Zi: 4 februarie 2026
Predică la Taina Sfântului Maslu – Parintele Iachint 04.02.2026
Amintește-ți de vameșul, în ce fel se ruga pentru sine, și depășește-l
Tu, dar, fiule, când te apropii să te rogi Domnului, pleacă-te cu umilință în fața Lui, ca să nu ceri ceea ce ai considera că ți se cuvine datorită meritelor tale. Și dacă ai conștiința vreunei fapte bune, tăinuiește-o, ca prin tăcerea ta, Domnul să ți-o răsplătească însutit. Pune înainte păcatele tale, că Dumnezeu le șterge pe acelea, când tu te-ai mărturisit de ele. Să nu te îndreptățești când intri la rugăciune, ca să nu ieși osândit ca fariseul acela. Amintește-ți, spre exemplu, de vameșul, în ce fel se ruga pentru sine și depășește-l, ca să găsești iertarea greșelilor tale. Nu cu strigătul glasului să te rogi Aceluia care este cunoscător al celor ascunse, ci cu strigătul inimii tale bate la urechile Lui. Nu cu mulțimea cuvintelor să tinzi spre El, fiindcă nu prin multă vorbire, ci prin minte preacurată te place Dumnezeu.
Citește în continuare „Amintește-ți de vameșul, în ce fel se ruga pentru sine, și depășește-l”
Ce putem cere în rugăciune ?
– Cum ne putem da seama dacă ceea ce vrem să cerem în rugăciune este bun și folositor pentru noi? Dacă cer răbdare în boală și nu vindecare, e păcat?
– Răbdarea este o virtute, una dintre cele mai mari ale creștinătății. Mântuitorul Hristos ne îndeamnă: Când vă rugați, nu spuneți multe! Aceasta era și o reacție împotriva sporovăielilor pe care le practicau fariseii, pentru că Tatăl nostru știe de ce avem trebuință. Așa încât nu trebuie să stăruim prea mult în etalarea obiectivelor.
Dacă rugăciunea e sinceră, poți să crezi că ceea ce ceri de la Dumnezeu s-a și înfăptuit
– Într-o rugăciune au importanță formulele fixe (acatiste, paraclise)?
– Desigur că fiecare rugăciune are o formulă. Chiar și rugăciunea cea mai scurtă, Rugăciunea lui Iisus, numită și rugăciunea inimii, sau a minții, sau rugăciunea minții în inimă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!” are această formă. Da, este o formulă adoptată din vechime, din veacurile primare creștine și care este rostită în practica isihastă, fiind vorba despre o rugăciune continuă, atât în stare de veghe, cât și în stare de somn. Dar aceasta presupune o practică îndelungată și controlată. Așa încât, desigur că rugăciunea este alcătuită și din cuvinte. Cuvintele pot să fie imperfecte, dar într-o rugăciune fiecare cuvânt are un rost al lui și o lucrare a lui. E cuvântul care nu se mai reduce la filologie, ci care devine teologie, adică vorbire despre Dumnezeu sau cu Dumnezeu.
„Să ne smerim înaintea lui Dumnezeu ca vameşul”
![]()
Duminica trecută a început perioada liturgică a Triodului. Această primă duminică din Triod ne-a aşezat înainte Pilda Vameşului şi a Fariseului. În sinaxarul acestei duminici, Sfinţii Părinţi ne spun că „dumnezeiasca Evanghelie prin fariseu ne îndeamnă să ne ferim de păcatul mândriei sau al îngâmfării; iar prin vameş ne îndeamnă să ne însuşim smerenia şi pocăinţa, virtuţi potrivnice acestui păcat”.
Citește în continuare „„Să ne smerim înaintea lui Dumnezeu ca vameşul””
Ziua Judecății

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 733
„Pentru tot cuvântul deșert vom da seamă în ziua judecății; iar un sfânt părinte zice că de câte ori am vorbit, m-am căit. Mare este darul tăcerii! Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deșartă și învățăm a ne ruga. Părinții noștri vorbeau șapte vorbe pe zi, cum se spune, dar cu inima și cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morții și ziua judecății, încet-încet dobândim darul tăcerii și al rugăciunii.”
