezentării documentelor care atesta faptul ca introducerea armelor şi muniţiei respective este permisă pe teritoriul statului de destinaţie.

    (4) Procedura şi documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (2) şi (3), cantităţile de arme care pot fi introduse de străini în România, precum şi punctele de trecere a frontierei de stat prin care străinii pot intra în România cu aceste arme şi munitia aferentă se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 56

    Regimul aplicabil unor categorii speciale de străini deţinători de arme letale

    (1) Insotitorii delegatiilor străine, la nivelul sefilor de stat sau de guvern, ai altor demnitari străini care beneficiază de protecţie, precum şi militarii străini pot introduce, purta şi folosi, pe teritoriul României, arme de apărare şi paza, pe baza de reciprocitate, sau în condiţiile stabilite prin acorduri bilaterale, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul Administraţiei şi Internelor.

    (2) Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentantelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România pot purta şi folosi arme de apărare şi paza, pe baza de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin acorduri bilaterale, fără a mai fi necesară obţinerea permisului de arma.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) pot procura din România arme de apărare şi paza, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Romane, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

    ART. 57

    Achiziţionarea de pe teritoriul României a muniţiei de către străini

    Străinii care se afla în mod legal pe teritoriul României pot procura de la armurierii autorizaţi munitia aferentă armelor legal deţinute, în condiţiile stabilite la art. 44.

 

    SECŢIUNEA a 5-a

    Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor neletale de către persoanele fizice

 

    ART. 58

    Procurarea şi înstrăinarea armelor neletale

    (1) Cetăţenii romani şi străinii cu şedere legală în România, care au împlinit varsta de 18 ani, pot sa procure arme neletale, precum şi munitia aferentă, de la orice armurier autorizat sa comercializeze astfel de arme, în condiţiile notificării prealabile a organelor prevăzute la art. 12 alin. (1).

    (2) Armele prevăzute la alin. (1) nu pot fi înstrăinate sau împrumutate de către posesorii acestora, cu excepţia cazului în care acestea sunt depuse la organul de poliţie competent, la personalul abilitat prin lege sa păstreze şi sa asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval ori aerian, precum şi în alte locuri stabilite prin lege sau la armurieri, în vederea depozitarii sau înstrăinării.

    ART. 59

    Certificatul de deţinător

    (1) Persoanele care au procurat arme neletale au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la data procurării, sa se prezinte cu acestea la autorităţile prevăzute la art. 12 alin. (1), în vederea eliberării certificatului de deţinător.

    (2) Certificatul de deţinător conferă titularului dreptul de deţinere, port şi folosire a armelor înscrise în acest document.

    (3) Titularii certificatului de deţinător pot trece frontiera de stat a României cu armele înscrise în acest document, fără a le putea instraina în afară teritoriului României.

    (4) Procedura notificării prelabile, menţionată la art. 58 alin. (1), precum şi a acordării certificatului de deţinător se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 60

    Păstrarea armelor neletale

    Posesorii armelor neletale au obligaţia sa ia toate măsurile necesare pentru păstrarea armelor la domiciliu sau resedinta, astfel încât sa nu permită accesul persoanelor neautorizate la acestea şi sa nu existe pericol de vătămare corporală accidentala.

    ART. 61

    Introducerea armelor neletale pe teritoriul României de către străini

    (1) Străinii pot introduce în România arme neletale, numai după obţinerea avizului de introducere a armelor în ţara, acordat de Inspectoratul General al Poliţiei Romane şi transmis prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României din străinătate.

    (2) Avizul de introducere a armelor în ţara se acorda dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) a împlinit varsta de 18 ani;

    b) face dovada deţinerii legale a armelor în statul în care se afla;

    c) face dovada încadrării armelor în categoria armelor neletale prevăzută în anexa, în conformitate cu normele de omologare stabilite în condiţiile legii.

    (3) Procedura acordării avizului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 62

    Portul armelor neletale destinate pentru autoaparare

    (1) Persoanele prevăzute la art. 58 alin. (1) au dreptul sa poarte asupra lor doar o singura arma neletala destinată pentru autoaparare, dintre cele procurate în mod legal.

    (2) Este interzis portul armelor neletale, destinate pentru autoaparare, în următoarele condiţii:

    a) în locuri aglomerate, stadioane, sali de spectacol şi adunări publice, precum şi în alte locuri în care folosirea acestor arme este interzisă prin lege;

    b) dacă deţinătorul se afla sub influenta băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseala sau suferă de afecţiuni temporare, de natura sa genereze o stare de pericol în condiţiile în care poarta arma asupra sa.

    ART. 63

    Uzul de arma neletala destinată pentru autoaparare

    (1) Titularii dreptului de a purta şi folosi arme neletale, destinate pentru autoaparare, pot face uz de arma numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitima apărare ori stare de necesitate.

    (2) Folosirea armelor prevăzute la alin. (1) în poligoanele autorizate se poate face numai în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora.

    ART. 64

    Folosirea armelor utilitare

    Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit şi armele de asomare pot fi folosite în condiţiile legii doar impotriva animalelor, iar armele cu destinaţie industriala, pistoalele de alarma şi semnalizare şi pistoalele de start, folosite în competitiile sportive, numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de condiţii încât sa nu cauzeze vătămări corporale altor persoane.

    ART. 65

    Procurarea muniţiei pentru armele neletale

    Munitia aferentă armelor neletale poate fi procurata numai în baza certificatului de deţinător al armei, de la armurierii autorizaţi sa o comercializeze.

 

    CAP. III

    Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice

 

    SECŢIUNEA 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 66

    Categoriile de persoane juridice care pot procura, deţine şi folosi arme şi muniţii

    (1) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt autorizate sa procure, sa înstrăineze, sa detina şi sa folosească arme letale şi arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare, pentru inarmarea personalului propriu, în condiţiile stabilite prin legi speciale.

    (2) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele prevăzute la alin. (1), precum şi persoanele juridice şi unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora sunt autorizate sa procure, sa detina şi sa folosească arme letale şi arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare, în condiţiile prezentei legi, pentru exercitarea atribuţiilor specifice stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare a acestora.

    (3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pot fi autorizate în condiţiile prezentei legi, în funcţie de obiectul lor de activitate, sa procure, sa detina şi sa folosească arme letale şi arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare, pentru:

    a) inarmarea personalului abilitat sa desfăşoare activităţi de paza, dacă aceasta se justifica pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau obiectivelor care le aparţin sau cărora le asigura protecţie, precum şi a pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitarii de valori importante, în cazul societăţilor al căror obiect de activitate îl constituie prestarea de servicii în domeniul pazei ori al celor care îşi pot asigura paza proprie, în condiţiile legii;

    b) desfăşurarea activităţilor de executare a tragerilor cu arme în poligoane special amenajate, pentru antrenament sau divertisment, precum şi organizarea şi desfăşurarea cursurilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. g);

    c) desfăşurarea activităţilor artistice, în centrele de producţie cinematografica şi televiziune, precum şi în cadrul spectacolelor de circ şi teatru.

    (4) Muzeele pot fi autorizate, în condiţiile prezentei legi, sa procure şi sa detina arme de colectie, precum şi arme neletale, după caz.

    (5) Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate sa detina sau sa folosească, pe teritoriul României, arme militare şi arme letale, precum şi munitia corespunzătoare acestora.

    ART. 67

    Autorităţile competente sa acorde autorizari de procurare, deţinere şi folosire a armelor şi muniţiilor

    Autorizările prevăzute la art. 66 alin. (3) şi (4) se acorda de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror raza de competenta se afla sediul social al persoanei juridice, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Romane, în condiţiile prezentei legi.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept public şi persoanele juridice sau unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora

 

    ART. 68

    Condiţiile procurării, deţinerii, păstrării şi dotării personalului propriu cu arme şi muniţii

    (1) Persoanele juridice de drept public, precum şi persoanele juridice şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, altele decât cele prevăzute la art. 66 alin. (1), care, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de actele normative de organizare şi funcţionare, desfăşoară activităţi specifice care necesita dotarea personalului cu arme letale şi arme neletale, precum şi cu munitia corespunzătoare, pot procura şi, după caz, instraina asemenea arme şi munitie, în condiţiile prezentei legi, prin armurierii autorizaţi în acest sens.

    (2) Tipurile şi cantitatea de arme şi munitie care pot fi procurate se stabilesc, în funcţie de activităţile specifice care urmează sa fie desfăşurate, precum şi de numărul de posturi care trebuie încadrate cu personal inarmat, de către conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1), cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 67.

    (3) Păstrarea armelor şi muniţiei prevăzute la alin. (1) se face în spaţii special destinate şi omologate în condiţiile prevăzute de lege, asigurate în permanenta cu paza înarmată, în condiţiile legii.

    (4) Dotarea cu arme a personalului specializat se face în baza ordinelor de serviciu individuale, emise de conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1) sau, după caz, al unităţii subordonate sau aflate în coordonarea acesteia, în care se menţionează datele de identificare ale armei, datele de identificare ale deţinătorului, sarcinile în executarea cărora deţinătorul poate purta şi folosi armele, locurile în care deţinătorul poate purta şi folosi armele, precum şi condiţiile în care acesta poate face uz de arma.

    (5) Persoana juridică şi unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa constituie, la nivel central, un registru în care se tine evidenta armelor şi muniţiei procurate, deţinute şi înstrăinate, a muniţiei consumate, precum şi a personalului care este dotat cu acestea. Aceasta evidenta se pune la dispoziţia autorităţilor care au acordat avizul prevăzut la alin. (2), ori de câte ori se solicita aceasta.

    (6) Evidenta prevăzută la alin. (5) se păstrează timp de 15 ani, în cazul armelor letale, şi timp de 10 ani, în cazul armelor neletale.

    (7) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a prezenta registrele, cu ocazia constituirii acestora, la autorităţile prevăzute la art. 67, în vederea înregistrării. Evidenta registrelor prevăzute la alin. (5) se tine de către autorităţile prevăzute la art. 67.

    ART. 69

    Dotarea personalului propriu cu arme letale şi muniţii

    (1) Pot fi dotate, în condiţiile prevăzute la art. 68 alin. (4), cu arme letale, persoanele care:

    a) au cetăţenia romana;

    b) au împlinit 18 ani;

    c) sunt angajate, în baza unui contract individual de munca, la persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 68 alin. (1);

    d) îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c)-f), h) şi i);

    e) urmează un instructaj, desfăşurat de angajator, cu privire la scopul pentru care sunt dotate cu arme, precum şi la condiţiile în care trebuie purtata şi folosită arma, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34, art. 37-39, art. 62 alin. (2), art. 63 şi art. 64, după caz, la sfârşitul căruia semnează un angajament, prin care se obliga sa poarte şi sa folosească armele şi munitia din dotare numai în scopurile şi condiţiile stabilite în instructaj.

    (2) Conţinutul instructajului prevăzut la alin. (1) lit. e) se stabileşte de angajator şi se avizează de către autorităţile prevăzute la art. 67.

    (3) Prevederile alin. (1) se aplica şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 68 alin.  (1).

    (4) Armele aflate în dotare pot fi purtate şi folosite numai în intervalul de timp zilnic stabilit de angajator, în care persoanele prevăzute la alin. (1) şi (3) exercita atribuţiile de serviciu care necesita portul şi folosirea acestora, precum şi numai în condiţiile şi locurile prevăzute în ordinul de serviciu. La sfârşitul acestui interval de timp, armele se depun în locurile prevăzute la art. 68 alin. (3), iar ordinul de serviciu se depune la sediul persoanei juridice sau al unităţilor prevăzute la art. 68 alin. (1), cu excepţia celor deţinute de padurari şi paznicii de vanatoare, care pot fi păstrate de aceştia în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt interzise deţinerea, portul şi folosirea armelor de către persoanele dotate cu acestea în afară orelor de program.

    (5) Folosirea armelor şi muniţiei de către personalul dotat cu acestea se face numai în scopurile stabilite de angajator, cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 67, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la art. 66 alin. (2).

    (6) În vederea dotării cu arme, angajatorul solicita pentru fiecare persoana în parte avizul autorităţilor prevăzute la art. 67, prin care se atesta îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d).

    (7) Semnarea contractului individual de munca presupune şi acordul implicit al persoanelor, care urmează sa fie dotate cu arme de apărare şi paza, pentru testarea integrităţii lor profesionale şi morale, prin efectuarea unor verificări de specialitate ale autorităţilor prevăzute la art. 67, care au ca scop prevenirea şi combaterea cazurilor în care aceste persoane pot folosi armele din dotare şi în alte scopuri decât cele prevăzute în prezenta lege.

    (8) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobândit Certificat de identitate sportiva şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate, precum şi folosirea acestor arme de către sportivi şi antrenori se fac în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport, cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei Romane.

    ART. 70

    Dotarea personalului propriu cu arme neletale

    (1) Pot fi dotate, în conformitate cu art. 68 alin. (4), cu arme neletale persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. b), c) şi e), precum şi sportivii şi antrenorii de tir, în condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (8).

    (2) Condiţiile prevăzute la alin. (1) se aplica şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 68 alin. (1).

    ART. 71

    Verificarea personalului dotat cu arme şi muniţii, precum şi a stării tehnice a armelor şi muniţiei

    (1) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la art. 68 alin. (1) au obligaţia sa desfăşoare, periodic, la intervale stabilite de către autorităţile prevăzute la art. 67 sau ori de câte ori acestea solicita, următoarele activităţi:

    a) verificarea îndeplinirii de către personalul dotat cu arme şi munitie a condiţiei prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. e), a cunoaşterii instructajului prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. e), precum şi a modului în care sunt respectate prevederile acestuia;

    b) verificarea stării tehnice a armelor şi muniţiei, precum şi a condiţiilor în care acestea sunt păstrate, prin armurierii autorizaţi în acest sens.

    (2) Autorităţile prevăzute la art. 67 pot solicita sa li se comunice rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) sau pot participa, în mod efectiv, la efectuarea acestor verificări, ori de câte ori considera necesar.

    ART. 72

    Poligoanele pentru antrenament şi pentru verificarea armelor

    (1) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la art. 68 alin. (1) pot construi şi amenaja poligoane pentru antrenamentul personalului dotat cu arme, precum şi pentru verificarea armelor şi muniţiilor deţinute, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

    (2) Personalul desemnat cu administrarea, întreţinerea şi supravegherea poligoanelor trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (1) şi alin. (4).

    (3) Personalul care urmează sa desfăşoare în incinta poligonului activităţi permanente de supraveghere a activităţilor care se desfăşoară în aceasta incinta, precum şi activităţi de instruire şi îndrumare a persoanelor care desfăşoară activităţi de antrenament trebuie sa detina atestatul de instructor, acordat de Inspectoratul General al Poliţiei Romane, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (4) Activităţile care se pot desfasura în poligon se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, care se avizează de către autorităţile prevăzute la art. 67.

