Crema de nucă de cocos este un aliment bogat în nutrienți, calorii și grăsimi saturate, cu o mulțime de beneficii pentru sănătate. Există numeroase studii care relevă că acidul lauric pe care îl conţine poate fi folosit cu eficienţă în prevenirea și combaterea mai multor tipuri de cancer.
Lună: iulie 2023
Sănătatea tractului gastrointestinal și a microbiotei, esenţială în prevenirea alergiilor
Alergiile sunt reacții de hipersensibilitate la anumite substanțe. Principalul sistem implicat în alergii este sistemul imunitar. Persoana alergică are simptome neplăcute cauzate de ceea ce respiră, mănâncă sau atinge. Alergia la o anumită mâncare se manifestă prin dureri de stomac, reacţii cutanate, dureri de cap. A nu se confunda alergiile alimentare, care presupun participarea sistemului imunitar, cu intoleranțele alimentare, care nu implică reacții imunitare, ci au loc, de cele mai multe ori, din cauza unui deficit enzimatic.
Păcatul este asemenea unui venin puternic – cum ne vindecăm ?
Fiii lui Israel, când au ieșit din Egipt și mergeau spre pământul făgăduinței, au fost mușcați de șerpi. Dumnezeu, milostivindu-Se de ei, i-a poruncit lui Moise să înalțe un șarpe de aramă într-un copac înalt, pentru ca oamenii care fuseseră mușcați să privească la acel șarpe, spre vindecarea lor. Și ei, privind astfel, s-au vindecat (Numeri 21, 6-9). Citește în continuare „Păcatul este asemenea unui venin puternic – cum ne vindecăm ?”
Zâmbetul Maicii Domnului mi-a readus pacea
S-o iubim mult pe Maica Domnului. Să vă rugați ei cu metanierul, să citiți în fiecare zi Paraclisul ei și ne va duce pe toate în Rai.
Citește în continuare „Zâmbetul Maicii Domnului mi-a readus pacea”
Smerenia – imitarea lui Dumnezeu
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 5, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 216
„Venind harul îi învață să nu țină (în mare) cinste sufletul lor, (să nu creadă despre ei) că au progresat, ci să se considere în mod firesc de disprețuit. (Așa se face că), pe când sunt (plini) de cinste înaintea lui Dumnezeu, sunt (de disprețuit) înaintea (ochilor) lor; pe când progresează (în virtute) și în cunoașterea lui Dumnezeu, (se arată) ca și când n-ar ști nimic; pe când sunt bogați înaintea lui Dumnezeu, (sunt săraci) înaintea (ochilor) lor. Pentru că dacă Hristos, luând chip de rob (Filipeni 2, 7), a învins pe diavol prin smerenie; șarpele, la început, prin îngâmfare și mândrie a nimicit pe Adam. Același șarpe, ascunzându-se acum înlăuntrul inimilor, surpă și pierde neamul creștinilor prin mândrie.”
31 iulie – Sfântul și Dreptul Iosif din Arimateea [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-31
Apostolul Zilei: 2023-07-31
Duminica a VIII-a după Rusalii [Înmulțirea pâinilor] – Părintele Calistrat 30.07.2023
Grija cerească pentru pâinea pământească
În vremea aceea Iisus a văzut mulțimea de oameni şi I s-a făcut milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: Locul este pustiu şi vremea, iată, a trecut; deci, dă drumul mulțimilor ca să se ducă în sate să-şi cumpere mâncare. Iisus însă le-a răspuns: N-au trebuință să se ducă; dați-le voi să mănânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi pești. Şi El a zis: Aduceți-Mi-le aici. Şi poruncind să se așeze mulțimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi pești şi privind la cer, a binecuvântat şi, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii, mulțimilor. Şi au mâncat toți şi s-au săturat şi au strâns rămășițele de fărâmituri, douăsprezece coșuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei şi de copii. Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe țărmul celălalt, până ce El va da drumul mulțimilor. Matei 14, 14-22 Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor)
Citește în continuare „Grija cerească pentru pâinea pământească”
30 iulie – Sfântul Apostol Sila [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-30
Apostolul Zilei: 2023-07-30
Sacrificiul mamei este esența iubirii adevărate
Am găsit această discuție cu Părintele Paisie și o redau pentru a exprima ceea ce am observat în rolul mamelor pe care le cunosc.
Citește în continuare „Sacrificiul mamei este esența iubirii adevărate”
Postul în viața de familie trebuie adaptat la măsura fiecăruia
Despre însemnătatea postului s-a scris mult. Rolul lui principal este trezvia duhovnicească, concentrarea la rugăciune şi căinţa de păcatele săvârşite. „Să postim trupeşte şi sufleteşte”, citim la începutul Postului Mare. Este important nu atât postul, ca abţinerea de la anumite mâncăruri sau de la anumite fapte şi renunţarea la plăceri; toate acestea sunt ispite, prin care ni se oferă posibilitatea să creştem duhovniceşte. Postul înseamnă întărirea voinţei noastre, de care mulţi dintre noi ducem lipsă şi care trebuie educată la copii. Postul înseamnă deprinderea înfrânării trupului şi a dorinţelor noastre prin limitarea lor. Postul mai înseamnă şi lupta cu păcatul, rugăciunea profundă. Postul înseamnă pocăinţă.
Citește în continuare „Postul în viața de familie trebuie adaptat la măsura fiecăruia”
Cum obișnuim copilul cu postul ?
Copiii trebuie să postească, iar postul nu începe odată cu atingerea unei vârste, cum ar fi majoratul. Principiul educării sufletului şi a trupului în moderaţie şi autolimitare se statorniceşte în copilărie, iar cel care s-a obişnuit cu acesta de mic va trece uşor de toate posturile.
29 iulie – Sfânta Muceniță Teodota cu fiii săi [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-29
Apostolul Zilei: 2023-07-29
Libertatea lui „fac ce vreau”
Fac ce vreau eu, credinciosul şi smeritul ucenic al lui Iisus Hristos, iar nu ce i-ar plăcea demonului sălăşluind înlăuntrul meu sau târcolind în juru-mi să fac în numele aşa-zisei libertăţi instinctuale, în temeiul căruia mă ispiteşte spre a mă îndemna să mă dau rob lui şi duhurilor sale celor rele.
Soldăței de plumb
Soldații de pământ se întorceau întotdeauna acasă. Spre deosebire de cei de plumb, ce trăgeau, când li se termina muniția, cu bucăți din ei înșiși spre liniile inamice. Aveau grijă să le rămână întregi doar ochiul cu care priveau prin cătarea puștii și una dintre mâini pentru a putea vârî pe țeavă celălalt ochi, după ce mai înainte vârâseră fiecare deget de la mâna cealaltă.
Mulțumirea noastră și bunătatea lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia IX, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, pp. 112-113
„Pentru toate să-I mulțumim lui Dumnezeu, să fim recunoscători Celui care ne-a făcut atâta bine. Nici nu ne cere Dumnezeu ceva greu și împovărător, ci numai să mărturisim că ne-a făcut atâtea faceri de bine și să-I mulțumim pentru ele; nu pentru că are nevoie de ele – că este desăvârșit -, ci ca noi să învățăm să cunoaștem pe Dătătorul bunătăților; să nu fim nerecunoscători, ci să facem fapte de virtute vrednice de binefacerile Lui și de o atât de mare purtare de grijă. Făcând așa, Îl chemăm și mai mult în ajutor.
Citește în continuare „Mulțumirea noastră și bunătatea lui Dumnezeu”
28 iulie – Sfinţii Apostoli şi Diaconi Prohor, Nicanor, Timon şi Parmena [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-28
Apostolul Zilei: 2023-07-28
Ceea ce construim în viaţă trebuie să aibă la bază iubirea
Iubirea este certitudinea și emoția pe care o ai când te uiţi la celălalt și îl vezi perfect, complet, mai mult decât suficient. Într-o relaţie, iubirea înseamnă că l-ai ales pe omul acela, şi nu perspectivele pe care le ai lângă el sau pentru că arată aşa cum îţi place şi are un statut social bun. Cu toate că iubirea este perfectă, aceasta nu înseamnă că dispare suferinţa, tot trecem prin momente de durere, atunci când ne simțim trădați sau înșelați.
Citește în continuare „Ceea ce construim în viaţă trebuie să aibă la bază iubirea”
Rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii noastre
Cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat nestingherit după Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes (431), sinod la care s-a condamnat erezia lui Nestorie și s-a formulat esența doctrinei mariale ortodoxe, prin recunoașterea rolului Preasfintei Fecioare în împlinirea iconomiei mântuirii, prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Pregătind-o pentru a primi să nască pe Fiul, Duhul Sfânt a făcut-o pe Maica Domnului un ales chivot sfințit al lui Dumnezeu. De această sfințire se leagă și pururea fecioria sa, proclamată la Sinodul al V-lea Ecumenic de la Constantinopol (553).
Citește în continuare „Rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii noastre”
Cum putem să ne iubim aproapele și mai ales pe Dumnezeu ?
Mântuitorul ne învață că fără El nu putem face nimic. Nimic! Așadar, primul pas spre împlinirea poruncii iubirii, în dubla ei dimensiune, este să-L dobândim pe El. Și, Îl dobândim născându-ne „de sus”, „din Duh și din apă” prin Sfântul Botez, primind Viața Lui, Duhul Lui Cel Sfânt prin Taina Mirungerii, hrănindu-ne cu Trupul și sângele Lui prin Taina Euharistiei și trăind și crescând în Trupul Său Mistic, Biserica, pentru a dobândi viața de veci. Și pentru că aici, în Biserică și în această lume, înaintând pe calea împlinirii poruncilor în care „este ascuns Dumnezeu” ne rănim deseori în lupta noastră cu păcatul și cu moartea adusă de el, alergăm să ne vindecăm prin Taina Spovedaniei și la nevoie, prin Taina Sfântului Maslu.
Citește în continuare „Cum putem să ne iubim aproapele și mai ales pe Dumnezeu ?”
Cele trei inimi care bat în noi înșine
Trebuie să avem către noi înșine inimă de judecător, către aproapele inimă de mamă, iar către Dumnezeu inimă de fiu. Pe Dumnezeu suntem datori să-L iubim din toată inima noastră, din toată puterea și virtutea, fiind gata să ne dăm și viața pentru El, așa cum au făcut sfinții mucenici, cuvioși și ierarhi, care s-au jertfit pentru dragostea lui Hristos și pentru Evanghelie.
