Pocăinţa, renaşterea morală a omului

Suntem în Postul Crăciunului, un timp al pocăinţei, când prin înfrânare şi rugăciune trebuie să ajungem mai des la Taina Pocăinţei, adică la Spovedanie. Dacă ar fi să definim pocăinţa, putem spune că este starea sufletească şi acţiunea în care o persoană recunoaşte că a greşit şi încearcă să îndrepte cele săvârşite sau să obţină iertare de la cel căruia i-a greşit. În contexte religioase, de obicei, se referă la regretarea unui păcat făcut înaintea lui Dumnezeu.

Pocăința, întoarcerea la viața cea conform firii

Cuvântul Domnului este foarte clar. Viața veșnică ne este dăruită prin iertarea fărădelegilor noastre. Iar iertarea nu se dă în nici un alt mod decât numai în Spovedanie. Însă, pentru a primi iertarea în Taina Sfintei Spovedanii nu este de ajuns numai simpla înșirare a păcatelor noastre.

Pocăinţa, întoarcerea la viaţă

În această a doua săptămână din perioada Triodului, Biserica ne propune să medităm prin Evanghelia citită duminică, la Pilda Întoarcerii Fiului risipitor. Această parabolă se referă în mod direct la noi toţi, întrucât în ea este descrisă istoria iconomiei lui Dumnezeu cu privire la mântuire; căderea omului din comuniunea cu Dumnezeu în robia patimilor, a omului care prin propria experienţă amară cunoaşte puterea pierzătoare a păcatului. Ea ne arată şi calea întoarcerii în braţele părinteşti. „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă”!

Pocăință, nu doar în post !

Ultimă sărbătoare cu ținere a lunii august și a anului bisericesc, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul ne cheamă la introspecție și ajunare chiar dacă ar cădea în orice zi din cursul săptămânii. Desigur că postirea nu este rânduită de Biserică doar ca semn de întristare pentru uciderea Îna­intemergătorului Domnului, ci și pentru a ne reaminti că lipsa pocăinței și înfrânării poate genera fapte reprobabile nu doar la nivel personal, ci și social.

Pocăinţa, întoarcerea la viaţă

În această a doua săptămână din perioada Triodului, pregătitoare pentru Postul Mare, Sfânta Biserică propune atenţiei noastre, prin Evanghelia citită duminică, pilda despre întoarcerea fiului risipitor. Ea se referă în mod direct la noi toţi, întrucât în ea este descrisă istoria iconomiei lui Dumnezeu cu privire la mântuire; căderea omului în robia patimilor, experienţa omului care cunoaşte puterea pierzătoare a păcatului. Păcatul este moarte, iar pocăinţa este întoarcere la viaţă. Împreună cu imnurile cântate în această duminică, parabola ne dezvăluie timpul pocăinţei ca fiind întoarcerea omului din exilul păcatului.

Pocăința, întoarcerea la viața cea conform firii

Cuvântul Domnului este foarte clar. Viața veșnică ne este dăruită prin iertarea fărădelegilor noastre. Iar iertarea nu se dă în nici un alt mod decât numai în Spovedanie. Însă, pentru a primi iertarea în Taina Sfintei Spovedanii nu este de ajuns numai simpla înșirare a păcatelor noastre.

Pocainta

„Un frate l-a intrebat pe Avva Pimen: „Am savarsit un mare pacat si voiesc sa ma pocaiesc trei ani”.