    ART. 73

    Categorii de persoane juridice şi unităţi care pot deţine şi folosi diferite tipuri de arme şi muniţii

    (1) Următoarele persoane juridice şi unităţi aflate în  subordinea, autoritatea sau, după caz, coordonarea acestora pot deţine şi folosi arme şi muniţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 68-72, după cum urmează:

    a) autoritatea publica centrala care răspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Pădurilor, şi subunitatile aparţinând acesteia pot deţine şi folosi arme de foc cu destinaţie utilitara şi munitia corespunzătoare, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu ale organelor de control, în domeniul pazei fondului forestier şi ocrotirii animalelor, precum şi arme de vanatoare şi munitia corespunzătoare, pentru recoltarea planificata a vânatului şi combaterea animalelor dăunătoare;

    b) Asociaţia Generală a Vanatorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi asociaţiile de vanatori sportivi, legal constituite, ce îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. 103/1996, republicată, cu modificările ulterioare, pot deţine şi folosi, prin personalul anume desemnat, arme de foc cu destinaţie utilitara şi munitia corespunzătoare, pentru paza fondurilor de vanatoare, precum şi arme de vanatoare şi munitia corespunzătoare, pentru recoltarea planificata a vânatului şi combaterea animalelor dăunătoare;

    c) unităţile de învăţământ superior cu profil cinegetic pot deţine şi folosi arme de vanatoare şi arme cu destinaţie utilitara, pentru exercitarea activităţii didactice;

    d) autoritatea publica centrala care răspunde de piscicultura şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot deţine şi folosi arme cu destinaţie utilitara cu munitie fără proiectil, pentru dotarea personalului propriu însărcinat cu îndepărtarea pasarilor dăunătoare;

    e) administraţiile aeroporturilor pot deţine şi folosi arme cu destinaţie utilitara cu munitie fără proiectil, pentru îndepărtarea pasarilor care pot periclita securitatea aeronavelor;

    f) autoritatea publica centrala care răspunde de protecţia mediului şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot deţine şi folosi arme de foc cu destinaţie utilitara, precum şi munitia corespunzătoare, necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice în domeniul protecţiei şi conservării habitatelor naturale, a diversitatii biologice şi a reţelei naţionale de arii protejate;

    g) Federaţia Romana de Tir Sportiv, Federaţia Romana de Schi şi Biatlon şi cluburile sportive care au secţii de tir sportiv şi biatlon afiliate pot deţine şi folosi arme de tir şi munitia corespunzătoare, în funcţie de necesitaţi, pentru desfăşurarea antrenamentelor sau concursurilor de tir aprobate de aceste federaţii;

    h) instituţiile de cultura şi arta, asociaţiile cultural-artistice şi sportive pot deţine şi folosi arme de panoplie pentru activităţile pe care le desfăşoară;

    i) centrele de producţie cinematografica, circurile, teatrele şi alte asemenea instituţii de cultura, arta şi sport pot deţine şi folosi arme de recuzita pentru activităţile pe care le desfăşoară.

    (2) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. e), dotarea sportivilor cu arme de tir şi munitia corespunzătoare în vederea desfăşurării antrenamentelor şi concursurilor se poate face numai în incinta poligoanelor, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. a)-d), în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora.

    (3) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g), dotarea persoanelor desemnate sa le folosească, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, se poate face fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. a)-d), iar în cazul armelor de panoplie, şi fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 68 alin. (4).

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice

 

    1. Dispoziţii generale privind autorizarea pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

    ART. 74

    Autorizaţiile pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

    (1) În vederea procurării de arme şi muniţii sau a construirii şi amenajării de poligoane, persoanele juridice prevăzute la art. 66 alin. (3) trebuie sa depună o cerere la autorităţile prevăzute la art. 67, în vederea eliberării autorizaţiei corespunzătoare.

    (2) Autorităţile prevăzute la art. 67 eliberează, vizează o data la 2 ani, preschimba, retrag sau anulează autorizaţiile pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi autorizaţiile pentru construirea şi amenajarea poligoanelor.

    (3) Procedura de eliberare, vizare, preschimbare, retragere sau anulare a autorizaţiei pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 75

    Preschimbarea autorizaţiilor pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

    (1) Autorizaţiile prevăzute la art. 74 alin. (1) se preschimba în următoarele situaţii:

    a) în cazul schimbării denumirii ori sediului persoanei juridice;

    b) când autorizaţia a fost pierdută, furata, distrusa sau deteriorata;

    c) când au fost folosite în întregime spaţiile destinate vizei sau mentiunilor.

    (2) Pentru eliberarea unei noi autorizaţii, persoana juridică este obligată sa depună, în acest sens, o cerere la autorităţile prevăzute la art. 67, în termen de 10 zile de la data când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b). Eliberarea unei noi autorizaţii în locul celei declarate pierdute sau furate se face numai după publicarea pierderii sau furtului în Monitorul Oficial al României.

    ART. 76

    Retragerea şi anularea autorizaţiilor pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

    (1) Autorizaţiile prevăzute la art. 74 alin. (1) se retrag în următoarele situaţii:

    a) titularul încetează activitatea care a determinat autorizarea;

    b) titularul a săvârşit contravenţii pentru care legea prevede încetarea dreptului de procurare, deţinere şi folosire a armelor;

    c) titularul a săvârşit mai mult de doua contravenţii prevăzute de prezenta lege, altele decât cele prevăzute la lit. b).

    (2) Anularea autorizaţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1) se dispune în următoarele situaţii:

    a) se constata ca, la data acordării autorizaţiei, titularul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru procurare, deţinere sau folosire a armelor şi muniţiei sau, după caz, condiţiile privind construirea, amenajarea şi funcţionarea poligonului;

    b) titularului i s-a acordat autorizaţia pe baza unor documente sau informaţii false.

    ART. 77

    Obligaţiile persoanelor juridice autorizate sa detina şi sa folosească arme şi munitie

    Persoanele juridice autorizate sa procure, sa detina şi sa folosească arme şi munitie au următoarele obligaţii:

    a) sa se prezinte în perioada stabilită de Inspectoratul General al Poliţiei Romane la autorităţile prevăzute la art. 67, pentru vizarea autorizaţiei;

    b) sa anunţe schimbarea sediului, cu cel puţin 10 zile înainte de aceasta, la organul de poliţie în a cărui raza de competenta este situat noul sediu, pentru efectuarea mentiunilor corespunzătoare în autorizaţie;

    c) sa anunţe pierderea, furtul sau distrugerea autorizaţiei, la autorităţile prevăzute la art. 67, în termen de 24 de ore de la constatarea evenimentului;

    d) în cazul în care persoana juridică încetează activitatea, trebuie sa comunice aceasta autorităţilor prevăzute la art. 67 în termen de 10 zile de la acea data;

    e) sa prezinte, la autorităţile prevăzute la art. 67, documentele care dovedesc procurarea sau înstrăinarea armelor şi muniţiei, în termen de 10 zile de la procurare sau, după caz, înstrăinare, în vederea efectuării mentiunilor corespunzătoare în conţinutul autorizaţiei.

    ART. 78

    Condiţiile pentru păstrarea armelor şi muniţiilor, precum şi pentru dotarea personalului angajat

    Prevederile art. 68 alin. (3) şi ale art. 69-72 se aplica în mod corespunzător şi persoanelor juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, în ceea ce priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme şi munitia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele inarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

    2. Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către societăţile specializate de paza

    ART. 79

    Autorizarea procurării armelor şi muniţiei de către societăţile specializate de paza

    (1) Societăţile specializate de paza, constituite potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, pot fi autorizate, la cerere, sa procure de la armurierii autorizaţi în acest sens:

    a) numai prin închiriere, arme letale, precum şi munitia corespunzătoare, cu excepţia situaţiilor în care aceste societăţi sunt constituite în armurieri autorizaţi sa efectueze operaţiuni cu arme din aceasta categorie;

    b) sub orice forma prevăzută de lege, arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare.

    (2) În funcţie de activităţile legale de paza pe care le desfăşoară, societăţile prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate sa procure arme şi munitie, după cum urmează:

    a) în cazul activităţilor de protecţie a persoanelor: arme de apărare şi paza – numai pentru protecţia persoanelor prevăzute la art. 14 alin. (2), iar arme de autoaparare – pentru protecţia celorlalte categorii de persoane;

    b) în cazul activităţilor de paza a obiectivelor, bunurilor şi valorilor: arme letale cu destinaţie utilitara – numai pentru paza sediilor băncilor, partidelor parlamentare, santierelor arheologice, sediilor şi punctelor de lucru ale societăţilor care desfăşoară activităţi ce constituie monopol de stat, a sediilor armurierilor, depozitelor de arme, muniţii, materii explozive, substanţe toxice, substanţe stupefiante şi medicamente care conţin substanţe stupefiante, metale preţioase şi pietre preţioase, obiectivelor la care se asigura paza cu jandarmi în cooperare cu societăţile specializate de paza, poligoanelor în care se desfăşoară activităţi cu arme letale, precum şi a altor locuri prevăzute de lege în acest sens, iar arme neletale cu destinaţie utilitara – pentru activităţile de paza a celorlalte obiective, bunuri şi valori, desfăşurate potrivit legii;

    c) în cazul activităţilor de paza a transporturilor unor valori importante: arme letale cu destinaţie utilitara – numai pentru paza transporturilor cu arme, muniţii, materii explozive, substanţe toxice, substanţe stupefiante şi medicamente care conţin substanţe stupefiante, metale preţioase şi pietre preţioase, înscrisuri de valoare, sume de bani, titluri de credit, cecuri, precum şi cu alte valori prevăzute de lege, iar arme neletale cu destinaţie utilitara – pentru activităţile de paza a celorlalte categorii de transporturi.

    (3) Inspectoratul General al Poliţiei Romane tine evidenta centralizata a tuturor societăţilor specializate de paza autorizate sa procure, sa detina şi sa folosească arme şi munitie.

    ART. 80

    Acordarea autorizaţiei de procurare, deţinere şi folosire a armelor letale şi a muniţiilor

    Autorizaţia de procurare, deţinere şi folosire a armelor letale şi a muniţiei pentru societăţile specializate de paza se acorda pentru fiecare contract de prestări servicii încheiat de acestea potrivit Legii nr. 333/2003, valabilitatea autorizaţiei neputând depăşi durata contractului.

    ART. 81

    Interzicerea portului altor arme pe durata îndeplinirii atributiunilor de serviciu

    Persoanelor angajate în cadrul societăţilor specializate de paza, care sunt dotate cu arme, le este interzis ca, pe durata îndeplinirii atributiunilor de serviciu, sa poarte asupra lor alte arme în afară de arma de serviciu.

    3. Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pentru paza proprie

    ART. 82

    Autorizarea procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiei pentru paza proprie

    Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unei instituţii publice şi care îşi asigura paza proprie în condiţiile Legii nr. 333/2003 pot fi autorizate, la cerere, sa procure, sa detina şi sa folosească pentru desfăşurarea activităţilor de paza numai arme neletale şi munitia corespunzătoare.

    ART. 83

    Condiţiile privind păstrarea şi dotarea personalului, precum şi portul şi folosirea armelor destinate pentru paza proprie

    Prevederile art. 68 alin. (3) şi ale art. 69-72 se aplica în mod corespunzător şi persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, în ceea ce priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme destinate pentru paza proprie şi cu munitia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele inarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

 

    4. Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice

    ART. 84

    Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice

    (1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice şi care desfăşoară activităţi artistice în centrele de producţie cinematografica şi televiziune, precum şi în cadrul unor spectacole de circ şi teatru pot fi autorizate, la cerere, de către autorităţile prevăzute la art. 67, sa procure arme de panoplie şi, după caz, de recuzita, în condiţiile stabilite pentru persoanele prevăzute la art. 73 alin. (1) lit. f) şi g).

    (2) Prevederile art. 68 alin. (3) şi alin. (5)-(7), ale art. 69 alin. (1) lit. e) şi alin. (2)-(4) şi ale art. 70-72 se aplica în mod corespunzător în cazul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) în ceea ce priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme şi munitia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele inarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

 

    5. Regimul functionarii poligoanelor de tragere aparţinând persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituţiilor publice

    ART. 85

    Autorizarea functionarii poligoanelor de tragere

    (1) În funcţie de obiectul lor de activitate, persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituţiilor publice pot construi şi amenaja poligoane de tragere pentru arme letale, care, la cerere, pot fi autorizate de către autorităţile prevăzute la art. 67 sa funcţioneze, după cum urmează:

    a) poligoane de tragere pentru pregătirea personalului propriu – în cazul societăţilor specializate de paza;

    b) poligoane de tragere pentru verificarea armelor şi muniţiilor – în cazul armurierilor autorizaţi sa producă şi sa repare arme;

    c) poligoane de tragere pentru antrenament şi agrement – în cazul persoanelor juridice autorizate sa organizeze activităţi de tragere pentru antrenament şi divertisment.

    (2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se poate acorda dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

    a) poligoanele de tragere sunt omologate de către Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor;

    b) personalul desemnat pentru administrarea, întreţinerea şi supravegherea poligoanelor de tragere trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (1) şi (4);

    c) personalul desemnat pentru supravegherea activităţilor care se desfăşoară în incinta poligoanelor de tragere, precum şi pentru desfăşurarea activităţilor de instruire şi îndrumare a persoanelor care executa trageri de verificare a armelor, antrenamente de tragere sau, după caz, urmează cursurile de instruire teoretică şi practica prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. g) trebuie sa îndeplinească condiţia prevăzută la art. 72 alin. (3);

    d) sa existe personal specializat, angajat permanent, desemnat pentru a acorda primul ajutor şi asistenta medicală de urgenta în cazul eventualelor accidente produse în incinta poligonului.

    (3) Activităţile care se pot desfasura în poligoanele de tragere se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, care se avizează de autorităţile prevăzute la art. 67.

    ART. 86

    Condiţiile procurării armelor şi muniţiilor destinate folosirii în incinta poligoanelor de tragere

    (1) Persoanele juridice ale căror poligoane au fost autorizate sa funcţioneze în condiţiile stabilite la art. 85 alin. (1) lit. a) şi c) pot fi autorizate, la cerere, sa procure de la armurierii autorizaţi în acest sens:

    a) numai prin închiriere, arme letale, precum şi munitia corespunzătoare;

    b) sub orice forma prevăzută de lege, arme neletale, precum şi munitia corespunzătoare.

    (2) În vederea acordării autorizaţiei pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către autorităţile prevăzute la art. 67, persoanele juridice prevăzute la art. 85 alin. (1) întocmesc planul de dotare cu arme şi munitie, care se depune la aceste autorităţi împreună cu cererea de autorizare.

    (3) Poate fi autorizata numai procurarea acelor arme şi muniţii care corespund celor pentru care poligonul a fost omologat sa fie folosite în incinta acestuia. Cantitatea de arme şi munitie care poate fi procurata se stabileşte de catre autoritatea care acorda autorizaţia, în raport cu necesarul de arme şi munitie înscris în planul de dotare prevăzut la alin. (2).

    ART. 87

    Condiţiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta poligoanelor de tragere

    (1) În funcţie de destinaţia poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul şi desfăşurarea activităţilor de tragere cu arma, pentru următoarele categorii de persoane:

    a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) – numai personalul angajat la societatea specializată de paza, desemnat sa poarte şi sa folosească arme şi munitie;

    b) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b) – numai personalul specializat pentru repararea şi testarea armelor, din cadrul armurierilor autorizaţi sa repare arme;

    c) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. c) – numai titularii unui permis de arma sau, după caz, persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g).

    (2) Persoanele care au acces în incinta poligoanelor de tragere în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) pot executa trageri numai cu arme de acelaşi fel cu cele care le sunt date în dotare, respectiv cele înscrise în permisul de arma sau pentru procurarea cărora urmează cursul de instruire prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g).

    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), accesul în incinta poligonului de tragere este permis şi cu armele aflate în dotarea persoanei sau, după caz, în permisul de arma al cărui titular este, în vederea executării tragerilor cu aceste arme. În cazul titularilor dreptului de deţinere a armelor înscrise în permisul de arma, accesul este permis numai dacă aceştia prezintă autorizaţia prevăzută la art. 29.