Citește în continuare „Cele trei inimi care bat în noi înșine”
Facerea sufletului
Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 111, în Părinți și Scriitori Bisericești (1983), vol. 80, pp. 276-277
„În ce privește venirea la existență a celor două, adică a sufletului și a trupului, timpul facerii este același, nici una primind facerea, cum am spus, înaintea celeilalte, sau după cealaltă, ca să nu se rupă specia formată ca întreg din două.
27 iulie – Sfântul Sfințit Mucenic și Tămăduitor Pantelimon [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-27
Apostolul Zilei: 2023-07-27
Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 26.07.2023
Consecinţele căderii primilor oameni în păcat
Învăţătura despre căderea primilor oameni în păcat și despre urmările acestuia este una fundamentală în planul mântuirii. După ce au căzut în păcat, primii oameni sunt scoşi din Eden, urmând să suporte consecinţele păcatului.
Citește în continuare „Consecinţele căderii primilor oameni în păcat”
Maica Domnului a ajuns la culmea îndumnezeirii, născându-L pe lisus Hristos
Ea este Mama lui Iisus Hristos și Mama tuturor celor care se mântuiesc. Cine a numit-o mai întâi Maica Domnului? Elisabeta, care purta în pântece pe Prorocul loan, cel care vorbea prin gura mamei sale către Fecioara Maria: „Și de unde mie cinstea aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?” (Luca 1, 43). Este cea profețită încă din Eden că va zdrobi capul șarpelui, ea ne va răscumpăra pe noi din căderea în păcat.
Citește în continuare „Maica Domnului a ajuns la culmea îndumnezeirii, născându-L pe lisus Hristos”
Virtutea tăcerii, izvorâtoare a nepătimirii
Într-o lume în care comunicarea este considerată drept o virtute în sine, tăcerea nu poate fi privită altfel decât un defect sau, în cel mai bun caz, drept o slăbiciune. Însă tăcerea este amintită des atât în Sfânta Scriptură, cât și în scrierile patristice ca un ajutor important în atingerea culmilor vieții spirituale. Un exemplu în acest sens îl regăsim și la Sfântul Arsenie cel Mare.
Citește în continuare „Virtutea tăcerii, izvorâtoare a nepătimirii”
Cum să ne raportăm față de întâmplările nefericite
Sfântul Vasile cel Mare, Epistole, Epistola 101, în Părinți și Scriitori Bisericești (2010), vol. 3, pp. 187-188
„Ar fi fost de dorit ca prima scrisoare pe care ți-o trimit să aibă o temă mai de bucurie. În ceea ce mă privește, așa s-ar fi petrecut lucrurile, pentru că vreau ca toți câți și-au pus în gând să urmeze viața evlavioasă să pășească zi de zi tot spre mai bine. Dar întrucât Domnul, Care îndrumă totdeauna viața noastră după înțelepciunea Lui cea negrăită, spre folosul nostru sufletesc, a rânduit să aibă loc și alt fel de întâmplări, care ți-au adus multe dureri, m-a îndrumat cu iubire, ca pe unul care sunt legat de tine prin dragostea cea întru Dumnezeu, și cum am aflat de la frații noștri despre întâmplarea care a dat peste tine, am socotit de cuviință să-ți adresez un cuvânt de întărire și de mângâiere. (…) Am preferat să-i fac modestiei tale o vizită măcar prin scrisoare, aducându-ți aminte că aceste întristări nu vin fără rost peste robii lui Dumnezeu, Care ne îndrumă viața ca să ne încerce dragostea adevărată față de El, Creatorul nostru. După cum pe atleți nevoințele alergării îi duc la răsplătiri, tot așa și pe noi, creștinii, încercarea ispitelor ne îndrumă spre desăvârșire dacă le primim pe cele rânduite de Dumnezeu cu răbdarea cuvenită și cu toată mulțumirea. Toate sunt îndrumate de bunătatea lui Dumnezeu. Nimic din cele ce se întâmplă nu trebuie să le primim cu întristare, chiar dacă ele ne-ar provoca pentru un timp vreo neplăcere. Căci și dacă n-am cunoaște motivele pentru care tot ce se întâmplă în viața noastră este văzut de Dumnezeu ca un lucru bun, totuși să fim convinși că oricum totul e în folosul nostru, fie ca răsplată pentru răbdare, fie pentru un suflet care ni s-a răpit; dacă ne-am lăsa copleșiți de răutatea care sălășluiește în lume, am ajunge să fim stăpâniți de păcat. Dacă nădejdea creștinilor s-ar mărgini numai la viața de pe pământ, desigur că s-ar crede că despărțirea timpurie a sufletului de trup ar fi ceva îngrozitor, dar dacă desfacerea sufletului de legăturile trupului e numai un început al adevăratei vieți pentru cei ce trăiesc după Dumnezeu, atunci de ce să ne întristăm ca și cei ce n-au nădejde (I Tesaloniceni 4, 13)? Roagă-te, deci, ca să nu fii copleșit de suferințe, ci să dovedești că ești deasupra lor și că le-ai biruit deja.”
Citește în continuare „Cum să ne raportăm față de întâmplările nefericite”
26 iulie – Sfântul Sfințit Mucenic Ermolae [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-26
Apostolul Zilei: 2023-07-26
Rai sau iad? Tu ce alegi?
Când avem gânduri bune, pașnice și liniștite, care iartă toată ocara – iată pacea noastră dumnezeiască, și bucuria, și liniștea! Iar când ne mâniem din pricina ocărilor ce ni se aduc, iată iadul nostru – totul se strică în noi, nu avem dorință de viață!
Nu spune nebunește: N-am niciun chef să mă rog
Nu fă din rugăciune roaba bunului tău plac. Nu spune nebunește: N-am niciun chef să mă rog. E o ocară adusă lui Dumnezeu, și adevărată hulă.
Citește în continuare „Nu spune nebunește: N-am niciun chef să mă rog”
Soarele și întunericul dinăuntrul nostru
Soarele, răsărind, trimite lumina sa pretutindeni, dar cei ce au boală la ochi, căutând la lumină, se vatămă. Cine este dar pricina vătămării: lumina sau boala ochilor? Arătat este că boala ochilor, iar nu lumina.
Citește în continuare „Soarele și întunericul dinăuntrul nostru”
Învățătura cea bună
Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a V-a, Cap. VIII, 54.2-54.4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, p. 342
„S-ar putea ca un om, din cei nepricepuți, să vină acolo unde tu predai gnoza și el să nu fie în stare să sesizeze adevărul; el te va înțelege greșit și va cădea; deci, spune Scriptura, fii atent cu folosirea învățăturii și închide izvorul cel viu care este în adâncul tău; închide-l tuturor celor ce se apropie fără judecată și dă băutură numai celor care însetează de adevăr. Ascunde adâncul cunoașterii (Romani 11, 13) tuturor celor care nu sunt în stare să-l primească! Acoperă groapa! Stăpânul gropii, gnosticul însuși, va fi pedepsit, spune Scriptura; că el este de vină că s-a smintit acela; sau pentru că acela a fost înghițit de măreția învățăturii, fiind încă mic la suflet, sau pentru că a dus la contemplație pe un om, care se găsea încă la fapte, desprinzându-l, prin încercarea sa, de la credința lui cea simplă. Va da argint (Ieșirea 21, 34), adică va da cuvânt și răspuns Voinței Atotputernice.”
25 iulie – Sfânta Cuvioasă Olimpiada [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-25
Apostolul Zilei: 2023-07-25
Deserturi simple cu sirop de agave
Zahărul integral de agave este un îndulcitor natural obținut din planta de agave. Se aseamănă la gust cu siropul de arțar şi poate fi utilizat pentru a îndulci băuturi, deserturi, prăjituri. De asemenea, se poate adăuga în musli, granula sau cereale fără adaos de zahăr pentru a le potenţa gustul.
Constipația cronică poate fi tratată prin dietă și stil de viață sănătos
Contracțiile musculaturii netede de la nivelul colonului au loc la intervale regulate, asigurând trecerea materiei nedigerate și eliminarea acesteia fără prea mult disconfort. Deși frecvența scaunului variază de la o persoană la alta, în mod normal acesta poate avea loc de la de trei ori pe zi până la de trei ori pe săptămână.
Citește în continuare „Constipația cronică poate fi tratată prin dietă și stil de viață sănătos”
Ce putere dobândim atunci când renunțăm la egoism ?
Printr-un asemenea suflet care, în locul egoismului, se umple de darurile Sfântului Duh, Dumnezeu lucrează, zidește, dărâmă și arde puterile vrăjmașe – așa cum un electrician se folosește de aparatul său electric de sudură.
Citește în continuare „Ce putere dobândim atunci când renunțăm la egoism ?”
Maica Domnului ne cheamă aproape de Hristos
Ați văzut cloștile cum își adună seara puișorii în jurul lor, cum îi acoperă și le dau căldură din trupurile lor? Așa face mama cloșcă, așa face mama mamă și așa face Maica Domnului.
Citește în continuare „Maica Domnului ne cheamă aproape de Hristos”
Domnul Hristos este binevoitor față de toți păcătoșii
Domnul Hristos este binevoitor față de toți oamenii, față de toți păcătoșii care nu vor să rămână păcătoși, față de toți păcătoșii care își schimbă viața prin darul lui Dumnezeu și devin sfinți prin puterea lui Dumnezeu.
Citește în continuare „Domnul Hristos este binevoitor față de toți păcătoșii”
Semnul Profetului Iona
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, Cartea a VI-a, Cap. XXIII, 3-4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 853-854
„După pilda Profetului Iona (Matei 12, 40), Domnul a prezis că Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului și totuși, după a șasea a sabatului, în care a fost răstignit, n-a fost între cei morți decât o zi și două nopți; atunci care este adevărul cuvântului dumnezeiesc și cum se află el? De bună seamă, este folosită aici figura numită sinecdocă, adică după ziua în care a fost răstignit a trecut o noapte și ziua următoare, iar în cealaltă noapte a înviat. Și astfel, adăugându-se și noaptea care a precedat zilei sale și ziua care a urmat nopții sale, se cunoaște că nu lipsește nimic timpului întreg, care se umple de la partea sa. Sunt pline Scripturile Sfinte de aceste exemple de socoteală, dar nu este loc să le amintim pe toate. Astfel, când zice psalmul: Ce este omul că-ți amintești de el (Psalmi 8, 4), prin parte se-nțelege totul, fiindcă printr-un singur om se arată tot neamul omenesc.”
