Zi: 28 iunie 2023
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, stâlpii Bisericii
La 29 iunie, Biserica prăznuiește „pe mai-marii apostolilor, pe dumnezeiescul Petru și pe Pavel, pe luminătorii lumii și propovăduitorii credinței, trâmbițele Ortodoxiei, pe tâlcuitorii învățăturilor, stâlpii Bisericii și stricătorii înșelăciunii” (Luminânda sărbătorii). Viața acestor corifei ai apostolilor, personalități covârșitoare ale istoriei Bisericii, este mai bine cunoscută decât a celorlalți ucenici ai Domnului, deși multe aspecte ale biografiei lor sunt neclare, iar cronologia este uneori ipotetică.
Citește în continuare „Sfinții Apostoli Petru și Pavel, stâlpii Bisericii”
Pavel Apostolul neamurilor
În primul veac al istoriei creştine cel mai important misionar al Bisericii a fost Sfântul Pavel, cunoscut ca Apostolul neamurilor. El a fost iniţial un persecutor al Bisericii lui Hristos, dar prin convertirea sa minunată pe drumul Damascului a devenit apostol. Înainte de acest moment Sfântul Pavel se numea Saul, fiind originar din Tarsul Ciliciei din Asia Mică. După ce părăseşte Damascul, unde a primit botezul, se retrage timp de trei ani în pustiul Arabiei, unde trăieşte în asceză şi rugăciune.
Dumnezeu așteaptă întoarcerea păcătoșilor
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, Cartea a Șasea, XLIV, 1-6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 13, pp. 268-269
„Scriind aceluiași Fabiu, Episcopul Antiohiei, care înclina întrucâtva și el însuși spre schismă, Dionisie al Alexandriei (…) ne istorisește, între alte fapte, și una cu totul minunată, care nu poate lipsi din cartea noastră și care este următoarea: «Îți dau numai acest singur exemplu care a ajuns până la noi. Trăia la noi un bărbat oarecare, cu numele Serapion, un moșneag credincios, care dusese mulți ani o viață fără cusur, dar care a căzut în ispită în cursul persecuției recente. Pentru aceasta s-a rugat și a plâns adeseori, dar nimeni nu i-a dat nicio atenție, întrucât el adusese jertfă zeilor păgâni. Căzând în boală, Serapion a petrecut trei zile fără să poată grăi ceva ori să-și revină. Abia în cea de a patra zi a început să se simtă mai bine, de aceea a chemat la sine pe fiul surorii sale și l-a întrebat: Până când mă țineți tot aici, nepoate? Te rog, grăbiți-vă și dezlegați-mă cât mai repede. Cheamă pe careva dintre preoți. Și spunând vorbele acestea, din nou i-a stat graiul. Copilul a alergat repede după preot. Era noapte și preotul era bolnav, încât n-a putut veni. Întrucât însă rânduise să se dea muribundului dezlegarea dacă va fi cerut-o înainte, pentru ca astfel să moară în nădejde, preotul a încredințat copilului o bucățică din Sfânta Împărtășanie, cu îndrumarea să i-o înmoaie în apă și să i-o vâre în gură bătrânului. Copilul a sosit acasă aducând cu sine Cuminecătura. Încă înainte de a intra în casă Serapion s-a trezit din nou și a zis: Ai venit numai tu, fiule; se vede că preotul n-a putut veni. Fă repede ceea ce ți-a spus să faci și pregătește-mă de drum. Copilul a înmuiat în apă Euharistia și apoi o puse în gura moșneagului. Acesta abia a reușit s-o înghită și și-a dat sufletul. Oare nu reiese de aici cu claritate că Dumnezeu l-a ținut în viață până ce-și primește dezlegarea, iar după ștergerea păcatelor, pentru multele lui fapte bune poate fi din nou recunoscut (ca creștin – n. pr. Teodor Bodogae)?».”
Citește în continuare „Dumnezeu așteaptă întoarcerea păcătoșilor”