    (4) În cazul în care poligoanele prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. c) sunt destinate exclusiv pentru tragerile cu arme neletale, accesul în incinta acestora este permis oricărei persoane care a împlinit varsta de 14 ani, cu condiţia ca, în cazul minorilor sub 18 ani, aceştia sa fie insotiti de o persoana majoră. Accesul acestor persoane în incinta poligonului este permis şi cu armele şi munitia deţinute de acestea numai dacă sunt titulare ale certificatelor de deţinător în care armele sa fie înscrise.

    (5) În cazul apariţiei unor incidente în incinta poligoanelor de tragere, în urma cărora au rezultat victime sau pagube materiale neplanificate, administratorul poligonului are obligaţia sa acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2).

 

    CAP. IV

    Regimul circulaţiei armelor şi muniţiilor

 

    SECŢIUNEA 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 88

    Condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească armele şi munitiile pentru a putea fi deţinute sau comercializate

    (1) Armele şi munitiile fabricate pe teritoriul României pot fi deţinute sau comercializate numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

    a) sunt marcate de armurierul autorizat sa le producă;

    b) sunt omologate de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor;

    c) armele sunt înregistrate în Registrul Naţional al Armelor şi sunt însoţite de cartea de identitate a armei.

    (2) Armele şi munitiile fabricate în străinătate, introduse pe teritoriul României, pot fi comercializate sau, după caz, deţinute de persoane fizice sau juridice din România, numai dacă:

    a) sunt marcate de producătorul din străinătate;

    b) sunt avizate de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, pentru conformitate cu normele de omologare;

    c) armele au fost înregistrate în Registrul Naţional al Armelor şi s-a eliberat câte o carte de identitate pentru fiecare arma.

    (3) Sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) armele şi munitiile care tranziteaza, în condiţiile legii, teritoriul României.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Marcarea armelor şi muniţiilor

 

    ART. 89

    Marcarea armelor şi muniţiilor produse de armurierii romani

    (1) Armurierii romani autorizaţi sa producă arme şi muniţii au obligaţia ca, în procesul de fabricaţie a acestora, sa aplice pe arme şi muniţii marcaje destinate identificarii acestora.

    (2) Marcajele prevăzute la alin. (1) trebuie sa cuprindă următoarele elemente:

    a) indicativul de ţara al României;

    b) indicativul armurierului care le produce;

    c) indicativul corespunzător categoriei prevăzute în anexa din care face parte arma sau, după caz, munitia pe care se aplica;

    d) anul de fabricaţie al armelor şi muniţiilor şi numărul de ordine al fiecărei arme, stabilit pentru fiecare categorie dintre cele prevăzute în anexa.

    (3) Forma şi conţinutul elementelor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 90

    Evidenta armelor şi muniţiilor fabricate

    (1) Armurierii care produc arme şi muniţii au obligaţia de a tine evidenta armelor şi muniţiilor fabricate, în registre constituite cu avizul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau al inspectoratelor de poliţie judeţene în a căror raza teritorială de competenta îşi au sediile sociale.

    (2) Registrele constituite în conformitate cu alin. (1) se înregistrează la Inspectoratul General al Poliţiei Romane care tine evidenta registrelor tuturor armurierilor autorizaţi sa producă arme şi muniţii.

    (3) Evidenta care se tine în registrele prevăzute la alin. (1) se constituie după criteriul elementelor prevăzute la art. 89 alin. (2) lit. b)-d).

    (4) Evidenta armelor militare, a armelor de apărare şi paza, precum şi a muniţiilor corespunzătoare constituie informaţii secrete de stat, se tine în registre separate constituite potrivit legii, iar evidenta celorlalte arme letale, a armelor neletale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare, constituie informaţii secrete de serviciu.

    ART. 91

    Păstrarea registrelor de evidenta a armelor şi muniţiilor fabricate

    (1) Registrele prevăzute la art. 90 alin. (1) se păstrează de armurierii autorizaţi sa producă arme şi muniţii, timp de 10 ani, după care se depun, pentru arhivare, la Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    (2) În situaţia în care armurierii îşi încetează activitatea de producere a armelor şi muniţiilor, registrele prevăzute la art. 90 alin. (1) se depun la Inspectoratul General al Poliţiei Romane, în termen de 10 zile de la încetarea activităţii.

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Omologarea armelor şi muniţiilor

 

    ART. 92

    Activitatea de omologare a armelor şi muniţiilor

    (1) Activitatea de omologare a armelor şi muniţiilor se desfăşoară prin Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor şi structurile specializate ale acesteia şi are ca scop instituirea unui regim de impunere şi respectare a criteriilor de siguranta stabilite prin normele de omologare a armelor şi muniţiilor.

    (2) Scopul activităţii de omologare prevăzute la alin. (1) se realizează prin îndeplinirea următoarelor obiective:

    a) caracteristicile tehnice ale armelor şi muniţiei sa corespundă destinaţiilor stabilite prin prezenta lege;

    b) deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor sa îndeplinească asemenea criterii de siguranta, încât sa nu implice riscul producerii de accidente prin care sa se pericliteze viata, sănătatea, integritatea fizica a deţinătorului sau a persoanelor care nu sunt implicate în situaţiile care impun folosirea legală a armelor, precum şi a producerii de accidente prin care pot fi produse pagube materiale;

    c) deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor sa îndeplinească asemenea criterii de siguranta, încât sa nu fie pus în pericol mediul înconjurător.

    (3) În scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. (2), sunt supuse omologării următoarele:

    a) armele, munitiile şi componentele acestora;

    b) liniile tehnologice de producere a armelor şi muniţiilor, precum şi spaţiile în care acestea funcţionează;

    c) instrumentele destinate repararii armelor şi muniţiilor, precum şi spaţiile în care urmează sa se desfăşoare activităţile de reparaţii;

    d) spaţiile destinate depozitarii şi păstrării armelor şi muniţiilor;

    e) poligoanele de tragere cu arme;

    f) mijloacele de transport destinate transportului armelor şi muniţiilor.

    (4) Îndeplinirea criteriilor stabilite prin normele de omologare de către elementele prevăzute la alin. (3) se atesta prin certificat de omologare eliberat de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.

    (5) În cazul armelor şi muniţiilor prevăzute la art. 88 alin. (2), îndeplinirea criteriilor stabilite în normele de omologare se atesta prin certificat de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare, eliberat de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.

    ART. 93

    Regimul normelor şi certificatelor de omologare

    (1) Normele de omologare prevăzute la art. 92 alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducatorului Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor şi se publica în Monitorul Oficial al României, cu excepţia celor referitoare la armele militare, precum şi a muniţiilor corespunzătoare, care constituie informaţii secrete de stat şi se comunica numai instituţiilor interesate.

    (2) Certificatele de omologare pentru elementele prevăzute la art. 92 alin. (3) lit. a)-d), corespunzătoare armelor militare şi muniţiilor aferente, precum şi certificatele de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare pentru aceste arme şi muniţii constituie informaţii secrete de stat.

    ART. 94

    Inspecţia tehnica periodică

    (1) Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor efectuează, prin structurile sale specializate, inspecţia tehnica periodică a elementelor prevăzute la art. 92 alin. (3), în vederea verificării îndeplinirii de către acestea a condiţiilor de omologare.

    (2) În cazul în care se constata, cu ocazia efectuării inspecţiei prevăzute la alin. (1), ca elementele verificate îndeplinesc condiţiile de omologare, structurile specializate ale Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor eliberează persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin, certificatul de efectuare a inspecţiei tehnice periodice.

    (3) Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor poate autoriza anumiti armurieri legal constituiţi sa efectueze inspecţia tehnica periodică a armelor şi sa elibereze certificatul prevăzut la alin. (2).

    (4) Armurierii prevăzuţi la alin. (3) nu pot fi autorizaţi sa efectueze inspecţia tehnica periodică a elementelor prevăzute la art. 92 alin. (3) care le aparţin.

    (5) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspecţiei tehnice prevăzute la alin. (1) se suporta de către deţinătorul legal al elementelor verificate.

    ART. 95

    Regimul armelor care au devenit improprii folosirii

    (1) Armele care datorită unor defectiuni iremediabile au devenit improprii folosirii se examinează de către o comisie specializată din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor. Piesele ce pot fi refolosite din acestea se redau la armurieri, care, după ce le valorifica, rambursează contravaloarea proprietarilor de drept împreună cu o copie a facturii.

    (2) Armele care nu mai pot fi aduse în stare de funcţionare se pot păstra ca arme de colectie ori panoplie, iar cele nevandabile scoase din uz sau părţi componente din acestea se predau armurierilor autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de distrugere a acestora.

    ART. 96

    Metodologia de omologare

    Procedura acordării certificatelor de omologare, a certificatelor de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare, precum şi a certificatelor de efectuare a inspecţiei tehnice periodice se stabileşte prin metodologia de omologare, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.

 

    SECŢIUNEA a 4-a

    Registrul Naţional al Armelor

 

    ART. 97

    Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor

    (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane se constituie Registrul Naţional al Armelor, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a deţinătorilor de arme, precum şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii, necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor legale privind gestionarea aplicării dispoziţiilor prezentei legi.

    (2) Inspectoratul General al Poliţiei Romane exercita, prin structura care administrează Registrul Naţional al Armelor, următoarele atribuţii în domeniul gestionării regimului circulaţiei armelor şi muniţiei:

    a) emite, preschimba şi, după caz, retrage sau anulează cărţile de identitate ale armelor prevăzute la art. 88 alin. (1) şi (2);

    b) gestionează evidenta operaţiunilor cu arme şi muniţii, introducând menţiunile corespunzătoare în cărţile de identitate ale armelor cu privire la aceste operaţiuni, precum şi cu privire la persoanele care le-au procurat şi către care s-au înstrăinat acestea;

    c) gestionează evidenta armurierilor care desfăşoară operaţiuni cu arme;

    d) gestionează evidenta etapelor procedurale parcurse de autorităţile competente în cazurile de declarare a pierderii, furtului sau distrugerii armelor şi muniţiilor aflate în circulaţie, operand menţiunile corespunzătoare în evidente;

    e) cooperează cu instituţiile similare din străinătate şi cu reprezentantele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, pentru monitorizarea operaţiunilor cu arme.

    (3) Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

    ART. 98

    Emiterea cărţilor de identitate ale armelor

    (1) Cărţile de identitate ale armelor prevăzute la art. 88 alin. (1) se emit după încheierea procesului de producţie a acestora, pe baza datelor înscrise în registrele prevăzute la art. 90 alin. (1), precum şi a certificatelor de omologare.

    (2) Cărţile de identitate ale armelor prevăzute la art. 88 alin. (2) se emit pe baza documentelor de procurare, a elementelor de marcare aplicate pe arme, precum şi a certificatelor de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare.

    (3) Armurierul care a procurat armele prevăzute la art. 88 alin. (2) este obligat sa solicite Inspectoratului General al Poliţiei Romane eliberarea cărţilor de identitate, în termen de 5 zile de la data obţinerii certificatelor de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare.

    (4) Înstrăinarea armelor de către armurierul producător, respectiv de către cel care le-a procurat din străinătate, se poate face numai după obţinerea cărţilor de identitate pentru fiecare arma produsă sau, după caz, procurata.

    ART. 99

    Regimul cărţii de identitate a armei

    (1) Cartea de identitate a armei trebuie sa însoţească în permanenta arma, indiferent de deţinătorul legal al acesteia. Nu pot fi supuse operaţiunilor prevăzute de prezenta lege armele care nu sunt însoţite de cărţile de identitate ale acestora.

    (2) În cazul scoaterii armelor de pe teritoriul României în vederea înstrăinării acestora în condiţiile legii, armurierul autorizat sa le comercializeze are obligaţia sa depună cărţile de identitate ale acestor arme la Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    ART. 100

    Pierderea, furtul, distrugerea şi deteriorarea cărţilor de identitate

    (1) Pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea cărţilor de identitate ale armelor se declara în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului sau de îndată ce este posibil, la autoritatea care le-a eliberat.

    (2) Eliberarea unor noi cărţi de identitate ale armelor în locul celor declarate pierdute sau furate se poate face numai după publicarea pierderii sau, după caz, a furtului, în Monitorul Oficial al României.

    ART. 101

    Excepţii în cazul armelor militare

    Sunt exceptate de la prevederile art. 94-98 armele militare, a căror evidenta se tine de către instituţiile care au dreptul sa le procure, sa le detina, sa le folosească şi sa le înstrăineze, în condiţiile stabilite prin ordin al conducatorului fiecăreia dintre instituţiile respective.

    ART. 102

    Procedurile de aplicare a regimului cărţii de identitate a armei

    Procedurile de aplicare a prevederilor art. 98-100 se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

    CAP. V

    Regimul operaţiunilor cu arme şi muniţii

 

    SECŢIUNEA 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 103

    Efectuarea operaţiunilor cu arme

    (1) Operaţiunile cu arme şi muniţii pe teritoriul României pot fi efectuate numai de către sau prin intermediul armurierilor autorizaţi în acest sens, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia persoanelor fizice care, în baza autorizaţiei de procurare, pot cumpara din străinătate şi introduce în ţara, în condiţiile legii, arme letale şi neletale.

    (2) Producerea, confecţionarea, modificarea, prelucrarea, experimentarea, casarea şi distrugerea armelor letale şi armelor neletale pot fi efectuate numai de către armurierii constituiţi în subordonarea sau coordonarea instituţiilor care au competente în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice, în condiţiile stabilite prin ordine ale conducătorilor fiecăreia dintre aceste instituţii.

    (3) Operaţiunile cu arme letale şi cu arme neletale, cu excepţia producerii, confectionarii, modificării, prelucrării, experimentarii, casării şi distrugerii, pot fi efectuate de către armurierii autorizaţi în acest sens.

    (4) Procedura autorizării persoanelor fizice desemnate sa desfăşoare operaţiuni cu arme şi muniţii în structura armurierilor mentionati în art. 104 alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 104

    Armurierii

    (1) Sunt armurieri de drept următoarele categorii de persoane juridice:

    a) instituţiile publice care au competente în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice aflate, potrivit legii, în subordonarea sau coordonarea acestora;

    b) instituţiile publice şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea celor prevăzute la lit. a), care, prin competentele conferite de lege, desfăşoară activităţi ce necesita deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi Federaţia Romana de Tir Sportiv, Federaţia Romana de Schi şi Biatlon, cluburile sportive afiliate acestora şi gestionării fondurilor de vanatoare.

    (2) Se pot constitui în armurieri, la cerere, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, societăţile comerciale care nu se afla în subordonarea sau coordonarea persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) lit. a).

    ART. 105

    Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de către armurieri

    (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 104 alin. (1) sunt autorizate sa efectueze operaţiuni cu arme şi muniţii, după cum urmează:

    a) instituţiile publice care au competente în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice aflate, potrivit legii, în subordonarea sau coordonarea acestora, pentru toate categoriile de operaţiuni cu arme şi muniţii;

    b) instituţiile publice şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, care, prin competentele conferite de lege, desfăşoară activităţi ce necesita deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, pentru operaţiuni de procurare, înstrăinare în scop necomercial, reparare şi depozitare.

    (2) Persoanele juridice prevăzute la art. 104 alin. (2) pot fi autorizate, la cerere, sa desfăşoare următoarele operaţiuni cu arme letale şi arme neletale: reparare, vânzare, cumpărare, închiriere, schimb, donaţie, import, export, transfer, transport, transbordare şi depozitare.