24 iulie – Sfânta Mare Muceniță Hristina [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-24
Apostolul Zilei: 2023-07-24
Duminica a VII-a după Rusalii [Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum] – Părintele Calistrat 23.07.2023
A citi realitatea cu ochii lui Hristos
În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El, strigând şi zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeți că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credința voastră fie vouă! Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Şi, plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Şi, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetățile şi satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției şi vindecând toată boala şi toată neputința în popor. Matei 9, 27-35 Duminica a VII-a după Rusalii (Vindecarea a doi orbi şi a unui mut din Capernaum)
Citește în continuare „A citi realitatea cu ochii lui Hristos”
23 iulie – Sfântul Mucenic Apolinarie [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-23
Apostolul Zilei: 2023-07-23
Postul în viaţa copiilor noştri
Copiii nu vor fi obligaţi să respecte cu asprime toată pravila postului, dacă nu le va fi pe plac. În acest caz, postul nu ar aduce niciun folos sufletului, ci doar l-ar înăspri. Mântuitorul a spus: „…milă voiesc, iar nu jertfă” (Matei 9, 13).
Copiii trebuie să țină post înainte de a se împărtăși ?
Nu vom interzice, nu vom impune, ci vom lăsa ca el singur şi de bună voie să accepte acest mod de viaţă.
Citește în continuare „Copiii trebuie să țină post înainte de a se împărtăși ?”
Adevărata iubire este și exigentă
Exigența o exprimăm, mai întâi de toate, prin însuflețirea continuă a celui drag, prin încredințarea lui că este nesfârșit de prețios și de important, că dispune de toate cele necesare pentru a crește către o mai înaltă omenitate.
„Ascensiunea duhovnicească a persoanei se hrănește din Euharistie”
Liturghia este o lucrare de o viaţă întreagă. Nu există numai o liturghie după Liturghie, cum se spune de obicei, ci şi o liturghie înainte de Liturghie. Toată viaţa trebuie să fie liturgică. „Piatra din capul unghiului a Liturghiei noastre este de a şti dacă ea este trăită în vieţile noastre… adevărata noastră liturghie fiind un proces de convertire la Hristos, care reprezintă faptul vieţuirii creştine”, ne amintește un liturgist contemporan.
Citește în continuare „„Ascensiunea duhovnicească a persoanei se hrănește din Euharistie””
22 iulie – Sfânta Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-22
Apostolul Zilei: 2023-07-22
„Maica Domnului, pe tine te am de mamă !”
Atunci a mers în biserică, s-a așezat în fața icoanei Maicii Domnului din catapeteasmă, numită „Stăpâna îngerilor” și a spus: „Maica Domnului, de când am venit în Sfântul Munte, pe tine te am de mamă”. Și îndată a fost izgonit din inima lui gândul care îl lupta.
Citește în continuare „„Maica Domnului, pe tine te am de mamă !””
Chemare la o adâncă înţelegere a sensului existenţei
Sfântul Proroc Ilie, sărbătorit de Biserică la 20 iulie, este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți în rândul poporului credincios. Personalitatea lui a fost foarte prețuită de lumea satului românesc prin faptul că era considerat un sfânt care aduce ploile la vreme potrivită și protejează culturile de grindină și alte intemperii.
Citește în continuare „Chemare la o adâncă înţelegere a sensului existenţei”
Valoarea trupului
Metodiu de Olimp, Aglaofon sau Despre înviere, Discursul lui Metodiu, LIX, Părinți și Scriitori Bisericești (1984), vol. 10, pp. 165-166
„Celor care, ripostând, zic: De ce s-a spus că cugetul trupului este vrăjmășie față de Dumnezeu; că nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună? (Romani 8, 7) trebuie să li se dea același răspuns: că Apostolul n-a zis că acest trup, ci cugetul trupului poate să se supună Legii lui Dumnezeu. Or, acesta este cu totul altceva decât trupul. Ca și cum ar zice cineva: Impuritățile din argintul care n-a fost bine curățit, pentru a se face din el vas ales, nu se supun meșterului și nici nu pot să se supună. Acestea trebuie mai întâi separate și aruncate. Cel care a zis așa ceva n-a zis că argintul nu poate să devină vas ales, ci că impuritățile din el. La fel (și Apostolul), folosind cuvântul: «cugetul trupului», n-a vrut să spună că trupul nu poate să se supună «Legii lui Dumnezeu», ci pornirile care sunt în trup, adică înclinarea acestuia spre destrăbălare. Această înclinare a numit-o în alte locuri, când aluatul cel vechi al răutății și vicleniei (I Corinteni 5, 7-8), îndemnându-ne stăruitor s-o îndepărtăm cu desăvârșire de la noi, când lege care se opune legii minții și o înrobește pe aceasta (Romani 7, 23). Pentru că, dacă ar fi zis că trupul nu poate să se supună Legii lui Dumnezeu, atunci nici un reproș n-ar trebui să avem de la Dreptul Judecător, când prin intermediul trupului desfrânăm, jefuim și câte altele nu facem, pentru că este imposibil ca trupul să se supună Legii lui Dumnezeu. Cum ar putea fi condamnat trupul dacă viețuiește conform firii sale? El nici n-ar putea să trăiască în curăție și virtute, în cazul când a fost făcut să nu se supună binelui. Și dacă aceasta este firea trupului, că nu poate să se supună Legii lui Dumnezeu, iar Legea lui Dumnezeu este dreptate și neprihănire, atunci ar trebui ca nimeni să nu poată duce viață în feciorie și cumpătare.
Or, dacă unii trăiesc în abstinență și feciorie, supunându-și trupul (pentru că altfel este imposibil să se abțină de la păcat), înseamnă că trupul se poate supune Legii lui Dumnezeu.”
21 iulie – Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie, de la Agapia Veche [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-21
Apostolul Zilei: 2023-07-21
Sfântul Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul – Părintele Calistrat 20.07.2010
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, temei şi reprezentant al profeţilor
Astăzi, Biserica noastră îl cinsteşte pe Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul, bărbat înţelept, virtuos şi drept înaintea lui Dumnezeu, reprezentant al profeţilor Vechiului Testament, proroc mare nu pentru că ar fi scris mult, ci pentru râvna şi faptele sale minunate. El se bucură de multă cinstire, atât în iudaism, cât şi în creştinism, iar pentru credinţa sa este considerat, pe drept cuvânt, temei al prorocilor. A trăit cu 900 de ani înainte de naşterea Mântuitorului Iisus Hristos şi era fiul preotului Sovah din Tesba Galaadului.
Citește în continuare „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, temei şi reprezentant al profeţilor”
Sfântul Ilie și văduva din Sarepta Sidonului
Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântare la Petru Apostolul și Ilie Prorocul, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (2015), vol. 14, pp. 581-583
„Ilie intră și stă de vorbă cu femeia, pentru că avea drept temei cuvântul Stăpânului. Ce i-a spus Ilie? Dă-mi puțină apă ca să beau (III Regi 17, 10). Vezi înțelepciunea lui Ilie? Nu i-a cerut dintr-odată ce era mai greu, ci ce era mai ușor. Nu i-a spus: Dă-mi pâine, ci: Dă-mi apă. I-a cerut întâi apă, gândindu-se că, dacă are apă, poate să aibă și pâine. Dă-mi puțină apă, îi zice el. Femeia s-a dus și i-a adus apă, și el a băut. Îndrăznind, Ilie îi grăiește apoi așa: Adu-mi o bucată de pâine ca să mănânc (III Regi 17, 11). Văduva i-a răspuns: Viu este Domnul: căci n-am pâine, ci numai o mână de făină într-o vadră și puțin untdelemn într-un urcior; le voi pregăti, le voi mânca eu și copilul meu și apoi vom muri (III Regi 17, 12). Ce i-a spus Ilie? Du-te și fă o pâine numai pentru mine, ca să mănânc. După aceea vei face și fiului tău și veți mânca și voi (III Regi 17, 13). – Ce faci, Ilie? Fie, vrei pâine! Dar de ce ceri să-ți facă ție separat și ție mai întâi? N-ar trebui să [te] mulțumești că mănânci cu copilul? Vrei să mănânci tu singur, iar copilul să moară de foame? Nu vreau să moară copilul de foame, ci să-i fac bine. Cunosc bogăția Stăpânului meu. Văduva totuși nu s-a tulburat, nici n-a gândit ceva nelalocul lui; n-a zis: Tu ai adus foametea aceasta și vrei să fii hrănit de mine cu rămășițele foametei? (…) N-a grăit așa femeia, ci, ajungând un nou Avraam, a intrat în casă și a făcut după cuvântul prorocului. Puteai vedea că văduva aceasta a fost mai ospitalieră decât Avraam. (…) Îndată ce prorocul a luat pâine și a mâncat, a și răsplătit-o. (…) Teasc și arie a ajuns casa văduvei. N-a fost nevoie de ploaie, de primăvară, de vară, de căldură, de vânt, de schimbarea vremurilor; a venit numai un singur cuvânt al prorocului, și acesta scos din propria sa voință, și a dat văduvei belșug.”
Citește în continuare „Sfântul Ilie și văduva din Sarepta Sidonului”
20 iulie – Sfântul și slăvitul proroc Ilie Tesviteanul [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-20
Apostolul Zilei: 2023-07-20
Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 19.07.2023
„Cred în Dumnezeu” nu înseamnă să pretind ca Dumnezeu să-mi împlinească toate cererile
Prin smerenie se biruiesc patimile sufletului nostru, sunt puși pe fugă demonii și, într-un chip tainic și mai presus de fire, sunt dezarmați cei care caută să ne facă rău.
A muri înseamnă a pleca puțin !
Fiii Bisericii nu folosesc cuvântul moarte pentru a defini trecerea unui suflet în eternitate.
Un gând care te face ca focul
Avva face parte din rândul celor mai mari asceți ai pustiului egiptean. Despre felul în care Sisoe îl vede pe Marele Antonie, întemeietorul monahismului, citim într-o apoftegmă destul de misterioasă: „Un frate s-a dus la avva Sisoe, pe muntele avvei Antonie, și, stând ei așa de vorbă, îl întreabă pe bătrân: «Încă nu ai ajuns la nivelul avvei Antonie, părinte?>. Bătrânul îi zice: «Dacă aș avea măcar unul din gândurile avvei Antonie, aș deveni tot numai foc>. Totuși, cunosc pe cineva care cu trudă i-ar putea duce gândul”.