4 februarie – Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2026-02-04
| MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI Evanghelia de la Marcu |
is-a Domnul către ucenicii Săi: „În acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile cele din ceruri se vor clătina. Şi atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. Şi atunci pe îngerii Săi îi va trimite şi pe aleşii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. Învăţaţi de la smochin parabola: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara e aproape. Tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe acestea plinindu-se, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.“ |
Apostolul Zilei: 2026-02-04
| MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI Ap. II Petru |
ubiților, aceasta este acum a doua epistolă pe care v-o scriu. În ele caut să trezesc, în amintirea voastră, dreapta voastră judecată, ca să vă aduceți aminte de cuvintele cele mai înainte grăite de sfinții proroci și de porunca Domnului și Mântuitorului, dată prin apostolii voștri. Întâi, trebuie să știți că, în zilele cele de apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor și vor zice: Unde este făgăduință venirii Lui? Că de când au adormit părinții, toate așa rămân, ca de la începutul făpturii. Ei în chip voit uită că cerurile erau de demult și că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă și prin apă; și prin apă lumea de atunci a pierit înecată; iar cerurile de acum și pământul sunt ținute prin același cuvânt și păstrate pentru focul din ziua judecății și a pieirii oamenilor necredincioși. Și aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiților, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani și o mie de ani ca o zi. Domnul nu întârzie cu făgăduința Sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toți să vină la pocăință. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, și pământul și lucrurile de pe el se vor mistui. Deci, dacă toate acestea se vor desființa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblați întru viață sfântă și în cucernicie, așteptând și grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi! Dar noi așteptăm, potrivit făgăduințelor Lui, ceruri noi și pământ nou, în care locuiește dreptatea. Pentru aceea, iubiților, așteptând acestea, sârguiți-vă să fiți aflați de El în pace, fără prihană și fără vină. Și îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiți-o drept mântuire, precum v-a scris și iubitul nostru frate Pavel, după înțelepciunea dată lui, cum vorbește despre acestea în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înțeles, pe care cei neștiutori și neîntăriți le răstălmăcesc, ca și pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. Deci, voi, iubiților, cunoscând acestea de mai înainte, păziți-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâți de rătăcirea celor fără de lege, să cădeți din întărirea voastră, ci creșteți în har și în cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava, acum și în ziua veacului. Amin! |



is-a Domnul către ucenicii Săi: „În acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile cele din ceruri se vor clătina. Şi atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. Şi atunci pe îngerii Săi îi va trimite şi pe aleşii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. Învăţaţi de la smochin parabola: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara e aproape. Tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe acestea plinindu-se, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.“
ubiților, aceasta este acum a doua epistolă pe care v-o scriu. În ele caut să trezesc, în amintirea voastră, dreapta voastră judecată, ca să vă aduceți aminte de cuvintele cele mai înainte grăite de sfinții proroci și de porunca Domnului și Mântuitorului, dată prin apostolii voștri. Întâi, trebuie să știți că, în zilele cele de apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor și vor zice: Unde este făgăduință venirii Lui? Că de când au adormit părinții, toate așa rămân, ca de la începutul făpturii. Ei în chip voit uită că cerurile erau de demult și că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă și prin apă; și prin apă lumea de atunci a pierit înecată; iar cerurile de acum și pământul sunt ținute prin același cuvânt și păstrate pentru focul din ziua judecății și a pieirii oamenilor necredincioși. Și aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiților, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani și o mie de ani ca o zi. Domnul nu întârzie cu făgăduința Sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toți să vină la pocăință. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, și pământul și lucrurile de pe el se vor mistui. Deci, dacă toate acestea se vor desființa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblați întru viață sfântă și în cucernicie, așteptând și grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi! Dar noi așteptăm, potrivit făgăduințelor Lui, ceruri noi și pământ nou, în care locuiește dreptatea. Pentru aceea, iubiților, așteptând acestea, sârguiți-vă să fiți aflați de El în pace, fără prihană și fără vină. Și îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiți-o drept mântuire, precum v-a scris și iubitul nostru frate Pavel, după înțelepciunea dată lui, cum vorbește despre acestea în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înțeles, pe care cei neștiutori și neîntăriți le răstălmăcesc, ca și pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. Deci, voi, iubiților, cunoscând acestea de mai înainte, păziți-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâți de rătăcirea celor fără de lege, să cădeți din întărirea voastră, ci creșteți în har și în cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava, acum și în ziua veacului. Amin!