    (3) Constituirea şi activitatea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate importul sau exportul de arme şi muniţii sunt supuse controlului autorităţilor cu atribuţii în domeniul exporturilor strategice.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Regimul constituirii armurierilor

 

    ART. 106

    Constituirea armurierilor

    (1) Societăţile comerciale prevăzute la art. 104 alin. (2) se pot constitui ca armurieri, cu avizul structurii specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, prin includerea în obiectul de activitate a operaţiunilor cu arme şi muniţii.

    (2) Avizul prevăzut la alin. (1) se solicita de către asociaţii societăţii comerciale, cu ocazia îndeplinirii procedurilor legale de înfiinţare sau, după caz, de schimbare a obiectului de activitate al societăţii.

    (3) Avizul prevăzut la alin. (1) se acorda numai dacă toţi asociaţii şi administratorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) şi d), iar cei care desfăşoară activităţi ce implica accesul efectiv la arme şi muniţii îndeplinesc şi condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi lit. e)-g).

    ART. 107

    Reînnoirea şi retragerea avizului de constituire a armurierilor

    (1) Societăţile comerciale constituite ca armurieri sunt obligate sa solicite reînnoirea avizului ori de câte ori se schimba asociaţii sau administratorii acestora, precum şi cu ocazia schimbării sediului social.

    (2) Avizul prevăzut la art. 106 alin. (1) se retrage de către autoritatea care l-a acordat, în situaţia în care aceasta constata ca asociaţii şi administratorii armurierului legal constituit nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 106 alin. (3). Retragerea avizului are ca efect pierderea calităţii de armurier a societăţii comerciale.

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Regimul efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii

 

    ART. 108

    Autorizarea desfăşurării operaţiunilor cu arme şi muniţii de către armurieri

    (1) Armurierii constituiţi în condiţiile prevăzute la art. 106 pot efectua operaţiuni cu arme şi muniţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, numai după obţinerea autorizaţiei pentru operaţiuni cu arme şi muniţii, acordată de autorităţile competente pentru fiecare categorie de operaţiuni dintre cele prevăzute la alin. (3).

    (2) Autorităţile competente sa acorde autorizaţia prevăzută la alin. (1) sunt Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratele judeţene de poliţie în a căror raza teritorială îşi are sediul social armurierul sau, după caz, punctul de lucru unde urmează sa se desfăşoare operaţiunile pentru care se solicita autorizarea, precum şi Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    (3) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de comercializare sau, după caz, depozitare a armelor şi muniţiilor se acorda armurierului care îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) deţine spaţii corespunzătoare, destinate efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii, care sunt omologate în condiţiile prezentei legi şi sunt asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

    b) deţine spaţii corespunzătoare, destinate depozitarii armelor, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitarii muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, omologate în condiţiile prezentei legi şi asigurate în condiţiile stabilite la lit. a).

    (4) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de reparare a armelor se acorda numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) spaţiile în care urmează sa se desfăşoare activităţile de reparaţii sunt omologate în condiţiile prezentei legi şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a);

    b) deţine spaţii corespunzătoare destinate depozitarii armelor, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitarii muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, omologate în condiţiile prezentei legi şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a);

    c) deţine instrumente destinate repararii armelor şi muniţiilor, omologate în condiţiile prezentei legi;

    d) deţine, după caz, poligoane pentru verificarea armelor, omologate în condiţiile prezentei legi.

    (5) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de transport se acorda numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) deţine în mod legal şi utilizează mijloace de transport omologate în condiţiile legii de Registrul Auto Roman şi de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor;

    b) deţine, după caz, spaţii corespunzătoare, destinate depozitarii armelor, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitarii muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, omologate în condiţiile prezentei legi şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a).

    (6) Este interzisă amenajarea depozitelor de arme şi muniţii în incinta imobilelor de locuinţe.

    (7) În autorizaţia prevăzută la alin. (1) se menţionează în mod expres categoriile de operaţiuni cu arme şi muniţii care pot fi efectuate de către armurier, iar în funcţie de spaţiul destinat acestora şi de nivelul de securitate, numărul armelor şi cantitatea de munitie ce poate fi depozitata în acestea.

    ART. 109

    Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de armurierii autorizaţi

    Armurierii autorizaţi în condiţiile art. 108 pot desfasura următoarele activităţi:

    a) cei autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de comercializare a armelor şi muniţiilor: cumpărare, vânzare, închiriere, schimb, import, export şi transfer de arme şi muniţii, precum şi intermedierea efectuării acestor operaţiuni;

    b) cei autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor: reparare şi verificare a armelor, efectuarea inspectiilor tehnice periodice în baza autorizării acordate de Autoritatea Nationala pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, în condiţiile prevăzute la art. 94 alin. (3), precum şi confecţionarea muniţiei pentru arme de vanatoare cu alice;

    c) cei autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de transport: sa efectueze transporturi de arme şi muniţii în ţara, în şi din străinătate, cu mijloace de transport proprii sau închiriate, omologate în condiţiile legii.

    ART. 110

    Obligaţiile armurierilor autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de comerţ cu arme şi muniţii

    (1) Armurierii autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de comerţ cu arme şi muniţii au următoarele obligaţii:

    a) sa introducă în circuitul comercial numai armele şi munitiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) şi (2);

    b) sa comercializeze armele şi munitiile numai către persoanele fizice şi juridice autorizate sa le procure;

    c) sa procure arme şi muniţii numai de la persoane juridice romane sau străine, autorizate sa desfăşoare asemenea operaţiuni, precum şi de la persoane fizice care le deţin şi le înstrăinează în condiţii de legalitate;

    d) sa îşi constituie registre în care sa ţină evidenta operaţiunilor cu arme şi muniţii, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care au regim special şi se înregistrează la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2) şi sa le prezinte, pentru control, politistilor anume desemnaţi;

    e) sa prezinte la control organelor de poliţie abilitate documentele de efectuare a operaţiunilor cu arme şi muniţii, precum şi documentele în baza cărora au vândut armele;

    f) sa comunice lunar autorităţilor prevăzute la art. 108 alin. (2) lista persoanelor fizice şi juridice care au procurat sau, după caz, de la care au procurat arme şi muniţii, precum şi datele de identificare ale acestor arme şi muniţii;

    g) sa asigure condiţiile de securitate deplina a armelor şi muniţiilor aflate în gestiune, sa nu expuna în vitrina arme autentice, iar cumpărătorii sau vizitatorii sa nu aibă posibilitatea de a lua o arma din rastel sau raft;

    h) sa înscrie în autorizaţia de procurare, eliberata de organele de poliţie şi prezentată de cumpărător, datele necesare identificarii armei vândute, numărul facturii şi poziţia din registrul de evidenta a armelor depuse spre vânzare;

    i) sa elibereze deponentului o dovada de primire a armelor şi muniţiilor, iar după vânzare, o copie de pe factura;

    j) sa anunţe imediat organul de poliţie când constata ca la armele primite în consignaţie de la persoanele fizice şi juridice sunt modificări vizibile sau prezintă alte caracteristici decât cele originale;

    k) sa solicite avizul poliţiei pentru persoanele angajate sa facă operaţiuni cu arme şi muniţii.

    (2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. d) se păstrează de către armurieri timp de 5 ani şi trebuie sa cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 5 ani, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 108 alin. (2).

    (3) În vederea desfăşurării operaţiunilor comerciale de import şi export cu arme şi muniţii, care sunt condiţionate, potrivit legii, de obţinerea prealabilă a licenţelor automate de import sau export, armurierii sunt obligaţi sa solicite avizul structurii specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, pe aceasta licenta.

    (4) Licenta de import-export se eliberează individual, pentru fiecare transport şi numai pentru tipul, marca şi cantităţile de arme şi muniţii care fac obiectul fiecărei operaţiuni. Termenul de valabilitate a avizului este de 3 luni de la data acordării. Neefectuarea în acest termen a operaţiunii pentru care s-a acordat avizul, indiferent de motiv, duce la pierderea licenţei respective.

    (5) În termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului, persoana juridică trebuie sa depună la autoritatea prevăzută la art. 108 alin. (2) documentele în baza cărora s-a efectuat operaţiunea.

    ART. 111

    Obligaţiile armurierilor autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor

    Armurierii autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor au următoarele obligaţii:

    a) sa comunice la inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a municipiului Bucureşti lista armelor primite la reparat ori cărora le-au schimbat una sau mai multe piese, precum şi a posesorilor acestor arme;

    b) sa ţină evidenta reparaţiilor efectuate în registrele constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d) şi sa le prezinte organelor de poliţie competente pentru control;

    c) sa nu primească spre reparare decât arme pentru care se face dovada ca sunt deţinute legal;

    d) în cazul în care posesorul armei nu face dovada ca o deţine legal, sa înştiinţeze de îndată organul de poliţie cel mai apropiat.

    ART. 112

    Obligaţiile armurierilor autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de transport al armelor şi muniţiilor

    (1) Armurierii autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de transport al armelor şi muniţiilor au următoarele obligaţii:

    a) sa asigure paza transporturilor cu arme pe care le efectuează, precum şi condiţiile de siguranta ale acestora;

    b) sa ţină evidenta operaţiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a cantităţilor de arme şi muniţii transportate, precum şi a beneficiarilor operaţiunii efectuate, în registre constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d);

    c) sa se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operaţiunilor de transport, precum şi de provenienta legală a armelor transportate;

    d) sa comunice organelor de poliţie în a căror raza de competenta se afla locul de destinaţie al transportului, cu 5 zile înainte de efectuarea acestuia, o copie a planului de paza al transportului de arme şi muniţii sau a ordinului de transport.

    (2) Condiţiile minime de securitate a transportului de arme şi muniţii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 113

    Procedura acordării avizelor şi autorizaţiilor pentru armurieri

    Procedura acordării avizelor şi autorizaţiilor prevăzute în prezenta secţiune se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

    CAP. VI

    Regimul procurării, deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor de către rezidentii statelor membre pe teritoriul României şi de către cetăţenii romani pe teritoriile statelor membre. Regimul operaţiunilor cu arme şi muniţii desfăşurate între armurierii romani şi cei ai statelor membre

 

    ART. 114

    Procurarea armelor letale de pe teritoriul României

    (1) Procurarea unei arme letale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare, de pe teritoriul României, de către rezidentii statelor membre, în scopul scoaterii acesteia din ţara, se poate face, în condiţiile prezentei legi, numai în baza autorizaţiei de procurare a armei sau, după caz, a muniţiei, eliberata de Direcţia Generală de Poliţie a m municipiului Bucureşti, de inspectoratele judeţene de poliţie în a căror raza teritorială de competenta îşi desfăşoară activitatea de comercializare a armelor armurierul de la care urmează sa fie procurata arma, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Romane.

    (2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se eliberează la cerere, dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) a împlinit varsta de 18 ani;

    b) face dovada faptului ca este rezident al unui stat membru;

    c) prezintă autorizaţia de procurare a armei sau, după caz, a muniţiei, eliberata de autorităţile competente ale statului al cărui rezident este, cu excepţia cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile;

    d) nu prezintă pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente.

    (3) Este interzisă deţinerea pe teritoriul României a armelor de apărare şi paza de către rezidentii statelor membre, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 56 şi art. 129 alin. (2). Procurarea acestor arme este permisă numai prin intermediul armurierilor romani autorizaţi sa le transfere în afară teritoriului României.

    (4) În cazul în care procurarea armelor letale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare se face prin intermediul armurierilor romani autorizaţi sa le transfere în afară teritoriului României, nu mai este necesară obţinerea de către solicitant a autorizaţiei prevăzute la alin. (1).

    (5) Armele procurate de către rezidentii statelor membre în timpul unei călătorii în România, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu pot fi folosite pe teritoriul României. În termen de 3 zile de la procurarea armei, persoanele trebuie sa se prezinte la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, la inspectoratele judeţene de poliţie în a căror raza teritorială de competenta îşi desfăşoară activitatea de comercializare a armelor armurierul de la care a fost procurata arma, sau la Inspectoratul General al Poliţiei Romane, care procedează la sigilarea armei şi eliberarea autorizaţiei de scoatere a armei de pe teritoriul României.

    (6) Inspectoratul General al Poliţiei Romane informează de îndată autorităţile competente ale statelor membre ai căror rezidenţi au procurat arme şi muniţii în condiţiile alin. (1), despre fiecare achiziţie efectuată.

    ART. 115

    Introducerea armelor şi muniţiilor pe teritoriul României

    (1) Rezidentii statelor membre pot intra pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, numai cu armele şi munitiile a căror procurare şi deţinere este permisă în România.

    (2) Pot intra pe teritoriul României cu armele de foc legal deţinute numai rezidentii statelor membre care sunt titulari ai unui pasaport european pentru arme de foc în care sunt înscrise aceste arme, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

    a) documentul sa fie valabil;

    b) sa nu existe în acest document menţiunea ca introducerea armei este interzisă pe teritoriul României;

    c) în cazul armelor de vanatoare, titularul sa prezinte la intrarea pe teritoriul României o invitaţie din partea unei asociaţii de vanatoare romane legal constituite, iar în cazul armelor de tir, titularul sa prezinte dovada ca urmează sa participe la un concurs de tir organizat de Federaţia Romana de Tir Sportiv sau, după caz, de Federaţia Romana de Schi şi Biatlon;

    d) în cazul armelor de vanatoare, de tir sau al armelor de colectie functionale, cu excepţia situaţiilor prevăzute la lit. c), sa existe în document menţiunea referitoare la existenta autorizaţiei de introducere a armelor respective în România;

    e) persoana sa nu prezinte pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente.

    (3) Inspectoratul General al Poliţiei Romane întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor letale şi a muniţiilor a căror introducere pe teritoriul României este condiţionată de obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2) lit. d).

    (4) Rezidentii statelor membre pot intra pe teritoriul României cu armele neletale legal deţinute, numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

    a) au împlinit varsta de 18 ani;

    b) motiveaza organelor poliţiei de frontiera, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul României.

    (5) În cazul în care rezidentii statelor membre intra sau ies pe/de pe teritoriul României cu armele deţinute, în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (4), organele poliţiei de frontiera procedează după cum urmează:

    a) în cazul armelor de foc, fac menţiuni în pasaportul european pentru arme de foc cu privire la data intrării, respectiv a iesirii cu aceste arme;

    b) în cazul armelor neletale, la intrarea în ţara eliberează persoanei o adeverinta de introducere în ţara a acestor arme, iar la ieşire reţin aceasta adeverinta.

    (6) În situaţia în care, pe timpul şederii în România, rezidentii statelor europene înstrăinează, pierd, li se fura sau li se distrug armele cu care au intrat în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (4), aceştia au obligaţia sa anunţe, în condiţiile legii, organele de poliţie în a căror raza de competenta s-a produs evenimentul, acestea eliberandu-le cu aceasta ocazie o dovada în acest sens care va fi prezentată organelor poliţiei de frontiera la ieşirea din ţara.

    ART. 116

    Informarea autorităţilor statelor membre cu privire la armele şi munitiile a căror deţinere este interzisă sau condiţionată de obţinerea unei autorizaţii

    În vederea înscrierii în pasaportul european pentru arme de foc a mentiunilor prevăzute la art. 115 alin. (2) lit. b) şi d) de către autorităţile care eliberează acest document, Inspectoratul General al Poliţiei Romane informează autorităţile competente ale statelor membre cu privire la armele de foc a căror procurare şi deţinere este interzisă pe teritoriul României sau, după caz, este condiţionată de obţinerea unei autorizari prealabile.