Specific şi expresie uzuală în lirica Sfintei Scripturi
În orice limbă sau dialect (inaccesibil sau cvasi-uzual) poezia are în esență farmecul ei, rămânând totodată o entitate stilistică greu de definit. Cu atât mai dificil este atunci când vorbim despre „poezia biblică”. Geneza ei se revendică în legătură cu tradiția literaturii ebraice. Astfel, spre deosebire de alte creaţii lirice de factură profană, acest segment al textului sacru se indentifică prin stilul concis și dens al limbii de care se foloseşte. După părerea specialiștilor bibliști, poezia Scripturii conferă o atenție distributivă, nu numai asupra conținutului exprimat, ci și asupra modului de exprimare.
Citește în continuare „Specific şi expresie uzuală în lirica Sfintei Scripturi”
Biserica – școala sufletului
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XI, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 141-142
„Că și pentru asta vă chemăm des la biserică, nu ca să intrați numai, ci ca să și culegeți roade de pe urma venirii aici. Dacă veniți regulat, dar nu plecați de aici cu roade, nu veți avea nici un folos, nici de venirea la biserică și nici de șederea în biserică. Dacă vedem pe copiii noștri că nu învață nimic de la învățătorii la care i-am trimis, ținem de rău pe învățători și trimitem copiii la alți învățători, ce cuvânt de apărare mai putem avea când nu ne îngrijim de virtute nici atât cât ne îngrijim de cele pământești, când totdeauna ne întoarcem de la biserică cu tăblițele goale? Și totuși aici în biserică avem învățători mai mulți și mai buni! La fiecare slujbă vă dăm ca învățători pe profeți, pe apostoli, pe patriarhi și pe toți drepții. Și nici așa nu folosiți ceva! Ci, dacă bombăniți doi sau trei psalmi, iar rugăciunile obișnuite le spuneți la întâmplare și cum se nimerește, plecați acasă socotind că asta-i de ajuns pentru mântuirea voastră. N-ați auzit pe profetul care spune, dar, mai bine spus, pe Dumnezeu, Care grăiește prin profet, că poporul acesta cu buzele Mă cinstește, dar inima lor este departe de Mine (Isaia 29, 13)? Ca Dumnezeu să nu ne spună tot așa și nouă, șterge literele, dar, mai bine spus, zgârieturile, pe care diavolul le-a întipărit în sufletul tău și adu-mi mie inima ta curățită de toate grijile lumești, ca să pot înscrie pe ea cele ce vreau în toată libertatea. Acum, când mă uit în inima ta, nu văd altceva decât scrisul diavolului: jafuri, lăcomie, invidie, clevetire. De aceea când iau în mâini tăblițele sufletelor voastre, nici nu pot să le citesc, că nu găsesc pe ele cuvintele pe care duminica trecută v-am lăsat să vi le scrieți, ci altele în locul acelora, neînsemnate și urâte.”
19 iulie – Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel Mare [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-19
Apostolul Zilei: 2023-07-19
Hristos a simțit orice fel de suferință pe care noi am putea s-o avem ca oameni
Toate necazurile mari și mici, ale sufletului și trupului, venite peste toți oamenii în cursul vieții lor, până la o ușoară durere de cap, toate I-au fost cunoscute deplin.
Despre mode și modele. Ce rămâne ?
De cele mai multe ori, aproape reflex, asociem termenul de modă cu cea vestimentară, care are mai multe caracteristici speciale: s-a schimbat radical de-a lungul timpurilor; în ciuda unor tendințe globalizante care se manifestă de fapt doar în ceea ce numim generic Occident, depinde de gusturile și tradițiile fiecărui popor; e singura care face caz de ea însăși, organizând spectacole de prezentare a colecțiilor care năzuiesc să dea tonul general. De aceea, în paranteză fie spus, nu trebuie să ne șocheze prea tare – deși, desigur, avem deplina libertate să ne amuze – unele excese, căci ideea nu e ca acestea să fie purtate pe stradă, ci doar să sugereze posibile tendințe de croială, culori și combinații.
„Viața ta va fi răstignită înaintea ochilor tăi și nu îi vei da crezare”
Deuteronomul („a doua Lege”, în limba greacă) este ultima carte a Pentateuhului, colecția formată din primele cinci cărți ale Vechiului Testament şi care ilustrează învățătura pe care Dumnezeu o face cunoscută omenirii prin intermediul poporului Său, Israel. În esență, Cartea Deuteronomului rezumă întreg Pentateuhul, prezentându-se drept ultima cuvântare pe care Sfântul Proroc Moise o rostește, în șesurile Moabului, înainte ca poporul Israel să intre în pământul făgăduit de Domnul strămoșilor săi.
Citește în continuare „„Viața ta va fi răstignită înaintea ochilor tăi și nu îi vei da crezare””
Beția întunecă mintea
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facerea, Omilia XXIX, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, p. 368
„Cumplit lucru, iubite, cumplit lucru e beția! E în stare să betejească simțurile, să întunece mintea! Face mort și fără de putere pe omul înzestrat cu rațiune, pe omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ, legându-l cu lanțuri de nedezlegat. Dar mai bine spus omul beat e mai rău decât omul mort. Omul mort nu poate face nici rău, nici bine; omul beat, însă, bine nu poate face, ci numai rău; face de râs pe toți: și pe femeie, și pe copii, și chiar pe slugi. Prietenii se ascund și se rușinează, gândindu-se la rușinea lui; dușmanii se bucură, își bat joc de el, îl blestemă și aproape că îi spun aceste cuvinte: Trebuie, oare, să mai trăiască? Vita! Porcul! Se rostesc și alte cuvinte mai grele ca acestea. Bețivii sunt într-o stare mai rea decât cei ce se întorc din bătălii cu mâinile mânjite de sânge și purtați pe sus. Probabil că pe aceia mulțimea îi laudă din pricina trofeelor, a victoriilor, a rănilor și a loviturilor de moarte primite; pe bețivi, însă, îi nefericesc, îi numesc ticăloși și-i blestemă în fel și fel de chipuri. Poate fi, oare, om mai ticălos ca bețivul, care e mereu cu capul amețit de băutură, care toarnă vin în el în fiecare zi, de-și strică judecata gândurilor? De aceea un bărbat înțelept sfătuia, zicând: Temeiul vieții omului este pâinea și apa și haina și casa, ca să-i acopere urâțenia (Înțelepciunea lui Isus Sirah 29, 24); pentru ca omul, atunci când se îmbată, să nu se arate, să nu fie văzut de lume, ci să stea în casa lui, ca să nu ajungă de râsul tuturora și să fie temei de urâțenie.”
18 iulie – Sfântul Cuvios Pamvo [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-18
MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei |
n vremea aceea, tetrarhul Irod a auzit de faima lui Iisus. Şi le-a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul; el s’a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el“. Că Irod, prinzându-l pe Ioan, îl legase şi-l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său; pentru că Ioan îi zicea: „Nu-ţi este îngăduit s’o ai de soţie“. Şi voind să-l ucidă, s’a temut de mulţime, că-l socoteau profet. Dar prăznuind Irod ziua sa de naştere, fiica Irodiadei a jucat în faţa oaspeţilor şi i-a plăcut lui Irod. Pentru aceasta, cu jurământ i-a făgăduit să-i dea orice va cere. Iar ea, îndemnată fiind de mama ei, i-a zis: „Dă-mi aici, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul“. Şi regele s’a întristat, dar din pricina jurământului şi a celor ce şedeau la masă cu el, a poruncit să i se dea. Şi a trimis şi a tăiat capul lui Ioan, în temniţă. Şi capul lui Ioan a fost adus pe tipsie şi dat fetei, iar ea l-a dus mamei sale. Şi venind ucenicii lui, i-au luat trupul şi l-au înmormântat şi s’au dus să-I dea de ştire lui Iisus. Şi auzind Iisus, a plecat de acolo cu corabia la loc singuratic; dar mulţimile, aflând, au venit după El, pe jos, din cetăţi. |
Apostolul Zilei: 2023-07-18
MARŢI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Corinteni |
raților, preaslăviți pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, ca unele care sunt ale lui Dumnezeu. Cât despre cele ce mi-ați scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-și aibă femeia sa, și fiecare femeie să-și aibă bărbatul său. Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea și femeia bărbatului. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă lipsiți unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea, și iarăși să fiți împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre. Și aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă. Eu voiesc ca toți oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui; unul așa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca și mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă. Iar celor ce sunt căsătoriți le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! Iar dacă s-a despărțit, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul său; tot așa, bărbatul să nu-și lase femeia. Celorlalți le grăiesc eu, nu Domnul: Dacă un frate are o femeie necredincioasă și ea voiește să viețuiască cu el, să nu o lase. |
Preparate cu pulbere proteică din zer
Proteina din zer se obține prin separarea cazeinei din lapte. Zerul este rezultat în urma fabricării brânzeturilor. După ce s-a filtrat și purificat proteina produsă de zer, lichidul este transformat într-o pudră bogată în proteină de calitate, fără grăsimi și lactoză. Proteina din zer este considerată o proteină completă, deoarece conține toți cei 9 aminoacizi esențiali. Pulberea proteică din zer se consumă ca atare, adăugată în diverse rețete culinare, smoothie-uri, prăjituri, salate, supe, dulciuri, prăjituri etc.
Citește în continuare „Preparate cu pulbere proteică din zer”
Fructele şi legumele proaspete echilibrează pH-ul cavităţii bucale
Sănătatea cavității bucale este mult mai importantă decât am putea crede, fiind un indicator semnificativ al stării generale de sănătate. Este îndeajuns să ne gândim la o durere de dinți ca să realizăm importanța acesteia pentru întreaga stare de bine și pentru calitatea vieții.
Citește în continuare „Fructele şi legumele proaspete echilibrează pH-ul cavităţii bucale”
Eșecul dă posibilitatea reconstruirii sinelui
Timp de câteva zile, am auzit de la sora mea mai mică, care nu a intrat la liceul dorit, multe versiuni de regrete, priviri retrospective, lamentări, care au culminat într-o zi cu exclamația: „Ce urât se simte eșecul”. Într-o notă ușor ironică, i-am spus că e necesar să se obișnuiască cu sentimentul şi că e bine că se „antrenează” de mică.
Citește în continuare „Eșecul dă posibilitatea reconstruirii sinelui”
„Respiraţi-L pe Hristos neîncetat !”
Rugăciunea este respiraţie. Când omul respiră înseamnă că trăieşte şi aceasta îl însoţeşte pe tot parcursul vieţii. Oricine începe să spună rugăciunea, începe să-şi îndrepte întreaga sa viaţă, avându-l pe părintele său duhovnicesc drept călăuză. Aşa precum răsăritul soarelui trezeşte, luminează şi dă viaţă creaţiei, la fel se întâmplă şi atunci când Hristos, Soarele dreptăţii, răsare, cu ajutorul rugăciunii, în mintea şi inima omului, dându-i acestuia viaţa cea adevărată şi trezindu-l spre a face lucrările luminii şi ale zilei celei neînserate.
