Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Părintele Calistrat 29.06.2023

Sfântul Pavel, Apostolul apologet

Biserica primelor veacuri creştine a avut de înfruntat un război apologetic, care „se desfăşura simultan pe două fronturi”: cu iudaismul, asupra căruia, după cum am văzut, exista o bogată ascendenţă biblică, şi cu elenismul sau cultura clasică, unde a intervenit o stringentă nevoie de adaptare. Raportat la cel de al doilea aspect de interacţiune, primii apologeţi creştini aveau la îndemână relativ puţine trimiteri scripturistice prin care să-şi edifice atitudinea în polemica lor cu gândirea păgână. De amintit sunt aici trimiterile din Cartea Faptele Sfinţilor Apostoli: 14, 15-17; 17, 22-31; şi în Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel: 1, 19; 2, 16.

Apostolul Petru

Când parcurgem textele din Noul Testament este imposibil să nu remarcăm persoana Sfântului Apostol Petru. Parcurgând doar capitolul 2 din Faptele Apostolilor, vedem cum în urma predicii sale de după Pogorârea Duhului Sfânt devin creștini 3.000 de oameni, astfel constituindu-se prima comunitate din Ierusalim. Doar citind acest episod biblic ne putem da seama de importanța Sfântului Apostol Petru pentru creștinismul timpuriu. El era fratele Apostolului Andrei și în urma pescuirii minunate devine Apostol al lui Hristos, Care-i ­dă și numele de Petru. De la naștere a avut numele de Simon. Era de loc din Betsaida și se ocupa cu pescuitul pe Marea Galileei. De la această îndeletnicire este chemat de Domnul nostru Iisus Hristos să-I devină ucenic.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Aceşti doi mari Apostoli nu-şi au lauda de la oameni, ci de la Însuşi Domnul, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Pe Sfântul Apostol Petru, Hristos-Domnul l-a fericit pentru mărturisirea sa, numindu-l piatră, şi pe adevărul mărturisirii lui a zidit Biserica Sa. „Răspunzând, Simon-Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, răspunzând i-a zis: Fericit eşti, Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu Cel din ceruri. Şi Eu îţi zic ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 16-18). 

Lucrarea Apostolilor și chemarea noastră la propovăduire

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLVI, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 540-541

„Dacă doisprezece oameni au plămădit toată lumea, gândește-te cât de păcătoși și de răi suntem noi, când nu putem aduce la credință pe cei ce au rămas, deși suntem atât de mulți, deși suntem destul aluat pentru a plămădi mii de lumi.
Mi s-ar putea însă spune:
– Aceia au fost apostoli!
– Și ce-i cu asta? N-au trăit și ei cum trăiești și tu? N-au crescut și ei în orașe? Nu s-au bucurat de aceleași lucruri? N-au avut și ei câte o meserie? Erau, oare, îngeri? S-au pogorât din cer?
– Nu, dar au făcut minuni!
– Nu minunile i-au făcut pe ei mi­nunați! Până când vom între­buința minunile făcute de apostoli ca scuză pentru trândăvia noastră? Uită-te la ceata sfinților. Nu strălucesc datorită minunilor. Mulți au izgonit demoni, dar pentru că au săvârșit fărădelegi, n-au ajuns minunați, ci chiar au fost pedepsiți.
– Atunci, ce i-a făcut mari pe apostoli?
Disprețul averilor, disprețul slavei, despărțirea de toate grijile și afacerile lumești. Dacă n-ar fi făcut asta, ci ar fi fost robii patimilor, chiar dacă ar fi înviat mii de morți, n-ar fi avut nici un folos, ci ar fi fost socotiți niște șarlatani. Așa că viața omului îl face pe om strălucit. Ea atrage harul Duhului. Ce minune a făcut Ioan Botezătorul, cel care a adus la pocăință atâtea orașe? Că n-a făcut nici o minune, ascultă-l pe evanghelist: Ioan n-a făcut nici o minune (Ioan 10, 4).”

29 iunie – Sfintii Apostoli Petru si Pavel [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2023-06-29

Sfinţii slăviţii şi întru tot lăudaţii Apostoli PETRU şi PAVEL Evanghelia de la Matei (XVI, 13-19)

n vremea aceea, venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?“ Iar ei au răspuns: „Unii, Ioan Botezătorul; alţii, Ilie; alţii, Ieremia sau unul dintre profeţi“. Şi le-a zis: „Dar voi, voi cine ziceţi că sunt?“ Răspunzând Simon Petru, a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Viu!“ Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: „Fericit eşti, Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu Cel din ceruri. Şi Eu îţi spun ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi-ţi voi da cheile împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri“.

JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei (XI, 27-30)

is-a Domnul ucenicilor Săi: toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu-L cunoaşte pe Fiul decât numai Tatăl, şi nici pe Tatăl nu-L va cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi cel căruia va vrea Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni! Luaţi jugul Meu asupra voastră; şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastre! Că jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară“.

Apostolul Zilei: 2023-06-29

JOIÎN SĂPTĂMÂNA A PATRA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Sfinţii slăviţii şi întru tot lăudaţii Apostoli PETRU şi PAVEL Ap. Romani (XI, 13-24)

raţilor, v-o spun vouă, neamurilor: Întru cât sunt eu, deci, apostol al neamurilor, slăvesc slujirea mea, doar voi izbuti să aţâţ râvna celor din neamul meu şi să mântuiesc pe unii dintre ei. Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, dacă nu o înviere din morţi? Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, şi frământătura este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt. Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, şi părtaş te-ai făcut rădăcinii şi grăsimii măslinului, nu te mândri faţă de ramuri; iar dacă te mândreşti, nu tu porţi rădăcina, ci rădăcina pe tine. Dar vei zice: Au fost tăiate ramurile, ca să fiu altoit eu. Bine! Din cauza necredinţei au fost tăiate, iar tu stai prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te; căci dacă Dumnezeu n-a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine nu te va cruţa. Vezi deci bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: Asprimea Lui către cei ce au căzut în bunătatea Lui către tine, dacă vei stărui în această bunătate; altfel şi tu vei fi tăiat. Dar şi aceia, de nu vor stărui în necredinţă, vor fi altoiţi; căci puternic este Dumnezeu să-i altoiască iarăşi. Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul cel din fire sălbatic şi împotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu atât mai vârtos aceştia, care sunt după fire, vor fi altoiţi în însuşi măslinul lor.