    ART. 117

    Autorizaţia de introducere a armelor de foc pe teritoriul României

    (1) Rezidentii statelor membre care doresc sa calatoreasca în România cu armele de foc pe care le deţin trebuie sa obţină, în prealabil, o autorizaţie de introducere pe teritoriul României a acestor arme, cu excepţia cazului în care se afla în situaţia prevăzută la art. 115 alin. (2) lit. c).

    (2) În funcţie de motivele pentru care se solicita eliberarea autorizaţiei de introducere pe teritoriul României a armelor de foc, aceasta se poate acorda pentru o perioada de pana la un an, cu posibilitatea prelungirii acesteia, valabilă pentru una sau mai multe călătorii, după caz.

    ART. 118

    Regimul deţinerii, portului şi folosirii armelor de către rezidentii statelor membre pe teritoriul României

    (1) Rezidentii statelor membre, titulari ai pasaportului european pentru arme de foc, pot deţine sau, după caz, purta şi folosi armele introduse în România în condiţiile prevăzute la art. 115 alin. (2) şi (4), numai în scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii romani.

    (2) Rezidentii statelor membre care au resedinta sau, după caz, domiciliul în România, şi care doresc sa procure arme de foc de la un armurier roman, în scopul deţinerii sau, după caz, al portului şi folosirii armelor pe teritoriul României, pot fi autorizaţi în acest sens de către organele de poliţie competente, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii romani, numai sub rezerva comunicării acordului prealabil al autorităţilor statelor membre ai căror rezidenţi sunt, în cazul în care procurarea armei este supusă autorizării în acel stat. În situaţia în care procurarea armelor este supusă doar declarării în statele respective, este necesară numai informarea autorităţilor competente ale acelor state.

    (3) Rezidenţilor statelor membre care au resedinta sau, după caz, domiciliul în România li se poate acorda, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii romani, dreptul de deţinere sau, după caz, de port şi folosire pe teritoriul României a armelor legal procurate, cu condiţia informării autorităţilor competente ale statului ai cărui rezidenţi sunt.

    (4) Rezidentii statelor membre pot instraina arme de foc pe teritoriul României în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii romani, cu condiţia informării autorităţilor competente ale statului ai cărui rezidenţi sunt. În situaţia în care aceste arme au fost procurate din afară teritoriului României, înstrăinarea este permisă numai dacă, atunci când este cazul, a fost autorizata în prealabil de autorităţile statului ai cărui rezidenţi sunt.

    ART. 119

    Regimul pasaportului european pentru arme de foc care se eliberează cetăţenilor romani

    (1) Cetăţenii romani care deţin, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doresc sa calatoreasca cu acestea în statele membre pot solicita organului de poliţie care le-a acordat permisul de arma eliberarea unui pasaport european pentru arme de foc.

    (2) Pasaportul european pentru arme de foc conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriul statelor membre împreună cu armele şi, după caz, munitia aferentă înscrise în acest document, numai în măsura în care deţinerea armelor înscrise în acest document este permisă în statul în care urmează sa calatoreasca sau, după caz, dacă este autorizat de autorităţile competente ale acelui stat sa introducă pe teritoriul sau armele respective.

    (3) În pasaportul european pentru arme de foc, organele de poliţie au obligaţia sa înscrie menţiunile corespunzătoare, referitoare la statele membre pe teritoriul cărora este interzisă deţinerea armelor înscrise în document, precum şi cu privire la statele membre pe teritoriul cărora se pot introduce armele respective, numai după obţinerea unei autorizaţii prealabile acordate în acest sens de autorităţile competente ale acestor state.

    ART. 120

    Condiţiile acordării, prelungirii şi retragerii pasaportului european pentru arme de foc

    (1) Pasaportul european pentru arme de foc se acorda dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) este titular al unui permis de arma pentru armele care urmează sa fie înscrise în pasaportul european pentru arme de foc;

    b) prezintă motivele pentru care doreşte sa calatoreasca pe teritoriul statelor membre cu armele pentru care solicita pasaportul european pentru arme de foc.

    (2) Pasaportul european pentru arme de foc se acorda cu o valabilitate de 5 ani, perioada care poate fi prelungită cu încă 5 ani.

    (3) În cazul anulării autorizării şi al retragerii permisului de arma al titularului, se va retrage şi pasaportul european pentru arme de foc.

    (4) Modificările legate de deţinerea sau de caracteristicile armelor, la fel ca şi pierderea, furtul sau înstrăinarea acestora, sunt menţionate în pasaportul european pentru arme de foc de către organul de poliţie emitent.

    (5) Este interzisă înstrăinarea de către titular a pasaportului european pentru arme de foc, cu excepţia cazului când acesta este depus la autorităţile competente sau, după caz, este reţinut de acestea.

    ART. 121

    Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea pasaportului european pentru arme de foc

    (1) Furtul pasaportului european pentru arme de foc se declara, în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de poliţie în a cărui raza teritorială de competenta a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declara la organul de poliţie care le-a eliberat.

    (2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

    (3) În străinătate, cetăţenii romani trebuie sa declare furtul pasaportului european pentru arme de foc la autorităţile de poliţie competente, iar pierderea sau distrugerea acestui document, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care s-a produs evenimentul.

    (4) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii pasaportului european pentru arme de foc în străinătate, în condiţiile prevăzute la alin. (3), titularul trebuie sa se prezinte cu armele înscrise în acest document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifica la Inspectoratul General al Poliţiei Romane situaţia legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverinta în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum şi marca, tipul şi seriile armelor.

    (5) Adeverinta prevăzută la alin. (4) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta şi trebuie depusa la organul de poliţie competent, cu ocazia solicitării eliberării unui nou pasaport european pentru arme de foc.

    (6) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului afacerilor externe.

    ART. 122

    Permisul de transfer al armelor în străinătate

    (1) Persoanele care doresc sa calatoreasca în străinătate cu arme de foc procurate din România cu scopul de a le instraina ulterior sunt obligate sa solicite, în prealabil, organelor de poliţie competente eliberarea unui permis de transfer în străinătate, document care trebuie sa însoţească armele pana la locul de destinaţie.

    (2) În vederea obţinerii documentului prevăzut la alin. (1), persoanele interesate trebuie sa comunice organelor de poliţie competente următoarele informaţii:

    a) numele şi adresa vânzătorului sau persoanei care cedează şi ale cumpărătorului sau beneficiarului, respectiv ale proprietarului;

    b) adresa destinatarului către care armele vor fi trimise sau transportate;

    c) numărul armelor care urmează sa fie transportate;

    d) caracteristicile care permit identificarea fiecărei arme şi indicarea armei de foc care a făcut obiectul unui control cu privire la marcajele de identificare a armelor de foc;

    e) mijloacele de transfer;

    f) data plecării şi data estimativă a sosirii.

    (3) Cel mai târziu pana la data iesirii din ţara a persoanei care urmează sa înstrăineze armele, Inspectoratul General al Poliţiei Romane trebuie sa comunice la autorităţile competente ale statului unde urmează sa fie instrainata arma informaţiile prevăzute la alin. (2).

    ART. 123

    Transferul armelor letale şi al muniţiilor din România într-un alt stat membru

    (1) Armurierii de pe teritoriul României pot efectua operaţiuni de transfer de arme letale şi muniţii corespunzătoare acestora către o persoana dintr-un stat membru, cu condiţia obţinerii prealabile a câte unui permis de transfer pentru fiecare dintre aceste operaţiuni.

    (2) Permisul de transfer al armelor se acorda, la cerere, de către organul de poliţie în a cărui raza de competenta îşi desfăşoară activitatea armurierul, în următoarele condiţii:

    a) armurierul comunica organului de poliţie informaţiile prevăzute la art. 122 alin. (2), precum şi scopul transferului;

    b) destinatarul este autorizat de autorităţile competente din statul în care se afla sa procure şi sa detina armele care vor fi transferate către acesta.

    (3) Permisul de transfer al armelor trebuie sa conţină informaţiile prevăzute la art. 122 alin. (2), care au fost comunicate de armurier, şi este valabil numai pentru armele şi perioada de timp înscrise în acesta. Documentul trebuie sa însoţească armele pe tot parcursul transferului, pana la destinaţie, şi este supus controlului autorităţilor competente ale statelor membre tranzitate.

    (4) Inspectoratul General al Poliţiei Romane trebuie sa comunice autorităţilor competente ale statului de destinaţie datele înscrise în permisul de transfer al armelor, pana cel târziu la data începerii operaţiunii de transfer.

    ART. 124

    Autorizaţia de transfer fără acord prealabil

    (1) Armurierii de pe teritoriul României care sunt autorizaţi sa desfăşoare operaţiuni de import-export pot solicita acordarea unei autorizaţii de transfer fără acord prealabil, în baza căreia pot efectua operaţiuni de transfer al armelor de foc către armurieri din alte state membre, în care nu se conditioneaza aceste transferuri de acordarea unei autorizari prealabile, pe toată perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de arme şi către statele membre înscrise în autorizaţie.

    (2) Autorizaţia de transfer fără acord prealabil se acorda, la cerere, de către organul de poliţie în a cărui raza de competenta îşi desfăşoară activitatea armurierul, pentru o perioada de 3 ani, numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.

    (3) În autorizaţia de transfer se înscriu de către organul de poliţie care o eliberează următoarele:

    a) datele de identificare ale armurierului;

    b) tipurile de arme care fac obiectul operaţiunilor de transfer;

    c) statele care permit fără acord prealabil introducerea pe teritoriul lor a tipurilor de arme care urmează sa facă obiectul transferului;

    d) perioada de valabilitate a autorizaţiei.

    (4) Efectuarea oricărei operaţiuni de transfer în baza autorizaţiei prevăzute la alin. (1) este condiţionată de informarea de către armurier a organului de poliţie competent, cel târziu pana la data începerii operaţiunii, cu privire la datele prevăzute la art. 122 alin. (2).

    (5) Inspectoratul General al Poliţiei Romane trebuie sa transmită de îndată autorităţilor competente ale statului de destinaţie a transferului datele comunicate de armurieri în condiţiile alin. (4).

    (6) Autorizarea efectuării transferurilor temporare de arme între România şi un alt stat membru se realizează în condiţiile stabilite prin acord bilateral încheiat între Guvernul României şi guvernul statului respectiv.

    ART. 125

    Permisul de transfer al armelor

    (1) Armurierii de pe teritoriile statelor membre care doresc sa transfere arme letale şi, după caz, munitie în România trebuie sa obţină, în prealabil, un permis de transfer pe teritoriul României al acestor arme, din partea Inspectoratului General al Poliţiei Romane.

    (2) Permisul de transfer se acorda, la cerere, în următoarele condiţii:

    a) armurierul face dovada faptului ca este autorizat de către autorităţile statului membru pe teritoriul căruia se afla sa efectueze transferul armelor şi, după caz, al muniţiilor respective;

    b) destinatarul de pe teritoriul României sa îndeplinească condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru procurarea şi deţinerea armelor care fac obiectul transferului;

    c) sa existe avizul Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor cu privire la faptul ca armele respective corespund normelor de omologare;

    d) exista garanţii cu privire la faptul ca transportul armelor pe teritoriul României urmează sa se desfăşoare în condiţii de securitate, potrivit legii.

    (3) Permisul de transfer al armelor, respectiv al muniţiilor, se acorda pentru fiecare transfer în parte şi cuprinde datele prevăzute la art. 124 alin. (3).

    (4) Inspectoratul General al Poliţiei Romane întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor şi a muniţiilor al căror transfer pe teritoriul României poate fi efectuat numai în baza unei autorizaţii fără acord prealabil.

    ART. 126

    Introducerea pe teritoriul României a armelor care fac obiectul unui transfer autorizat

    Introducerea pe teritoriul României a armelor care fac obiectul unui transfer autorizat în condiţiile art. 125 este permisă de către organele poliţiei de frontiera, numai dacă acestea sunt însoţite de permisul de transfer.

    ART. 127

    Autorizaţia de transfer fără acord prealabil pentru armele care sunt introduse în România

    (1) Armurierii de pe teritoriile statelor membre care doresc sa transfere arme neletale şi, după caz, munitie în România trebuie sa obţină, în prealabil, o autorizaţie de transfer fără acord prealabil din partea Inspectoratului General al Poliţiei Romane.

    (2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se acorda, la cerere, cu o valabilitate de cel mult 3 ani şi trebuie sa însoţească armele care fac obiectul transferului, pana la destinaţie.

    (3) Inspectoratul General al Poliţiei Romane întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor neletale şi a muniţiilor al căror transfer pe teritoriul României poate fi efectuat în baza unei autorizaţii fără acord prealabil.

    ART. 128

    Anularea şi suspendarea autorizaţiilor de transfer fără acord prealabil

    Autorizaţiile de transfer fără acord prealabil pot fi anulate sau, după caz, suspendate de către organele de poliţie competente, prin decizie motivată, ori de câte ori exista date certe ca operaţiunile de transfer prezintă pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata şi integritatea corporală a persoanelor.

 

    CAP. VII

    Regimul juridic al deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine stationate pe teritoriul României şi de către membrii de familie ai acestora

 

    ART. 129

    Procurarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine stationate pe teritoriul României, precum şi de către membrii de familie ai acestora

    (1) Regimul juridic al armelor de foc şi muniţiilor de serviciu deţinute de membrii forţelor armate străine stationate în condiţiile legii pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.

    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate sa procure, sa detina şi, după caz, sa poarte şi sa folosească arme de apărare şi paza, în condiţiile stabilite de prezenta lege, pentru persoanele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), precum şi alte arme şi muniţii, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii romani.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot face uz de arma în condiţiile prevăzute de legea romana.

    (4) Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la alin. (1), care au resedinta sau domiciliul în România, pot fi autorizaţi sa procure, sa detina şi sa folosească arme şi muniţii în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru persoanele fizice străine.

    ART. 130

    Condiţii privind autorizarea deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine stationate pe teritoriul României şi de către membrii de familie ai acestora

    (1) Autorizarea persoanelor prevăzute la art.129 alin. (1), cat şi a membrilor de familie, precum şi evidenta armelor şi muniţiilor se efectuează de către organele de poliţie competente în a căror raza de competenta locuieşte solicitantul.

    (2) La solicitarea organelor de poliţie romane, persoanele prevăzute la art. 129 alin. (1), cat şi membrii de familie ai acestora sunt obligaţi sa prezinte la control armele şi munitiile deţinute în condiţiile prezentei legi, precum şi documentele care atesta dreptul de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a acestor arme şi muniţii.

    (3) Procedura autorizării prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

    CAP. VIII

    Contravenţii şi infracţiuni

 

    SECŢIUNEA 1

    Contravenţii

 

    ART. 131

    Răspunderea juridică pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi

    Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.