Citește în continuare „„Respiraţi-L pe Hristos neîncetat !””
Când plecăm la muncă, să-L luăm și pe Hristos în minte !
Să avem pe Hristos, și cu Dânsul pe toate le putem. Auzi ce spune Apostolul Pavel: „Toate le pot în Hristos, Cel ce mă întărește!” (Filipeni 4, 13). Iar fără de El, nimic nu putem face.
Citește în continuare „Când plecăm la muncă, să-L luăm și pe Hristos în minte !”
Poartă-L mereu pe Hristos în minte !
Când te duci la prășit, omule, și ai luat sapa pe umăr, ia-L și pe Hristos cu tine în minte: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)!”.
Citește în continuare „Poartă-L mereu pe Hristos în minte !”
Cum ne dăm seama dacă-L iubim pe Hristos ?
Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, Cuvântul XXII, 6, în Filocalia, vol. 12, (2009), pp. 165-166
„Să luăm aminte, iubiților, în chip drept la sfintele Sale porunci și să tăiem voile noastre. Căci nu vom vedea lumina poruncilor, dacă-l iubim pe cel ce ne cinstește pe noi. Căci altfel ce vom face mai mult decât cele pe care le face păgânul? Te rogi pentru cei ce-ți fac bine? Dar și vameșul face aceasta (Matei 5, 46). Dacă te bucuri de cel ce te laudă, aceasta o face și iudeul. Deci ce faci mai mult tu, care ai murit păcatului și ești viu în Hristos Iisus? Dacă-l iubești numai pe cel ce te ascultă, ce faci mai mult decât un păcătos? Acestea le face și acela. Dacă-l urăști pe cel ce-ți pricinuiește dureri și nu te ascultă și pe cel ce te ceartă, faci și tu ceea ce face păgânul. Dar trebuie mai degrabă să te rogi pentru acesta, ca să fie iertat. Dacă te superi pe cel ce te defăimează, și vameșul face același lucru. Cercetează-te deci și tu, cel ce te-ai botezat în numele Său, dacă acestea sunt faptele în care s-a arătat; sau cum te vei arăta în ziua slavei Sale și cum vei fi încununat, dacă nu ai cununa pentru patimile pe care le-ai biruit, pe care le-a biruit mai înainte de tine și Împăratul tău, dându-Se pildă ție pe Sine. Căci, când Se va arăta în slava Sa Împăratul împăraților și Domnul domnilor și se va arăta, văzut de tot neamul omenesc, în marea Sa slavă, având semnele pe care le-a pătimit pentru noi, iar tu te vei arăta neavând patimile Sale în trupul tău, îți va spune: Nu te știu pe tine. Și, văzându-i pe toți sfinții care au murit pentru numele Său, având semnul Său, te vei rușina să apari în fața lor. Cercetează viața tuturor sfinților și-i vei afla pe ei ca pe cei ce au răbdat răul și nu l-au răsplătit cu rău. Căci sângele tuturor strigă: Răzbună-ne pe noi față de cei ce locuiesc pe pământ“ (Apocalipsa 6, 10). Iar eu, care am iubit toată odihna, ce voi spune în ziua aceea, văzându-i pe Proroci și pe Apostoli, și pe mucenici, și pe ceilalți sfinți, care, suferind răul de la alții, s-au arătat îndelung-răbdători, nerăspunzând răului cu rău, nici mâniindu-se, știind că nu este voia omului, ci nedreptatea diavolului, care i-a silit pe ei să le facă lor acestea. Cercetează-te deci și tu pe tine, iubite frate, ce faci și înțelege gândul pe care-l ai înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-l vei putea ascunde în ceasul acela.”
Citește în continuare „Cum ne dăm seama dacă-L iubim pe Hristos ?”
17 iulie – Sfânta Mare Muceniță Marina [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-17
LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei |
n vremea aceea, venind în patria Sa, Iisus îi învăţa în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: „De unde are el înţelepciunea aceasta şi puterile? Oare nu este acesta fiul teslarului? Au nu se numeşte mama sa Maria şi fraţii săi Iacob şi Iosif şi Simon şi Iuda? Şi surorile lui, oare nu sunt toate la noi? Deci, de unde are el toate acestea?“… Şi se poticneau întru El. Iar Iisus le-a zis: „Un profet nu e dispreţuit decât în patria sa şi în casa lui“. Şi n’a făcut acolo multe minuni, din pricina necredinţei lor. |
Apostolul Zilei: 2023-07-17
LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Corinteni |
raților, v-am scris în epistolă să nu vă amestecați cu desfrânații; dar nu am spus, desigur, despre desfrânații acestei lumi, sau despre lacomi, sau despre răpitori, sau despre închinătorii la idoli, căci altfel ar trebui să ieșiți afară din lume. Dar eu v-am scris acum să nu vă amestecați cu vreunul care, numindu-se frate, va fi desfrânat, sau lacom, sau închinător la idoli, sau ocărâtor, sau bețiv, sau răpitor. Cu unul ca acesta nici să nu ședeți la masă. Căci ce am eu ca să judec și pe cei din afară? Însă pe cei dinăuntru, oare, nu-i judecați voi? Iar pe cei din afară îi va judeca Dumnezeu. Scoateți afară dintre voi pe cel rău. Îndrăznește, oare, cineva dintre voi, având vreo pâră împotriva altuia, să se judece înaintea celor nedrepți și nu înaintea celor sfinți? Oare nu știți că sfinții vor judeca lumea? Și dacă lumea este judecată de voi, oare sunteți voi nevrednici să judecați lucruri atât de mici? Nu știți, oare, că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult, cele lumești? Deci, dacă aveți judecăți lumești, puneți pe cei nebăgați în seamă din Biserică să vă judece. O spun spre rușinea voastră. Nu este, oare, între voi nici un om înțelept, care să poată judeca între frate și frate? Ci frate cu frate se judecă, și aceasta înaintea necredincioșilor? Negreșit, și aceasta este o scădere pentru voi, că aveți judecăți unii cu alții. Pentru ce nu suferiți mai bine strâmbătatea? Pentru ce nu răbdați mai bine paguba? Ci voi înșivă faceți strâmbătate și aduceți pagubă, și aceasta, fraților! Nu știți, oare, că nedrepții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru. |
Duminica a VI-a după Rusalii [Vindecarea slăbănogului din Capernaum] – Părintele Calistrat 16.07.2023
Rugăciunea arhierească – ultimul gând pentru unitatea noastră
În vremea aceea Iisus, ridicându-Şi ochii către cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea. Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine, căci cuvintele pe care Mi le-ai dat, Eu le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ei sunt ai Tăi. Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat, ca să fie una, precum suntem Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât numai fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum vin la Tine şi pe acestea le grăiesc în lume, pentru ca bucuria Mea să o aibă deplină în ei. Ioan 17, 1-13 Duminica a VI-a după Rusalii (Rugăciunea lui Iisus)
Citește în continuare „Rugăciunea arhierească – ultimul gând pentru unitatea noastră”
16 iulie – Sfanta Muceniță Iulia [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-16
Apostolul Zilei: 2023-07-16
Dragostea este încercarea de a te schimba în bine împreună cu omul iubit
Dragostea înseamnă și efort, și responsabilitatea unuia pentru celălalt, este încercarea de a te schimba în bine împreună cu omul tău iubit, este permanenta descoperire reciprocă, este cunoaștere reciprocă.
Citește în continuare „Dragostea este încercarea de a te schimba în bine împreună cu omul iubit”
Dragostea se călește în greutăți
Dragostea se călește în greutăți, întărește caracterele amândurora și îi ajută să croiască împreună o singură cale pe care, pornind împreună, cei doi împreună și merg, doar înainte, pentru totdeauna.
Cum îți dai seama că e omul potrivit pentru tine ?
Îl vezi cum se manifestă, îi vezi naivitatea celuilalt, cumințenia, dorința de a se dărui, dar nu doar pentru plăceri; pentru că, de multe ori, dorința acoperă scopurile. Să aibă, deci, o identitate creștină și un eroism de a-și menține această identitate.
Citește în continuare „Cum îți dai seama că e omul potrivit pentru tine ?”
Credința vindecă
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Cincea, Cap. 1 și din Cartea a Șasea, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, pp. 369; 463-464.
„Cel ce crede în Mine, precum a spus Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui (Ioan 7, 38). Arată cum răsplata credinței se prelungește neîmbătrânită și că cel ce nu refuză credința se va bucura de darurile cele mai bogate de la Dumnezeu. Căci va fi atât de plin de darurile venite prin Duhul, încât se va îmbogăți de ele nu numai mintea lui, ci ele se vor revărsa și în inimile altora, ca undele unui râu, binele dăruit lui de Dumnezeu trecând și la aproapele lui. Aceasta le-a dat-o chiar ca o poruncă Sfinților Apostoli, zicând: În dar ați luat, în dar să dați (Matei 10, 8). (…) Bună e deci credința, căci ne pregătește pentru harul dat de Dumnezeu, în timp ce îndoiala ne păgubește. Căci omul care se îndoiește e nestatornic în toate căile lui, precum s-a scris (Iacov 1, 8), și nu va primi de la Domnul nimic.”
15 iulie – Sfântul Vladimir, Luminătorul Rusiei [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-15
Apostolul Zilei: 2023-07-15
Când e mai bine să taci, decât să vorbești ?
Cercetează bine toate lucrurile care-ți vin în inimă a le vorbi, înainte ca ele să treacă pe limbă și vei afla multe cărora e mai bine să nu le dai drumul din gură.
Citește în continuare „Când e mai bine să taci, decât să vorbești ?”
Cum să facem să nu judecăm pe ceilalți ?
Să zici că în acel frate aflându-se alte fapte bune ascunse, Dumnezeu a îngăduit căderea lui în acea greșeală pentru a-l păzi, a se considera totdeauna netrebnic pe sine și fiind defăimat de ceilalți, să devină smerit.
Citește în continuare „Cum să facem să nu judecăm pe ceilalți ?”