    ART. 132

    Contravenţii

    Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:

    1. nerespectarea obligaţiei de anuntare a pierderii, furtului sau dispariţiei armelor letale în termenul prevăzut la art. 8 alin. (1);

    2. neîndeplinirea obligaţiei de a nu instraina documentele prevăzute la art. 8 alin. (2);

    3. neîndeplinirea obligaţiei de a preda o arma letala sau muniţii găsite, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (2);

    4. neîndeplinirea obligaţiei de depunere la poliţie a armelor sau muniţiilor al căror deţinător legal a decedat, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (3);

    5. nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 13 şi art. 19 în termenul stabilit;

    6. neîndeplinirea obligaţiei de prezentare la poliţie în vederea solicitării acordării permisului de arma, în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1);

    7. neprezentarea la poliţie în vederea vizarii permisului de arma în condiţiile stabilite la art. 27 alin. (2);

    8. neîndeplinirea obligaţiei de păstrare a armelor în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2);

    9. păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (2) sau, după caz, alin. (3);

    10. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 35 alin. (1) şi (2);

    11. transportul armelor de vanatoare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 38 alin. (1);

    12. portul armelor de vanatoare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 38 alin. (2);

    13. nerespectarea obligaţiei de a nu lasa arma de vanatoare în gaj sau în alte forme de garanţie, prevăzută la art. 40 alin. (2);

    14. transportul armelor de tir fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 42 alin. (1);

    15. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 44 alin. (4) şi (5);

    16. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);

    17. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 48 alin. (4) în termenul stabilit;

    18. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorarii sau distrugerii permisului de arma ori a pasaportului european pentru arme de foc, în termenul prevăzut la art. 51 alin. (1), respectiv la art. 121 alin. (1);

    19. neprezentarea la autorităţile competente, în termenul prevăzut la art. 54 alin. (4);

    20. neprezentarea la poliţie în vederea solicitării eliberării certificatului de deţinător, în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1);

    21. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 60 cu privire la păstrarea armelor la domiciliu;

    22. neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 62 cu privire la portul de arma;

    23. uzul de arma neletala în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 63;

    24. folosirea armelor utilitare fără respectarea condiţiilor prevăzute la art. 64;

    25. păstrarea armelor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 68 alin. (3);

    26. nerespectarea obligaţiilor privind registrele de evidenta a armelor, muniţiei şi personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 68 alin. (5)-(7);

    27. nerespectarea obligaţiei de a desfasura activităţile prevăzute la art. 71 alin. (1);

    28. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 77;

    29. nerespectarea prevederilor art. 91;

    30. nedeclararea pierderii, furtului, distrugerii sau deteriorarii cărţii de identitate a armei în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1);

    31. nerespectarea prevederilor art. 107 alin. (1);

    32. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. d), f) şi g);

    33. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. a)-c) şi k);

    34. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. e), h)-j);

    35. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 110 alin. (5);

    36. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 111;

    37. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 112 alin. (2);

    38. pierderea armelor letale;

    39. pierderea muniţiei corespunzătoare armelor letale.

    ART. 133

    Sancţiuni

    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 132 se sancţionează după cum urmează:

    a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 1, 5, 16, 17, 18 şi 30;

    b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 2, 6, 7, 20 şi 21;

    c) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 3, 4, 15 şi 22;

    d) cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 8, 11, 12, 13, 14, 19, 23, 24, 29 şi 31;

    e) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 9, 10, 28, 34, 35, 38 şi 39;

    f) cu amenda de la 100.000.000 lei la 150.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 25-27;

    g) cu amenda de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei, cele prevăzute la punctele 32, 36 şi 37;

    h) cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, cele prevăzute la punctul 33.

    (2) Următoarelor contravenţii prevăzute la art. 132 li se aplica sancţiuni complementare, după cum urmează:

    a) suspendarea dreptului de deţinere a armelor pentru o perioada de 6 luni, celei prevăzute la punctul 8;

    b) suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor pentru o perioada de 6 luni, celor prevăzute la punctele 11 şi 14;

    c) suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor pentru o perioada de 12 luni, celor prevăzute la punctele 12 şi 39;

    d) confiscarea armei, celei prevăzute la punctul 23;

    e) revocarea definitiva a dreptului de port şi folosire a armelor, celor prevăzute la punctele 9, 10 şi 38;

    f) retragerea definitiva a avizului prevăzut la art. 106 alin. (1), celor prevăzute la punctele 32-37.

    ART. 134

    Constatarea contravenţiilor

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrătorii anume desemnaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

    ART. 135

    Regimul contravenţiilor

    Contravenţiilor prevăzute la art. 132 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Infracţiuni

 

    ART. 136

    Uzul de arma letala, fără drept

    Uzul de arma letala, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

    ART. 137

    Ştergerea sau modificarea, fără drept, a marcajelor de pe arme letale

    Ştergerea sau modificarea, fără drept, a marcajelor de pe arme letale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

    ART. 138

    Efectuarea, fără drept, a operaţiunilor cu arme sau muniţii

    Efectuarea oricăror operaţiuni cu arme sau muniţii, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal.

 

    CAP. IX

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

    ART. 139

    Excepţii la eliberarea cărţilor de identitate ale armelor şi la inspecţia tehnica a armelor

    (1) Pana la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 96, eliberarea cărţilor de identitate ale armelor se face fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 98 alin. (1) referitoare la certificatele de omologare, iar omologarea poligoanelor de tir şi a celor destinate pregătirii deţinătorilor legali de arme de vanatoare se face pe baza normelor stabilite de Federaţia Romana de Tir, cu autorizarea organelor de poliţie în a căror raza teritorială de competenta sunt amplasate acestea.

    (2) Pana la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 96, inspecţia tehnica a armelor se face de către personalul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, cu ocazia avizării permisului de arma.

    (3) Posesorii armelor letale au obligaţia ca, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sa solicite eliberarea cărţilor de identitate ale armelor.

    (4) Persoanele fizice sau juridice care deţin arme au obligaţia ca, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sa se prezinte la organele de poliţie în a căror raza de competenta îşi au domiciliul, resedinta sau, după caz, sediul, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor necesare pentru deţinerea ori, după caz, portul şi folosirea armelor respective, precum şi pentru eliberarea documentelor corespunzătoare, în condiţiile prevăzute de lege.

    ART. 140

    Excepţii la procedura de omologare a armelor

    (1) Pana la data adoptării normelor de omologare a armelor şi muniţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1), procedura de verificare a îndeplinirii criteriilor tehnice de omologare şi autorizare şi a celor privind destinatiile armelor se efectuează de organele competente sa omologheze şi sa autorizeze aceste arme, în condiţiile legii în vigoare pana la acea data.

    (2) Armele care, la data adoptării normelor de omologare a armelor şi muniţiilor prevazute la art. 92 alin. (1), sunt deţinute de persoane fizice şi juridice romane vor fi supuse procedurii de omologare în condiţiile prevăzute la art. 92 alin. (5).

    (3) Armele cu privire la care, cu ocazia efectuării procedurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), se constata ca nu îndeplinesc criteriile stabilite în normele de omologare şi autorizare, în funcţie de destinaţia acestora, se depun la armurieri autorizaţi, în scopul modificării acestora sau pentru a fi transformate în arme de colectie, ori, după caz, se înstrăinează sau se depun, spre păstrare, la armurieri autorizaţi în acest scop, în condiţiile prezentei legi.

    ART. 141

    Obligaţia societăţilor comerciale de a se conformă anumitor interdicţii prevăzute în prezenta lege

    Societăţilor comerciale care, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au luat măsurile necesare pentru a se conformă interdicţiei prevăzute la art. 108 alin. (6), li se retrage autorizaţia pentru desfăşurarea de operaţiuni cu arme şi muniţii.

    ART. 142

    Aplicarea în timp a anumitor dispoziţii din prezenta lege

    (1) Prevederile art. 114-126 se aplica de la data aderării României la Uniunea Europeană.

    (2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 114-126 se aproba prin hotărâre a Guvernului, pana la data aderării României la Uniunea Europeană.

    (3) De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile art. 53-57 vor inceta sa fie aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

    ART. 143

    Aprobarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi

    Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ART. 144

    Anexa la prezenta lege

    (1) Anexa face parte integrantă din prezenta lege.

    (2) Anexa poate fi completată sau modificată prin hotărâre a Guvernului, în baza modificărilor şi completărilor aduse legislaţiei Uniunii Europene în domeniu.

    ART. 145

    Intrarea în vigoare

    (1) Prezenta lege intra în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 11 aprilie 1996, cu excepţia prevederilor art. 46-52, care rămân în vigoare pentru fiecare instituţie care are încadrate persoane ce ocupa funcţii care implica exerciţiul autorităţii publice, inarmate cu arme de apărare şi paza, pana la stabilirea în legile prevăzute la art. 43 a condiţiilor în care acestea pot purta şi folosi armele din dotare.

 

    Prezenta lege transpune Directiva nr. 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii armelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 256 din 13 septembrie 1991.

 

    Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

                        PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

                                 VALER DORNEANU

 

                             PREŞEDINTELE SENATULUI

                                NICOLAE VACAROIU

    Bucureşti, 28 iunie 2004.

    Nr. 295.

 

    ANEXA

 

                 CLASIFICAREA ARMELOR*)

*T*

───┬───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐

   │                                       │           Destinaţia armei       │

   │                                       ├──┬────┬────┬────┬──┬────┬────┬───┤

   │                                       │8.│ 7. │ 6. │ 5  │4.│ 3. │ 2. │ 1.│

Nr │  Caracteristicile armei/muniţiei      │m │apa-│ v  │tir │c │ a- │des-│ a │

c  │                                       │i │rare│ a  │por │o │uto-│ti- │ g │

r  │                                       │l │ şi │ n  │iv  │l │apa-│na- │ r │

t. │                                       │i │pa- │ a  │    │e │ra- │tie │ e │

   │                                       │t │za  │ t  │    │c │re  │uti-│ m │

   │                                       │a │    │ o  │    │t │    │li- │ e │

   │                                       │r │    │ a  │    │i │    │ta- │ n │

   │                                       │e │    │ r  │    │e │    │ra  │ t │

   │                                       │  │    │ e  │    │  │    │    │   │

───┼───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴──┴────┴────┴───┤

   │                                I. ARME INTERZISE                         │

───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

   │                                  Categoria A                             │

───┼───────────────────────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┤

 1.│instrumente şi lansatoare militare cu  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │efect exploziv sau incendiar, precum   │X │  – │  – │ –  │ –  │ – │ – │ – │

   │şi munitia corespunzătoare             │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 2.│armele de foc automate, precum şi      │X │  – │  – │ –  │ –  │ – │ – │ – │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 3.│armele de foc camuflate sub forma unui │X │  – │  – │ –  │ –  │ – │ – │ – │

   │alt obiect                             │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 4.│munitiile cu proiectile perforante,    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │explozive sau incendiare, la fel ca    │X │  – │ –  │ –  │ –  │ – │ – │ – │

   │şi proiectilele pentru aceste muniţii  │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 5.│munitiile pentru pistolete şi revolvere│  │    │    │    │    │   │   │   │

   │cu proiectile expansive, ca şi aceste  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │proiectile, mai puţin în ceea ce       │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │priveşte armele de vanatoare sau de    │ X│  – │ –  │ –  │ –  │ – │ – │ – │

   │tir cu tinta, pentru persoanele care   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │au dreptul de a folosi aceste arme     │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 6.│armele cu aer comprimat sau gaze sub   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │presiune care pentru aruncarea         │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │proiectilului folosesc forta de        │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │expansiune a aerului comprimat sau a   │ -│  – │ –  │ X  │ –  │ – │ – │ – │

   │gazelor sub presiune aflate într-un    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │recipient şi care dezvolta o viteza a  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │proiectilului mai mare decât cea admisă│  │    │    │    │    │   │   │   │

   │în Uniunea Europeană                   │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 7.│armele care prezintă caracteristicile  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │tehnice ale armelor letale sau, după   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │caz, ale armelor neletale, dar care nu │ X│  X │  X │  X │  X │ X │ X │ X │

   │corespund normelor de omologare        │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │specifice destinaţiei şi categoriei    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │din care fac parte                     │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┤

   │   II. ARME ŞI MUNIŢII LETALE – arme supuse autorizării                   │

───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

   │                          Categoria B                                     │

───┼───────────────────────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┤

 8.│arme de foc scurte, semiautomate sau   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │cu repetitie (pistoale sau revolvere), │X │ X  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

 9.│armele de foc lungi semiautomate ale   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │căror incarcatoare şi camere conţin    │X │ –  │ X  │ –  │  X │ – │ – │ – │

   │mai mult de trei cartuse, precum şi    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

10.│armele de foc lungi semiautomate ale   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │căror incarcatoare şi camere ale       │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │cartusului nu pot tine mai mult de trei│  │    │    │    │    │   │   │   │

   │cartuse, la care mecanismul incarca-   │- │  – │ X  │  – │  X │ – │ – │ – │

   │torului este mobil sau pentru care nu  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │exista garanţia ca nu pot fi transfor- │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │mate cu ajutorul unui utilaj obişnuit  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │într-o alta arma ale carei încărcător  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │şi camera a cartusului pot tine        │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │mai mult de trei cartuse, precum şi    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

11.│arme de foc lungi cu repetitie şi      │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │semiautomate cu teava lisa, care       │- │ –  │ X  │ –  │ X  │ – │ – │ – │

   │nu depăşeşte 60 cm, precum şi munitia  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

12.│armele de foc lungi semiautomate care  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │au aparenta unei arme de foc automate, │- │ –  │ X  │  – │  X │ – │ X │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

13.│arme de foc scurte, cu tragere foc cu  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │foc, cu percutie centrala, precum şi   │- │ –  │ –  │  X │ X  │ – │ – │ – │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

14.│arme de foc scurte, cu tragere foc cu  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │foc, cu percutie pe rama, cu o lungime │- │ –  │ –  │ X  │  X │ – │ – │ – │

   │totală sub 28 cm, precum şi munitia    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

15.│arme de foc scurte semiautomate sau cu │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │repetitie, cu percutie pe rama, precum │- │ –  │ –  │ X  │  X │ – │ – │ – │

   │şi munitia corespunzătoare             │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

16.│arme de foc scurte cu o lovitura cu    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │percutie centrala sau pe rama,         │- │ –  │ –  │ X  │  X │ – │ – │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

17.│arme de foc lungi semiautomate sau cu  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │repetitie, precum şi munitia           │- │ –  │ X  │ X  │  X │ – │ X │ – │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

18.│armele de foc lungi cu o singura       │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │lovitura cu percutie pe rama,          │- │ –  │ –  │ X  │  X │ – │ – │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┤

   │                          Categoria C                                     │

───┼───────────────────────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┤

19.│arme de foc lungi cu repetitie, altele │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │decât cele menţionate la categoria B,  │- │ –  │  X │  – │  X │ – │ – │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

20.│arme de foc lungi cu tragere foc cu foc│  │    │    │    │    │   │   │   │

   │prin teava ghintuita lovitura cu       │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │percutie centrala sau laterala, precum │- │ –  │  X │  – │  X │ – │ – │ – │

   │şi munitia corespunzătoare             │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

21.│arme de foc lungi semiautomate, altele │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │decât cele cuprinse în categoria B,    │- │ –  │  X │  – │  X │ – │ – │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

22.│arme de foc scurte cu tragere foc cu   │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │foc cu percutie pe rama de o lungime   │- │ –  │ –  │  X │  X │ – │ – │ – │

   │totală mai mare sau egala cu 28 cm,    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┤

   │                            Categoria D                                   │

───┼───────────────────────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┤

23.│arme de foc lungi cu tragere foc cu foc│  │    │    │    │    │   │   │   │

   │prin teava lisa, precum şi munitia     │- │  – │ X  │  – │  X │ – │ – │ – │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┤

   │      III. ARME ŞI MUNIŢII NELETALE – arme supuse declaraţiei             │

───┼───────────────────────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┤

24.│arme scurte (pistol sau revolver) –    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │confectionate special pentru a         │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │imprastia gaze nocive, iritante sau de │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │neutralizare şi proiectile din cauciuc,│- │ –  │ –  │ –  │ X  │X  │X  │-  │

   │ precum şi munitia corespunzătoare     │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

25.│arme scurte sau lungi (cu aer          │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │comprimat) care pentru aruncarea       │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │proiectilului folosesc forta de        │- │ –  │ –  │ X  │ X  │ – │ – │ – │

   │expansiune a aerului comprimat sau     │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │a gazelor sub presiune aflate într-un  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │recipient şi care dezvolta o viteza a  │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │proiectilului admisă în Uniunea        │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │Europeană, precum şi munitia           │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

26.│arme cu destinaţie industriala, precum │- │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │şi munitia corespunzătoare             │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

27.│arme de asomare, precum şi munitia     │- │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

28.│arme cu tranchilizante, precum şi      │- │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

29.│harpoane destinate pescuitului, precum │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │şi munitia corespunzătoare             │- │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

30.│arbalete şi arcurile destinate tirului │- │ –  │ –  │ X  │ X  │ – │ – │ X │

   │sportiv, precum şi munitia             │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

31.│pistoale de alarma şi semnalizare,     │X │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │precum şi munitia corespunzătoare      │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

32.│pistoale de  start folosite în         │- │ –  │ –  │ –  │ –  │ – │ X │ – │

   │competitiile  sportive, precum şi      │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │munitia corespunzătoare                │  │    │    │    │    │   │   │   │

33.│arme de panoplie, precum şi munitia    │  │    │    │    │    │   │   │   │

   │corespunzătoare                        │- │ –  │ –  │ –  │ X  │ – │ – │ X │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

34.│arme de recuzita, precum şi munitia    │- │ –  │ –  │ –  │ X  │ – │ X │ – │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┼───────────────────────────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┤

35.│arme vechi, precum şi munitia          │- │ –  │ –  │ –  │ X  │ – │ – │ – │

   │corespunzătoare                        │  │    │    │    │    │   │   │   │

───┴───────────────────────────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┘

*ST*

 

––––

    *) Componentele esenţiale ale armelor interzise şi ale armelor letale, respectiv mecanismul inchizatorului, camera cartusului şi teava, urmează regimul armei căreia îi sunt destinate.