Cum ajungem în Împărăția cerurilor
Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, Cuvântul XVI, 2-3, în Filocalia (2009), vol. 12, pp. 113-114
„Să ne curățim inima și trupul de pofte, ca să ne mântuim de necurăție, când va ieși în întâmpinarea noastră. Căci toate acestea vor căuta să stăpânească sufletul când va ieși din trup. Dar virtuțile îi vor ajuta, dacă le-a dobândit. Care înțelept nu va voi să-și dea morții sufletul, ca să-l scape de toate acestea? Să ne punem deci toată puterea noastră – și mare este puterea Domnului nostru Iisus Hristos – ca să ajute smereniei noastre. Căci știe că (cel pe care-l ajută) este om și i-a dat lui pocăința până la ultima suflare. Să-ți îndrepți, deci, gândul spre Dumnezeu, ca să te păzească pe tine. Nu da atenție nevoii de lume, socotind că este vreo nădejde în ea, ca să te poți mântui când vei părăsi cele ale lumii și vei pleca din ea. Iar cele pe care le vei face pentru Dumnezeu, acelea le vei afla ca o bună nădejde în ceasul trebuinței. Urăște cuvintele lumii, ca inima ta să-L vadă pe Dumnezeu. Iubește să te rogi neîncetat, ca să ți se lumineze inima. Să nu iubești lenea, ca să nu te întristezi când vei ajunge la învierea drepților. Păzește-ți limba, ca să ți se lumineze inima. Să nu iubești lenevia, și frica lui Dumnezeu va locui în tine. Transmite acum bogatului lipsit de vedere (această frică), ca să nu fii disprețuit între sfinți și lipsit de bunătățile lor. Urăște pofta de mâncăruri, ca să nu te împiedice Amalic. Nu te grăbi în slujirile tale lui Dumnezeu (în liturghiile tale), ca să nu te mănânce fiarele. Iubește-i pe cei credincioși, ca să fii miluit prin ei. Dorește-i pe sfinți, ca râvna lor să te mănânce (mistuie). Adu-ți aminte de Împărăția cerurilor, ca dorirea ei să te atragă pe încetul spre ea. Gândește-te la gheena, ca să urăști faptele ce te duc la ea.”
14 iulie – Sfantul Apostol Achila [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-14
Apostolul Zilei: 2023-07-14
Eșecul dă posibilitatea reconstruirii sinelui
Timp de câteva zile, am auzit de la sora mea mai mică, care nu a intrat la liceul dorit, multe versiuni de regrete, priviri retrospective, lamentări, care au culminat într-o zi cu exclamația: „Ce urât se simte eșecul”. Într-o notă ușor ironică, i-am spus că e necesar să se obișnuiască cu sentimentul şi că e bine că se „antrenează” de mică.
Citește în continuare „Eșecul dă posibilitatea reconstruirii sinelui”
„Am greșit” are puterea de a izbăvi din iad
Dacă diavolul ar fi spus „am greșit”, ar fi devenit din nou înger. Dragostea lui Dumnezeu nu are margini. Însă diavolul are voință înțepenită, încăpățânare, egoism, nu vrea să se plece, nu vrea să se mântuiască. Înfricoșător lucru! Și aceasta deși au fost îngeri!
Citește în continuare „„Am greșit” are puterea de a izbăvi din iad”
Cei care se nevoiesc cu smerenie și nădejde la Dumnezeu se bucură
Când cineva suferă mult pentru păcătoșenia sa sau pentru nerecunoștința sa față de Dumnezeu, dar nădăjduiesc mult în El, va primi multă mângâiere dumnezeiască. Nu trebuie să deznădăjduim atunci când ne nevoim și nu vedem nicio sporire, ci o continuă stare pe loc.
Citește în continuare „Cei care se nevoiesc cu smerenie și nădejde la Dumnezeu se bucură”
Pocăința – leac împotriva nefericirii duhovnicești
Și cei mai duhovnicești oameni nu și-au asigurat viața lor. De aceea se și țin pe ei înșiși în „asigurarea” lui Dumnezeu și nădăjduiesc în El deznădăjduindu-se doar de „eul” lor.
Citește în continuare „Pocăința – leac împotriva nefericirii duhovnicești”
Originea răului
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a II-a, IV-V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1986), vol. 17, pp. 90-91
„Mă minunez, însă, cum nu se înspăimântă de ei înșiși acești oameni, când sunt purtați de mintea lor să rostească niște blasfemii atât de neîngăduite!
Nu este, deci, un gând binecredincios să spui că răul este făcut de Dumnezeu, pentru că nimic din cele contrarii nu vine de la contrariul său; nici viața nu naște moarte, nici întunericul nu este început al luminii, nici boala nu aduce sănătate; în schimbările stărilor sufletești schimbările se fac de la contrarii la contrarii; dar la nașteri, cel născut nu se naște din cineva care are o natură potrivnică lui, ci din cei de aceeași natură.
Dar pot fi întrebat:
– Dacă răul nu este nici nenăscut, nici făcut de Dumnezeu, de unde își are existența? Că nimeni din cei ce viețuiesc nu va spune că răul nu există! Ce să spunem?
– Răul nu are o existență vie și însuflețită, ci este o stare sufletească potrivnică virtuții, din pricină că cei care nu sunt cu luare aminte asupra vieții lor se depărtează de bine.
Nu căuta, dar, răul în afară de tine și nici nu-ți închipui o natură care să fie cauza răului, ci fiecare să se recunoască pe el însuși cauza răului care este în el.
Din relele care ni se întâmplă în viață, pe unele ni le aduce firea noastră omenească, de pildă: bătrânețea și bolile; altele sunt datorită întâmplării, de pildă: faptele, care, în afara gândului nostru, au cauze străine, adeseori dureroase sau vesele, de pildă: când găsești o comoară săpând o fântână sau când, ducându-te în piață, îți iese în cale un câine turbat; alte rele depind de noi, de pildă: a-ți înfrâna poftele sau a da frâu liber plăcerilor, a-ți stăpâni mânia sau a bate pe cel care te-a supărat, a spune adevărul sau a minți, a fi blând și măsurat sau îngâmfat și mândru. Peste toate acestea tu ești stăpân! Nu căuta începuturile lor în afară de tine, ci cunoaște că răul ia început din căderile cele din voia ta. Dacă răul ar fi fără voia noastră și nu cu voia noastră, atunci n-ar atârna asupra celor ce fac rău atâta frică de legi și nici n-ar fi atât de nemiloase pedepsele date de tribunale pe măsura faptelor săvârșite de răufăcători.”
13 iulie – Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-13
Apostolul Zilei: 2023-07-13
Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 12.07.2023
Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa
Icoana Maicii Domnului Prodromița
Citește în continuare „Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa”
„Aș vrea ca Maica Domnului să mă țină și pe mine în brațele ei așa cum Îl ține pe Hristos”
Maica Domnului nu ne lasă, ci ne poartă în spate, numai noi să vrem aceasta și să nu dăm din picioare, ca și copiii cei neastâmpărați.
Războiul are multe chipuri
Războiul este o realitate dureroasă în interiorul umanității. Ne duce cu gândul la confruntări între voințe îndârjite și ambiții nemăsurate. Ne vorbește despre cruzime și violență inimaginabile. Ne învață cât de fragilă și expusă la extincție este viața și cât de greu se obține pacea.
Cum va fi în Împărăția cerurilor
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XVI, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 204
„Când va veni ceea ce este desăvârșit, spune Pavel, atunci ceea ce este în parte se va desființa (I Corinteni 13, 10). Va suferi și el ce-a suferit Vechiul Testament, de la Noul Testament. Dar din pricina asta nu hulim Noul Testament cu toate că va fi desființat și el când vom dobândi Împărăția cerurilor. Atunci ceea ce este în parte se va desființa, spune Pavel. Așa stau lucrurile; totuși, spunem că Noul Testament este mare. Iar pentru că răsplătirile Noului Testament sunt mai mari, iar puterea Duhului e mai multă, este firesc să ni se ceară și mai mari străduințe. Că răsplătirile nu mai sunt: pământ în care curge miere și lapte, nici bătrâneți fericite, nici copii mulți, nici grâu și vin, nici turme de oi și cirezi de boi, ci cerul, bunătățile cerești, învierea, răsplata de a ajunge frați cu Unul-Născut, de a lua parte la moștenire, de a fi împreună slăviți cu El, de a împărați împreună cu El și alte nenumărate răsplătiri.”
12 iulie – Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-12
Apostolul Zilei: 2023-07-12
Cum să-L cunoști pe Dumnezeu ?
Mântuirea nu vine altfel decât dacă oamenii, în libertatea lor, doresc acest lucru. „Iubiți pe vrăjmașii voștri”, iată în ce constă vindecarea vieții istorice și mântuirea pentru veșnicie. Cel care a cunoscut iubirea față de vrăjmași L-a cunoscut pe Domnul Iisus.
Războiul are multe chipuri
Războiul este o realitate dureroasă în interiorul umanității. Ne duce cu gândul la confruntări între voințe îndârjite și ambiții nemăsurate. Ne vorbește despre cruzime și violență inimaginabile. Ne învață cât de fragilă și expusă la extincție este viața și cât de greu se obține pacea.
Comunicare și experiență nemijlocită
Majoritatea dintre noi ne-am născut și trăim într-o lume a cărții, iar formarea noastră se datorează în bună parte acestui mijloc de utilitate universală. Prin intermediul cărții ne-am bucurat de poveștile copilăriei, iar mai târziu de producțiile beletristice și de cele științifice și, nu în ultimul rând, din carte am aflat despre Cuvântul lui Dumnezeu și despre iconomia Lui pentru oameni. Chiar dacă în epoca noastră computerul devine tot mai prezent, nu trebuie să uităm faptul că una dintre funcțiile lui inițiale a fost, și încă mai este, aceea de a suplini cartea, imitând-o. Pe de altă parte, computerul, oricât de performant ar fi, nu-și poate nici el depăși condiția de mijloc sau mediu, ceea ce-l face iarăși să se asemene cu cartea.