10
dec.
08

Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii

Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.
(2) Prezenta lege se aplica datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului inregistrat.
(3) Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(4) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare.
Art. 2. – (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice – persoana care furnizeaza in scop comercial servicii si/sau retele de comunicatii electronice catre utilizatori finali ori alti furnizori de retele sau servicii de comunicatii electronice pentru sustinerea traficului acestora;
b) date – informatiile privind traficul, localizarea si alte date legate de acestea, necesare pentru identificarea unui abonat sau a unui utilizator;
c) utilizator – persoana fizica sau juridica ce foloseste un serviciu de comunicatii electronice destinat publicului in scopuri personale sau profesionale, fara a fi in mod necesar abonat al acelui serviciu;
d) abonat – persoana fizica sau juridica ce a incheiat un contract cu un furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in vederea furnizarii unor asemenea servicii;
e) serviciu de telefonie – apelul (voce, mesagerie vocala, teleconferinta si transfer de date), serviciile suplimentare (redirectionarea convorbirii si transferul apelului) si serviciile de mesagerie si multimedia (servicii de mesagerie scurta, servicii media imbunatatite si servicii multimedia);
f) infractiune grava – infractiunea care face parte dintre infractiunile enumerate la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate savarsite sau nu de un grup infractional organizat, dintre cele prevazute in cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si dintre infractiunile contra sigurantei statului prevazute in titlul I din partea speciala a Legii nr. 15/1968 – Codul penal al Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) identificatorul utilizatorului – codul unic de identificare alocat unei persoane care se aboneaza sau se inregistreaza la un serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicatii prin internet;
h) identificatorul celulei – codul de identificare a celulei in care se initiaza sau se finalizeaza un apel de telefonie mobila;
i) apel nereusit – comunicarea in cadrul careia apelul telefonic a fost conectat, dar nu a primit raspuns sau a facut obiectul unei interventii din partea administratorului retelei;
j) apel neconectat – apelul initiat de la un terminal telefonic sau echipament cu acces la un serviciu de telefonie, dar care nu s-a finalizat tehnic, in sensul stabilirii unei conexiuni intre apelant si apelat.
(2) In tot cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definitiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 din Legea nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.

CAPITOLUL II
Retinerea datelor

Art. 3. – (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea si administrarea unei baze de date in format electronic, in vederea retinerii urmatoarelor categorii de date, in masura in care sunt generate sau prelucrate de acestia:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.
(2) Datele se retin timp de 6 luni de la momentul efectuarii comunicarii.
(3) Cheltuielile legate de crearea si administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.
Art. 4. – Datele necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul de telefon apelant, precum si numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul/identificatorii alocat/alocati utilizatorilor; identificatorul de utilizator si numarul de telefon alocate pentru efectuarea oricarei comunicari prin reteaua publica de telefonie; numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat, caruia i s-a alocat o adresa Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un numar de telefon, la momentul comunicarii.
Art. 5. – Datele necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul format/apelat/numerele formate/apelate si, in cazurile care includ servicii suplimentare precum redirectionarea sau transferul apelului, numarul/numerele catre care este dirijat apelul; numele si adresa/adresele abonatului/abonatilor ori ale utilizatorului/utilizatorilor inregistrat/inregistrati;
b) in cazul serviciilor de posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numarul de telefon al destinatarului/destinatarilor unui apel telefonic prin internet; numele si adresa/adresele abonatului/abonatilor sau ale utilizatorului/utilizatorilor inregistrat/inregistrati si identificatorul utilizatorului destinatar al comunicarii.
Art. 6. – Datele necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: data si ora initierii si incheierii unei comunicari;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocata dinamic sau static unei comunicari de furnizorul de servicii de acces la internet, precum si identificatorul abonatului sau al utilizatorului inregistrat; data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de posta electronica sau de telefonie prin internet.
Art. 7. – Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: informatii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) in cazul comunicarilor prin serviciul de posta electronica si de telefonie prin internet: informatii privind serviciul de acces la internet utilizat.
Art. 8. – Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa: numarul de telefon apelant si numarul de telefon apelat;
b) in cazul retelelor de telefonie mobila: numarul de telefon al apelantului si numarul de telefon apelat; identitatea internationala de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internationala a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; in cazul serviciilor anonime preplatite: data si ora activarii initiale a serviciului, precum si identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: numarul de telefon al apelantului in cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care initiaza comunicarea.
Art. 9. – Datele necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile cuprind:
a) identificatorul celulei la inceputul comunicarii;
b) datele care permit stabilirea localizarii geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata in care datele comunicarii sunt retinute.
Art. 10. – (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, aflati sub jurisdictie romana, au obligatia retinerii datelor referitoare la un apel nereusit numai atunci cand aceste date sunt generate sau prelucrate si stocate, in cazul serviciului de telefonie, ori inregistrate, in cazul serviciului de acces la internet, in cadrul activitatii de furnizare a serviciilor respective.
(2) Furnizorii nu au obligatia retinerii datelor prevazute la art. 3 alin. (1) in cazul apelurilor neconectate.
Art. 11. – (1) In aplicarea prevederilor prezentei legi sunt interzise interceptarea si retinerea continutului comunicarii sau a informatiilor consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a retine numai acele categorii de date enumerate la art. 3 alin. (1), care sunt accesibile ca urmare a desfasurarii activitatilor proprii, in conditiile legii.
(3) La sfarsitul perioadei de retinere, toate datele retinute in temeiul prezentei legi, cu exceptia datelor puse la dispozitia autoritatilor competente, potrivit legii, si care au fost pastrate de catre acestea, trebuie sa fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.
Art. 12. – Activitatea de retinere a datelor se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii:
a) datele retinute trebuie sa fie de aceeasi calitate si supuse aceluiasi grad de securitate si protectie cu cele utilizate la nivelul retelelor furnizorilor de comunicatii electronice;
b) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea protejarii datelor impotriva distrugerilor accidentale sau ilicite, alterarii ori pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau dezvaluirii neautorizate ori ilicite;
c) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea asigurarii faptului ca numai personalul autorizat in acest sens are acces la aceste date.
Art. 13. – (1) In situatia in care datele prevazute la art. 4-7 pot fi retinute de mai multi furnizori de servicii si retele publice de comunicatii electronice, activitatea de retinere a datelor se face doar la unul dintre furnizori.
(2) Activitatea de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 poate fi desfasurata, acolo unde este tehnic posibil si in urma unei intelegeri contractuale, de un tert, in numele unui furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice, cu respectarea prevederilor art. 19 si 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.
(3) Obligatia de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 se aplica furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice care aloca numerotatie, in cazul serviciilor de telefonie fixa si mobila, respectiv adrese de IP, in cazul serviciilor de date.
Art. 14. – (1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Public, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe, denumite in continuare autoritati competente, au obligatia de a colecta si de a transmite semestrial Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei urmatoarele date statistice, in vederea urmaririi si controlului aplicarii prevederilor cuprinse in prezenta lege:
a) numarul cazurilor in care informatiile au fost furnizate autoritatilor competente, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
b) perioada de timp scursa intre data la care datele au fost retinute si data la care autoritatea competenta a solicitat transmiterea acestor date;
c) numarul de cazuri in care solicitarile de date nu au putut fi indeplinite.
(2) Termenele pana la care trebuie transmise datele statistice se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei centralizeaza datele statistice primite de la autoritatile competente si transmite anual Comisiei Europene statisticile elaborate in baza acestora. Statisticile nu vor contine date cu caracter personal.

CAPITOLUL III
Procedura solicitarii datelor retinute

Art. 15. – Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia ca, la solicitarea autoritatilor competente, in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor art. 16, sa transmisa acestora de indata datele retinute potrivit prezentei legi, cu exceptia cazurilor de forta majora.
Art. 16. – (1) Solicitarea transmiterii de date retinute potrivit prezentei legi se realizeaza numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, cu autorizarea motivata a presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ori a judecatorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, potrivit legii, daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni grave.
(2) In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute la alin. (1) ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala ori indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin documente juridice de cooperare internationala sau ca stat membru al Uniunii Europene, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala sau caruia i-ar reveni aceasta competenta poate sa autorizeze, prin ordonanta motivata, solicitarea transmiterii de date retinute, potrivit prezentei legi. In termen de 48 de ore de la emiterea autorizarii, procurorul prezinta instantei de judecata competente, potrivit alin. (1), motivele care au stat la baza emiterii autorizarii. Instanta de judecata se pronunta cu privire la legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a autorizat solicitarea transmiterii de date retinute, in cel mult 48 de ore.
(3) Autorizatia de solicitare a datelor retinute trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei/parchetului;
b) data, ora si locul emiterii;
c) numele si prenumele judecatorului/procurorului;
d) durata de valabilitate a autorizatiei;
e) denumirea si sediul social ale persoanei juridice care urmeaza sa puna la dispozitie datele retinute;
f) indicarea persoanei cu privire la care se va face verificarea datelor retinute sau indicarea codului de identificare a abonatului ori a utilizatorului inregistrat pentru serviciile de internet sau a numarului de telefon al abonatului ori al utilizatorului inregistrat pentru serviciile de telefonie fixa sau mobila;
g) temeiurile concrete care determina autorizarea de solicitare a datelor retinute;
h) perioada de timp pentru care datele retinute urmeaza a fi furnizate;
i) semnatura judecatorului/procurorului.
(4) Lipsa oricareia dintre mentiunile prevazute la alin. (3) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a autorizatiei.
(5) Durata de valabilitate a autorizatiei nu poate depasi 15 zile.
(6) Datele retinute care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
(7) Daca in cauza s-a dispus solutia de netrimitere in judecata, datele retinute se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, iar cand se distrug, se incheie un proces-verbal in acest sens.
(8) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, datele retinute se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.

CAPITOLUL IV
Autoritatea de supraveghere
Art. 17. – Autoritatea competenta sa monitorizeze aplicarea prevederilor prezentei legi este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, denumita in continuare A.N.S.P.D.C.P.

CAPITOLUL V
Regimul sanctionator

Art. 18. – (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (2);
b) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 11 alin. (2) si (3);
c) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 12.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, prin derogare de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 2.500 lei la 500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre personalul de control imputernicit in acest scop al A.N.S.P.D.C.P., in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 19. – (1) Orice accesare intentionata sau transfer al datelor pastrate in conformitate cu prezenta lege, fara autorizare, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Impiedicarea cu intentie a punerii la dispozitia autoritatilor competente a datelor retinute ca urmare a aplicarii prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (1) se pedepseste.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 20. – In scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, in conditiile stabilite prin actele normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice.
Art. 21. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 5, alineatele (1) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“Art. 5. – (1) Datele de trafic referitoare la abonati si utilizatori inregistrati, prelucrate si retinute de furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2), (3), (5) si (51).
……………………………………………………………………………………………………………….
(6) Prevederile alin. (1)-(3) si (5) nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele de trafic, in conditiile legii.”
2. La articolul 8, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
“(5) Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele pastrate de furnizorii de retele publice de comunicatii si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in conditiile legii.”
Art. 22. – In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
Art. 23. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Dispozitiile referitoare la retinerea datelor de trafic si localizare corespunzatoare serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet se vor aplica incepand cu data de 15 martie 2009.
*
Prezenta lege transpune Directiva 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR        PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU                                                 ILIE SARBU

Bucuresti, 18 noiembrie 2008.
Nr. 298.

10
dec.
08

LEGE Nr. 61 din 27 septembrie 1991

LEGE   Nr. 61 din 27 septembrie 1991

pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice

EMITENT:     PARLAMENTUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 196 din 27 septembrie 1991

 

    Parlamentul României adopta prezenta lege.

 

    ART. 1

    Pentru asigurarea climatului de ordine şi liniste publica necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viata cotidiana, cetăţenii sînt obligaţi sa aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor tarii şi al normelor de convieţuire socială.

    ART. 2

    Constituie contravenţie săvîrşirea oricăreia din următoarele fapte, dacă nu sînt comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni:

    a) săvîrşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publica sau sa provoace indignarea cetăţenilor ori sa lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;

    b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale;

    c) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc – altele decît cele autorizate potrivit legii – de natura sa lezeze bunele moravuri;

    d) portul, fără drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporală a persoanelor;

    e) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la fata locului, fără motiv întemeiat;

    f) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice;

    g) pătrunderea, fără drept, în sediile organelor centrale şi locale de stat, ale instituţiilor publice, ale partidelor sau altor formaţiuni politice sau apolitice, precum şi refuzul de a părăsi, de îndată, aceste sedii;

    h) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate;

    i) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-sportive;

    j) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica şi rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;

    k) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;

    l) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consuma băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului;

    m) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice, în localuri publice şi în afară acestora, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice;

    n) servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor;

    o) consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, sali de spectacole, stadioane sau alte locuri publice;

    p) provocarea sau participarea la scandal în localuri publice;

    r) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de poliţie în restabilirea ordinii publice tulburate sau luării măsurilor impotriva persoanelor care au încălcat legea, în unităţile pe care le conduc;

    s) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau alarma;

    s) alungarea din locuinta comuna a soţului sau  sotiei, a copiilor, precum şi oricărei alte persoane aflate în întreţinere;

    t) nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamitati naturale sau alte pericole publice;

    t) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

    u) împiedicarea sub orice forma a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altui organ de stat de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice;

    v) îndemnul sub orice forma al minorilor la săvîrşirea de contravenţii;

    w) neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în virsta de pînă la 16 ani sau care au sub îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie;

    x) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau păzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub paza sau supraveghere.

    ART. 3

    Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:

    a) cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), t,), w), x);

    b) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000 la 15.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. f), j), m), p), r), s), s,), u);

    c) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 10.000 la 30.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. c), d), g), i), r), t), v).

    În cazul repetarii contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. n) şi r) se poate dispune şi suspendarea activităţii localului public pe o perioada între 10 şi 30 de zile.

    ART. 4

    Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit virsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevăzute în prezenta lege se reduc la jumătate.

    În cazul minorilor care nu au împlinit virsta de 16 ani se aplica prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

    ART. 5

    Dacă o persoana a savirsit mai multe contravenţii, constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune, care nu va putea depăşi 6 luni, iar dacă contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicată nu va depăşi 3 luni.

    ART. 6

    Sînt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. b), c) şi d), dacă sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiilor, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate.

    În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 lit s,), organele constatatoare sînt abilitate sa restabileasca situaţia anterioară.

    ART. 7

    Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de poliţie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de către împuterniciţi ai prefectului sau ai primarului, după caz, anume desemnaţi prin decizie.

    În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea, aplica şi sancţiunea.

    ART. 8

    Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.

    ART. 9

    Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie.

    ART. 10

    În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii contravenţionale, dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

    În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea cauze sa se facă la anumite judecătorii.

    Dacă identitatea sau domiciliul făptuitorului nu pot fi stabilite şi exista temere de dispariţie a acestuia, organul de poliţie va conduce de îndată pe făptuitor înaintea instanţei de judecata. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndată, organul de poliţie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care îl va inainta instanţei de judecata în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenţiei.

    Judecarea cauzei va avea loc şi în zilele nelucrătoare.

    ART. 11

    În cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de organelor prefecturilor şi ale primăriilor, fata de care se apreciază ca sancţiunea amenzii este neîndestulătoare, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată celui mai apropiat organ de poliţie pentru ca acesta, dacă este cazul, sa-l retina pe făptuitor şi sa-l înainteze instanţei de judecata.

    ART. 12

    Preşedintele judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citirea contravenientului.

    Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.

    În situaţia în care contravenientul este reţinut, cauza se judeca în ziua sesizării instanţei, afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanta.

    ART. 13

    Completul de judecata este format dintr-un singur judecător.

    În cazul în care contravenientul este reţinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodată, se va asigura acestora asistenta juridică necesară, în condiţiile legii. Instanta va dispune citarea părinţilor sau reprezentantului legal al minorului.

    Instanta se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, după caz, aplica sancţiunea şi ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal.

    ART. 14

    Hotărîrea instanţei de judecata este executorie.

    Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.

    Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare.

    Cererea de reexaminare se soluţionează în termen de 3 zile de aceeaşi instanta, în complet format din 2 judecători.

    Preşedintele judecătoriei poate suspenda, pînă la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate.

    Hotărîrea data în cererea de reexaminare este definitiva.

    ART. 15

    Executarea hotărîrii judecătoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţională, se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, care se aplica în mod corespunzător.

    Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul poliţiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiţiei.

    În timpul executării închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activităţi de interes public, pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de lege.

    Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.

    ART. 16

    Contravenientul are obligaţia sa achite amenda şi sa depună recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rămînerea definitiva a sancţiunii.

    Dacă amenda nu a fost achitată în acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe raza căreia s-a savirsit contravenţia, în vederea transformarii amenzii în închisoare contravenţională.

    Instanta fixează termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedînd la transformarea amenzii în închisoare contravenţională.

    Pentru motive temeinice, în mod excepţional, instanta poate acorda un nou termen de plata de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plăţii într-un termen de cel mult 3 luni.

    Dacă amenda nu a fost achitată pînă la expirarea termenului fixat, instanta va dispune transformarea acesteia în închisoare contravenţională, ţinînd seama de partea din amenda rămasă neachitata.

    Transformarea amenzii în închisoare contravenţională se va face socotind o zi închisoare pentru 300 lei, fără a putea depăşi 6 luni închisoare contravenţională.

    Pentru contravenţiile săvîrşite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul închisorii contravenţionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depăşi 3 luni.

    Instanta va inceta acţiunea de transformare a amenzii în închisoare contravenţională în situaţia în care contravenientul achită amenda pînă la pronunţarea hotărîrii.

    ART. 17

    În cazul în care contravenţiile prevăzute în prezenta lege sînt săvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.

    În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotărîrii judecătoreşti ori înainte de începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, după caz, hotărîrea se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sancţiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.

    ART. 18

    Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii.

    ART. 19

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publica, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.

 

    Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1991.

 

                    PREŞEDINTELE SENATULUI

                academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

 

    Aceasta lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 septembrie 1991.

 

                PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

                         MARŢIAN DAN

 

    În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

 

                   PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

                         ION ILIESCU

 

                           –––––––

03
dec.
08

OPERAŢIUNEA „PETARDE INTERZISE”/Pocnitorile „asigură” un loc în celulă

Pentru mulţi dintre români, apropierea Sărbătorilor de iarnă înseamnă punerea în funcţiune a arsenalului de pocnitori.

Bubuituri ca după război, ochi scoşi, vieţi distruse, vânzări la negru şi tarabe pline de astfel de „stimulente”. Atenţie, însă! Potrivit modificărilor de anul trecut ale Legii 126/2005 privind regimul materialelor explozive, simpla folosire a pedardelor vă va duce automat după gratii! E greu să spui adio petardelor şi pocnitorilor, când în apropierea Sărbătorilor de iarnă vânzarea lor umple buzunarul comercianţilor şi fac „deliciul” celor puşi pe astfel de distracţii periculoase. De ieri, Poliţia Capitalei a declanşat operaţiunea împotriva celor care vând şi a celor care folosesc astfel de obiecte. Se pare că modificarea de anul trecut a Legii 126/2005 privind regimul materialelor explozive a fost de bun augur, căci acei care practicau an de an acest „sport mortal” s-au cam retras pe la casele lor. Conform art. 29, „se interzice persoanelor juridice comercializarea către persoanele fizice a obiectelor artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, precum şi a artificiilor din categoria «obiecte zburătoare luminoase» şi a pocnitorilor din clasa I. Persoanele juridice autorizate în condiţiile legii pot folosi aceste obiecte artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice numai în interes propriu şi numai în locurile autorizate”.

FRICA PĂZEŞTE PEPENII!
Dacă până acum amenzile mai mult simbolice nu prea îi speriau nici pe comercianţi, nici pe cumpărători, modificarea acestei legi prin care „confecţionarea, deţinerea, comercializarea, importul, folosirea pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, precum şi artificiilor din categoria obiecte zburătoare luminoase şi a pocnitorilor din clasa I constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an”, a mai schimbat puţin datele ecuaţiei. Concret, în timpul Sărbătorilor de iarnă din 2006-2007, 22 de persoane au fost rănite, în comparaţie cu cele 429 de cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a lui 2005-2006. Deşi considerată de unii drastică, legea privind regimul materialelor explozive a lăsat o „portiţă” de salvare pentru cei care nu-şi pot imagina Sărbatorile fără puţină culoare. Dacă doriţi să faceţi atmosferă, vă sfătuim să folosiţi steluţe, lumânări, jerbe cu scântei, sateliţi. Adică obiecte cu masa pirotehnică mai mică de 3 grame – singurele pe care le puteţi folosi fără a fi amendaţi de oamenii legii.


*jurnalul

02
dec.
08

Zeci de fraude electorale, încă niciun vinovat

Acesta era, ieri, bilanţul anchetelor începute de procurori în cazul celor peste 300 de plângeri referitoare la şpăgile ce ar fi fost date alegătorilor.Nu mai puţin de 348 de plângeri referitoare la fraude şi şpăgi electorale şi doar 62 de dosare penale deschise „in rem“ – adică, anchetatorii cercetează fapte, nu şi persoane.Acesta era, ieri, la câteva ore de la închiderea urnelor, bilanţul anchetelor deschise de poliţişti şi procurori în ziua scrutinului pentru alegerile parlamentare.„Este puţin probabil ca, la finalul investigaţiilor, să avem cu adevărat vinovaţi, întrucât până acum, cu o singură excepţie (cazul adolescentei de 17 ani de la Năvodari, care a recunoscut că a fost plătită de un membru PNL pentru ca, la rândul ei, să ofere şpăgi alegătorilor), nicăieri în ţară nu am surprins vreun membru al vreunui partid ori vreun alegător oferind sau primind şpagă pentru un vot. Nici măcar în Capitală – unde reprezentanţii PDL şi PSD s-au acuzat reciproc de «cumpărarea» de voturi în sectoarele 1 şi 5, mai exact în cartierele Pajura şi Rahova – nu avem vreun vinovat. Tot ce avem până acum sunt amenzi totalizând aproape 10.000 de euro pentru fapte ce ţin mai mult de liniştea şi ordinea publică, decât de legea electorală“, au precizat, ieri, oficialii poliţiei.

Toate acestea, în condiţiile în care duminică, între orele 7.00 şi 21.00, poliţiştii şi procurorii de la Parchetele Curţilor de Apel (care, potrivit unui ordin al Procurorului General, ar fi trebuit să ancheteze în regim de urgenţă infracţiunile la legea electorală) au primit din partea birourilor electorale, din partea cetăţenilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale sute de sesizări referitoare la şpăgi pentru voturi. Explicaţii există: „În lipsa unui flagrant, nimeni nu e nebun să recunoască că a dat sau a primit şpagă ca să voteze“, au concluzionat poliţiştii.

Voturi anulate la Seul

Nici în străinătate nu au lipsit neregulile, însă şi aceste cazuri rămân fără urmări.

La Seul – unde alegătorii au primit buletine greşite pentru Senat (acestea conţineau candidaţii pentru Colegiul uninominal 2 – America, Australia şi Africa) – cele 14 voturi exprimate vor fi anulate, dar alegerile nu se vor repeta. Aşa a decis, ieri, Biroul Electoral Central care a explicat, prin vocea purtătorului de cuvânt, Marian Muhuleţ, că „nu a fost formulată nicio cerere de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală“.

LEGE GREU DE APLICAT

Şpaga electorală, până la 5 ani de închisoare

Legea pedepseşte destul de aspru şpaga electorală. Mai exact, „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“. Aceeaşi pedeapsă şi pentru tentativă. La fiecare scrutin organizat până acum în România au existat scandaluri, acuzaţii şi dosare penale care vizau şpăgi electorale. Nimeni, niciodată, nu a stat însă vreo oră la închisoare pentru o astfel de infracţiune.

*evz

22
nov.
08

Noul Cod Civil ne trimite la primar pentru divorţ

divortCăsătoriile vor fi desfăcute la Starea Civilă. Infractorii recidivişti vor plăti dublu. Aşa prevăd noile Coduri ale justiţiei, care iau drumul parlamentului.Cele patru Coduri care stau la baza sistemului judiciar (Codul Civil, Codul Penal, dar şi cele de procedură) vor fi trimise în parlament şi ar putea fi aplicate în câţiva ani. Şi asta pentru că magistraţii trebuie să se obişnuiască cu modificările fundamentale aduse actualei legislaţii.

Unele dintre cele mai importante prevederi se referă la căsătoriile care vor fi desfăcute la Starea Civilă şi la obligarea logodnicilor să returneze cadourile primite în cazul în care se hotărăsc să rupă relaţia. Aceste amendamente sunt aduse Codului Civil, dar nici cel Penal nu e mai prejos. În timp ce pedepsele pentru anumite infracţiuni – cum ar fi furtul – vor scădea, recidiviştii riscă să înfunde puşcăriile chiar şi câteva zeci de ani.

Despăgubiri logodnicei părăsite

Astfel, potrivit proiectului de Cod Civil, soţii care nu au de împărţit custodia copiilor minori vor putea divorţa rapid „pe cale administrativă“, adică la Starea Civilă. Cu logodna însă – reglementată în premieră de legea românească – este ceva mai complicat. Motivul: cel care refuză să-şi mai pună pirostriile după o perioadă în care şi-a „oficializat“ relaţia cu un inel va fi obligat să-i restituie „jumătăţii abandonate“ darurile primite „în considerarea logodnei sau pe durata acesteia (…) cu excepţia darurilor obişnuite“. „Clasificarea cadourilor – în obişnuite şi mai puţin obişnuite – se va face de către magistraţi, în funcţie de potenţa financiară a fiecărui cuplu“, au explicat legiuitorii.

inelMai mult, „cel care rupe logodna abuziv poate fi obligat la plata de despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate“, a explicat profesorul Marieta Avram, membru în comisia care a elaborat proiectul noului Cod Civil.Arest la domiciliu

Şi în noul Cod Penal se regăsesc modificări importante, cum ar fi arestul la domiciliu (persoana arestată nu va avea voie să-şi părăsească locuinţa), care implică obligatoriu o brăţară electronică pe care învinuitul va fi obligat s-o poarte permanent.

Pe de altă parte, în timp ce pedepsele pentru unele infracţiuni vor scădea, cele pentru recidivişti cresc semnificativ. Practic, în cazul acestora, nu se va mai aplica pedeapsa cea mai mare – ca până acum – legea introducând „cumulul aritmetic“ al pedepselor, după sistemul american. Adică, pedepsele pentru fiecare infracţiune în parte vor fi adunate, rezultând astfel condamnări-record.

De asemenea, deşi reduce la 13 ani vârsta de la care minorii răspund penal, aceştia nu vor mai fi trimişi la închisoare, legea oferind drept alternativă o serie de „măsuri educative“.

Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei: „Este nevoie ca aceste coduri să intre în vigoare la cel puţin un an de la publicarea în Monitorul Oficial pentru ca magistraţii să se familiarizeze cu noile prevederi.”




Blog Stats

  • 312.729 hits
septembrie 2020
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Arhive

Top click-uri

  • Niciunul

Adormirea Maicii Domnului Ajunul Bobotezei Biserica Buna Vestire Capul Sfantului Ioan Botezatorul Ce-i de făcut când soţii nu se mai înţeleg? cel intai chemat Ce simbolizeaza semnul Crucii savarsit de credinciosi? ce să fac?” cinstit de musulmani Cred Crucea ... Cunoașterea lui Dumnezeu Căsătoria darul lui Dumnezeu De ce aprindem candele înaintea icoanelor? Despre pacat si boala Doamne DUMNEZEU Episcopul Nicomidiei [ TRINITAS TV ] Episcopul Romei [ TRINITAS TV ] Episcopul Tomisului [ TRINITAS TV ] Familia Familia creştină Focsani fraților! Hristoase Hristos Icoana Icoanele in cultul ortodox Iisus Hristos Inaltarea Domnului Inaltarea Sfintei Cruci Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post Intampinarea Domnului Izvorul Tamaduirii Izvorâtorul de mir Mitropolitul Moldovei [ TRINITAS TV ] Mitropolitul Țării Românești [ TRINITAS TV ] Mântuirea Nasterea Maicii Domnului Noi omule Ortodoxia Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ] Piata Unirii Pocainta Postul Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Predica la duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci Preot Tudor Marin Purtarea crucii Rugăciunea Rugăciune către Maica Domnului răbdare Saptamana Alba Sf. Ioan Botezatorul Sfantul Ierarh Nicolae Sfantul Pantelimon Sfintii 40 de Mucenici Sfintii Petru si Pavel Sfinţenia Sfânta Cruce Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul Triodul Urmarea lui Hristos Îngerii “Maica Domnului “Miluiește-mă „Femeie „Iartă-mă „Omul „Părinte