Citește în continuare „Comunicare și experiență nemijlocită”
Răul din lume nu vine de la Dumnezeu
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a IX-a – Despre faptul că Dumnezeu nu este autorul relelor, II-III, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, pp. 159-160
„Asemănător acestuia și tot atât de nebun este și acela care spune că Dumnezeu este autorul relelor. Spun că amândoi săvârșesc un păcat tot atât de mare, pentru că amândoi tăgăduiesc pe Cel Bun: unul spunând că nu există Dumnezeu, iar celălalt hotărând că Dumnezeu nu este bun. Dacă Dumnezeu este cauza relelor, atunci e evident că nu e bun și, deci, și o afirmație și alta duc tot la tăgăduirea existenței lui Dumnezeu. De unde bolile? se întreabă ei. De unde morțile premature? De unde distrugerile complete ale orașelor? De unde naufragiile, războaiele, molima? Acestea sunt rele, spun ei, și sunt toate fapte ale lui Dumnezeu. Deci, pe cine altul putem socoti pricinuitor al acestor rele dacă nu pe Dumnezeu? Haide, dar, pentru că am dat de o problemă mult dezbătută, să încercăm să-i dăm o explicație clară și lipsită de confuzie, după ce vom pune mai întâi ca bază a discuției un principiu recunoscut de toată lumea, cercetând această problemă cu cea mai mare grijă. Un lucru trebuie să avem clar în mințile noastre: că odată ce suntem făptura bunului Dumnezeu, că odată ce suntem păziți de El, Care rânduiește pentru noi și pe cele mici și pe cele mari, urmează că nu putem suferi ceva fără voia lui Dumnezeu și că nici una dintre suferințele noastre nu este spre vătămarea noastră sau spre ceva asemănător; și deci nu trebuie să ne închipuim pentru noi o situație mai bună. Morțile vin de la Dumnezeu; dar moartea nu este un lucru rău, afară numai dacă-mi vorbești de moartea păcătosului; că pentru păcătos eliberarea de suferințele de pe pământ este început al chinurilor din iad, iar suferințele din iad nu au autor pe Dumnezeu, ci pe noi înșine. Începutul și rădăcina păcatului stau în noi și în libertatea voinței noastre. Am putea să nu avem nici o suferință dacă ne-am îndepărta de viciu; dar pentru că noi înșine, prin plăcere, ne-am lăsat ademeniți de păcat, ce motiv serios am putea invoca încât să nu fim noi înșine autorii suferințelor noastre?”
Citește în continuare „Răul din lume nu vine de la Dumnezeu”
11 iulie – Sfânta Mare Muceniță Eufimia [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-11
Apostolul Zilei: 2023-07-11
Salate de vară cu ulei de armurariu
Uleiul de armurariu este obținut prin presarea la rece a semințelor de armurariu, fiind folosit în mod frecvent pentru susținerea funcțiilor ficatului, are proprietăți curative pentru piele, digestie și echilibrul hormonal. Cu un gust tonic-amărui, uleiul de armurariu se poate integra cu ușurință în alimentație: în salate, terciuri, sosuri etc.
Alimentaţia corectă în boala de reflux gastroesofagian
Senzația de arsură în piept (refluxul gastroesofagian) și indigestia sunt semne ale unei relații defectuoase cu mâncarea. Cel mai adesea refluxul gastroesofagian se datorează unei disfuncții a mușchiului care închide etanș stomacul după intrarea alimentelor, mușchi numit sfincter esofagian inferior. De pildă, alcoolul, cafeaua și alte băuturi cofeinizate pot slăbi acest sfincter, iritând totodată epiteliul esofagului.
Citește în continuare „Alimentaţia corectă în boala de reflux gastroesofagian”
Hristos este Cel care îngrijește rănile noastre sufletești
Adeseori murim încetul cu încetul, și în virtutea acestei experiențe treptate a morții devenim din ce în ce mai capabili de a asuma tragedia istoriei umane și de a sesiza taina Ghetsimanilor și, poate chiar și a Golgotei.
Citește în continuare „Hristos este Cel care îngrijește rănile noastre sufletești”
„Fraților! Să credeți că este iad !”
Cuviosul Teodosie a adormit și când s-a trezit, după multe rugăminți ale fraților, a răspuns: „Fraților! Să credeți că este iad!”.
Citește în continuare „„Fraților! Să credeți că este iad !””
Mare e puterea rugăciunilor Preacuratei Maicii Domnului
Citește în continuare „Mare e puterea rugăciunilor Preacuratei Maicii Domnului”
Calea cunoașterii tainelor
Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 14, în Filocalica, Ed. Deisis, p. 179
„(…) Deci petrecând în aceste lucruri potrivit sfântului (Pavel) care zice: iar cetățenia noastră este în ceruri (Filipeni 3, 20), privind nu la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd (II Corinteni 4, 18), este luminat și crește în fiecare zi în vârsta duhovnicească, desființând cele ale cugetului pruncesc și înaintând spre desăvârșirea bărbătească (Efeseni 4, 13-14). De aceea, pe măsura vârstei i se schimbă și puterile și lucrările sufletești și se face mai viteaz și mai tare în făptuirile poruncilor lui Dumnezeu. Deci împlinindu-le pe acestea în fiecare zi, pe măsura lucrării lor iarăși se curățește și se învrednicește să vadă descoperiri ale unor mari taine, al căror adânc nu l-a văzut vreodată, nici nu poate să-l vadă (I Timotei 6, 16) nimeni din cei ce n-au luptat să se înalțe la o asemenea curăție. Iar «taine» numesc pe cele văzute de către toți dar neînțelese de către toți: fiindcă de la Duhul Care ne face noi, omul dobândește ochi noi, urechi de asemenea noi și de acum înainte nu mai vede cele sensibile în chip sensibil ca un om, ci, ajungând mai presus de om, vede cele sensibile în chip duhovnicesc. (…) Aude nu o voce sau voci de om, ci numai Cuvântul cel viu când iese prin vocea omului.”
10 iulie – Sfinții 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-10
Apostolul Zilei: 2023-07-10
Duminica a V-a după Rusalii [Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei] – Părintele Calistrat 09.07.2023
Să nu relativizăm credinţa noastră !
În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte, atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Și, iată, au început să strige și să zică: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoți afară, lasă-ne să intrăm în turma de porci. Atunci El le-a zis: Duceți-vă! Iar ei, ieșind, s-au dus în turma de porci. Și îndată toată turma s-a aruncat de pe țărm în mare și a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit și, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizații. Și, iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Iisus și, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. Iar Iisus, intrând în corabie, a trecut marea și a venit în cetatea Sa. Matei 8, 28-34; 9, 1 Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei)
Citește în continuare „Să nu relativizăm credinţa noastră !”
9 iulie – Sfântul Chiril, Episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-09
Apostolul Zilei: 2023-07-09
Ce are nevoie să învețe copilul tău de la tine
Mai întâi de toate păstraţi în inimile lor puritatea firească a copilăriei. Dumnezeu Însuşi ne ajută să facem aceasta. El ni-i predă pe copii curaţi şi puri şi ne oferă în ajutor pe îngerul păzitor. Dumnezeu a sădit în sufletele copiilor puritatea. Astfel, singura datorie ce le revine părinţilor este de a o păzi şi de a o face să se dezvolte. De cele mai multe ori însă, ei sunt aceia care greşesc şi distrug floarea gingaşă a purităţii copilăriei.
Citește în continuare „Ce are nevoie să învețe copilul tău de la tine”
Copiii se implică bucuroși în treburile zilnice făcute împreună cu părinții
Copiii se implică bucuroşi în activităţi comune cum ar fi gătitul: amestecă salatele, răzuie legumele, spală vesela. Cum să nu se bucure când participă la aceste treburi! Aici nu este vorba de un telefon mobil de jucărie sau de o maşinuţă de care s-au plictisit. Ce bucurie îi încearcă pe copii atunci când ajută la plantarea legumelor sau atunci când bat cuie cu ciocanul!
Citește în continuare „Copiii se implică bucuroși în treburile zilnice făcute împreună cu părinții”
Când treburile casnice se fac în comun, este mult mai ușor să-i implicăm și pe copii
Copilul nu își va însuși singur implicarea în sfera treburilor casnice. Deprinderile acestea nu se formează singure. Familiile în care implicarea copiilor în gospodărie este privită drept parte a educației sunt mult mai echilibrate. Când treburile casnice se fac în comun, este mult mai ușor să-i implicăm pe copii în ele. Copilului îi place că nu e doar consumator, că de la un anumit moment participă la gospodărie umăr la umăr cu toți ceilalți.
Prietenia-iubire e vârsta descoperirilor reciproce și a minunilor din jur
Să te rogi să ai privirea și inima curată! Iar de vrei să te întâlnești cu fata de care ești îndrăgostit, sau pe care o iubești de câțiva ani, să te pregătești să o mângâi doar cu privirea și cu gând curat și s-o îmbrățișezi cât de strâns vrei, doar cu atenția ta. Atenția este o formă de tandrețe care ne ajută să ne descoperim unul pe celălalt, să vedem ceea ce ochiul obișnuit, distrat, nu vede. Să vedem nevăzutul în cele ce se văd.
Citește în continuare „Prietenia-iubire e vârsta descoperirilor reciproce și a minunilor din jur”
„Îndrumătoarea” de la Neamţ
De șase veacuri, la Mănăstirea Neamţ se află una dintre cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului din ţara noastră. Ea este cunoscută sub numele de Îndrumătoarea şi este cinstită în Biserica Ortodoxă Română în fiecare an în ziua de 9 iulie. Este o icoană făcătoare de minuni la care şi-au plecat genunchii domnitori, ierarhi, boieri, preoţi şi creştinii noştri timp de veacuri, cerând ajutorul Maicii Preasfinte. Dacă ne gândim doar că în faţa ei a îngenuncheat marele nostru voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, ne încearcă o emoţie aparte atunci când ajungem în ctitoria lui de la Mănăstirea Neamţ şi ne rugăm în faţa icoanei ce se află în această biserică de la zidirea ei, la sfârşitul secolului 15.
Ce rol joacă experiența
Tinerii – și e în firea lor să fie așa – tind să respingă importanța experienței, considerând că mult mai importante sunt talentul, intuiția, inteligența și determinarea. La urma urmei, au (chiar dacă unii dintre ei nu știu asta…) un argument clasic în „Cidul” lui Corneille: „Je suis jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées/ La valeur n’attend pas le nombre des années” („Sunt tânăr, e drept, dar pentru cei bine născuți/ Valoarea nu așteaptă numărul anilor”).
De ce voiește Mântuitorul să avem milă ?!
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXIV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 744
„Dacă luăm aminte de noi înșine, putem să ne mântuim căutând leacurile milosteniei, ca să ne vindecăm rănile. Nu însănătoșează untdelemnul atât de mult trupul cât însănătoșează milostenia sufletul; milostenia face sufletul de nebiruit, iar diavolul nu-l poate doborî; ori de unde l-ar apuca îi scapă din mâini, că untdelemnul acesta nu-i îngăduie diavolului să ne apuce de spate. Să ne ungem, dar, necontenit cu acest untdelemn. Este temei de sănătate, dătător de lumină, pricină de bucurie.
– Dar cutare, îmi spui tu, are atâția și atâția talanți de aur și nu face deloc milostenie.
– Și te privește? Vei fi și mai admirat dacă, în sărăcia ta, ești mai darnic decât el. Lucrul acesta l-a făcut pe Pavel să admire pe macedoneni; nu că au dat milostenie, ci că au dat deși erau săraci (II Corinteni 9, 2).”
Citește în continuare „De ce voiește Mântuitorul să avem milă ?!”
8 iulie – Sfantul Mare Mucenic Procopie [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-08
Apostolul Zilei: 2023-07-08
Secularizare și sincretism
Secularizarea se întinde de la indiferența față de asceză și relativizarea credinței până la împotrivirea față de Biserică sau chiar despărțirea de ea, așa cum e cazul ereziilor și sectelor. De aceea, se poate spune că inclusiv sincretismul e produsul direct, chiar dacă mai puțin înțeles, al secularizării. În orice caz, secularizarea, ca fenomen esențial și insesizabil de despărțire de harul sfințitor, precedă totdeauna sincretismul, în calitate de fenomen vizibil și analizabil.
Butelci cu sfințenie
Înainte de a-și da sufletul, a simțit nevoia să se spovedească în fața celor ce se spovediseră toată viața la el. Să le arate, mai precis, cum izbutise să trăiască atât de mulți ani fără apă și fără mâncare. Nu coborâse niciodată de pe dealul unde își dusese zilele într-o bisericuță în care se găseau doar două icoane. Ieșise din bisericuța aceasta numai o singură dată, acum, la urmă, când toți cei din satul de la poalele dealului îl văzură pășind pe aer și oprindu-se deasupra lor, ca să-i cheme c-o voce surprinzător de veselă sus. Mai mult decât faptul că putea să plutească, i-a mirat veselia din vocea lui.
Marea Muceniţă a lui Hristos, Sfânta Chiriachi
În fiecare an în ziua de 7 iulie lumea ortodoxă o sărbătoreşte pe Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi, lăudând-o cu cântări duhovniceşti. Această martiră a lui Hristos a trăit în urmă cu peste 1.700 de ani, în timpul domniei împăratului persecutor al creştinilor Diocleţian (284-305).
Citește în continuare „Marea Muceniţă a lui Hristos, Sfânta Chiriachi”
Cum să ne luptăm cu ispitele
Sfântul Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XXXIX, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 16, p. 216
„Mi s-a arătat odată un demon foarte înalt în scornirea nălucirii și a îndrăznit să spună: Eu sunt puterea lui Dumnezeu și: Eu sunt providența. Ce dorești să-ți dăruiesc? Iar eu am suflat și mai mult împotriva lui, chemând numele lui Hristos și am încercat să-l lovesc. Și mi s-a părut că l-am lovit și îndată acesta, cât era de mare, a dispărut cu toți dracii lui, întru numele lui Hristos. Și a venit altă dată vicleanul, când posteam, cu înfățișare de monah, aducând nălucirea unor pâini. Și mă sfătuia zicând: Mănâncă și oprește-te din multele osteneli. Ești om și tu; și vei slăbi. Iar eu pricepând uneltirea lui, m-am sculat să mă rog. Iar acela n-a putut răbda. Ci s-a mistuit și a dispărut ieșind prin ușă ca un fum. De câte ori nu mi s-a arătat în pustie nălucirea aurului, cerându-mi doar să-l ating și să văd. Dar eu rosteam împotriva lui un cuvânt din psalmi și el se topea. De multe ori mă loveau pricinuindu-mi răni, iar eu ziceam: Nimic nu mă va despărți de dragostea lui Hristos (Romani 8, 35). Și ei, după aceea, se loveau mai mult între ei. Nu eu eram cel ce îi oprea pe ei și îi alunga, ci Domnul, Care zice: Am văzut pe Satana ca un fulger din cer căzând (Luca 10, 18). Iar eu, fiilor, amintindu-mi de spusa Apostolului, le înscriam acestea în mine, ca să învățați că nu trebuie să slăbiți întru nevoință, nici să vă temeți de nălucirile diavolului și ale dracilor lui.”
7 iulie – Sfanta Mare Mucenita Chiriachi [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-07
Apostolul Zilei: 2023-07-07
Lupta duhovnicească ‒ de ce și pentru ce ?
Lupta în viața duhovnicească este nevăzută, căci duhul care o poartă este nevăzut. Nu se cade ca ea să fie îndreptată împotriva oamenilor văzuți, cu care noi adesea, din neînțelegere, intrăm în relații de vrăjmășie, ci împotriva patimilor din noi și a dracilor din afara noastră.
Citește în continuare „Lupta duhovnicească ‒ de ce și pentru ce ?”
„Întru necaz M-ai chemat și te-am cercat la apa certării” ‒ cuvânt despre scopul suferinței
Ne este foarte greu să acceptăm suferinţa în viaţa noastră, ea este aceea care rupe şi desface egoismul din noi (precum gerul face cu trunchiul copacului), lărgindu-ne inima spre a-L primi pe Dumnezeu. Este adevărat că acest proces de creştere este unul dureros, dar precum Însuşi Dumnezeu-Cuvântul Și-a asumat această cruce a durerii, asemenea şi noi suntem chemaţi să ne purtăm crucea, astfel încât inima noastră să devină o inimă mare, care să poată cuprinde toată lumea, agonisindu-şi o nouă calitate: mărinimia.
Lui Dumnezeu Îi este dor de fiecare om, nouă ne este dor de El ?
Dorul lui Dumnezeu după cel mai mare păcătos este neasemănat mai mare decât dorul celui mai sfânt om după Dumnezeu.
Citește în continuare „Lui Dumnezeu Îi este dor de fiecare om, nouă ne este dor de El ?”
Modernitatea şi premisele ei
În general, ştiinţa modernă este percepută ca fiind total diferită de ştiinţele Evului Mediu şi de cele ale Renaşterii, detaşată de tradiţia celor două perioade. Ideologiile raţionaliste şi scientiste consideră ştiinţa modernă superioară ştiinţelor din Evul Mediu şi din Renaştere (Cf. Apologetica Ortodoxă, vol. I, coordonator Adrian Lemeni, Ed. BASILICA, Bucureşti, 2013, p. 294), mai ales că aceasta avea o mentalitate total diferită de ştiinţele Renaşterii, precum şi o aplicabilitate practică în societate. Omul modern trăieşte cu impresia iluzorie de a-şi fi inventat propria tradiţie, care nu are nimic în comun cu trecutul, că s-a emancipat de tutela vechilor tradiţii (Antichitate şi Evul Mediu) şi astfel, în ansamblu, Modernitatea se socoteşte a fi superioară, doar prin simplul fapt că este modernă, adică ulterioară celorlalte epoci şi concepţii.
Împlinirea voii lui Dumnezeu
Sfântul Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XII-XVI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 3, pp. 471-474
„Noi, creștinii, care am început să numim în rugăciune pe Dumnezeu Tată, ne rugăm să vină la noi și Împărăția lui Dumnezeu. Adăugăm și zicem: Facă-se voia ta în cer și pe pământ nu pentru ca Dumnezeu să facă ce vrea El, ci pentru ca să putem noi face ce vrea Dumnezeu. Căci cine-L împiedică pe Dumnezeu să facă ce vrea? Dar fiindcă suntem împiedicați de diavolul să ne supunem lui Dumnezeu cu tot sufletul și cu toate faptele noastre, de aceea ne rugăm să se facă în noi voința lui Dumnezeu. Și ca să se facă aceasta în noi, este nevoie de voința lui Dumnezeu, adică de ajutorul și de ocrotirea Lui, fiindcă nimeni nu este puternic prin forțele sale, ci prin voia și mila lui Dumnezeu. (…) Cerem să se îndeplinească voința lui Dumnezeu în cer și pe pământ, fiindcă și una, și alta au în vedere ființa noastră, mântuirea noastră. De vreme ce avem trupul din pământ și sufletul din cer (Facerea 2, 7), suntem în același timp pământ și cer și de aceea ne rugăm să se facă voia lui Dumnezeu și-ntr-o parte și-n cealaltă, adică și în corp și în spirit. Căci este luptă între corp și spirit și zilnică neînțelegere și confruntare între acești doi adversari încât nu facem ceea ce voim, pentru că spiritul tinde la cele cerești și divine, pe când corpul poftește la cele pământești și vremelnice. Și de aceea cerem ca între acestea două, cu darul și ajutorul lui Dumnezeu, să fie unire, pentru ca Dumnezeu cu voința Lui să ne mântuiască și sufletul și corpul, să ne țină sănătos sufletul renăscut prin El. (…) De aceea și în rugăciuni zilnice și continuu cerem să se facă pentru noi voia lui Dumnezeu și în cer și pe pământ; fiindcă voia lui Dumnezeu este să se supună cele pământești celor cerești; să fie conducătoare cele spirituale și divine. (…) Să facem rugăciunea noastră pentru mântuirea tuturor, pentru ca, precum în cer, adică în noi, s-a făcut voia lui Dumnezeu, căci prin credința noastră, suntem din cer, la fel și pe pământ, adică în cei ce nu voiesc să creadă, să se facă voia lui Dumnezeu, pentru ca toți cei ce aparțin primei nașteri, pământene, să înceapă a fi cerești, născuți din apă și din duh (Ioan 3, 5).”
6 iulie – Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-06
Apostolul Zilei: 2023-07-06
Predică la Taina Sfântului Maslu – Părintele Calistrat 05.07.2023
Sfântul Atanasie, părintele monahilor athoniți
Biserica Ortodoxă îl sărbătorește astăzi pe părintele monahilor athoniți, Sfântul Atanasie. Era originar din Trapezunt și a primit la botez numele Avraamie. A studiat la Constantinopol în timpul împăratului roman Lekapenos. După ce termină studiile este numit profesor de împăratul Constantin al 7-lea Porfirogenetul.
Citește în continuare „Sfântul Atanasie, părintele monahilor athoniți”
Înălțimile Înțelepciunii
Origen, Despre principii, Cartea a IV-a, X, 4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 8, p. 312
„Iar pentru ca să nu se pară că e greșit să numim realitățile duhovnicești cu neputință de realizat, vom folosi ca exemplu un cuvânt din Pildele lui Solomon, unde se spune: vei dobândi cunoștința de Dumnezeu (Pilde 2, 5), căci realitățile duhovnicești nu le gustăm cu simțuri trupești, ci cu un alt simț, numit dumnezeiesc. Cu acest simț trebuie să contemplăm și noi pe fiecare din aceste ființe cugetătoare, (…) și cu el trebuie să ascultăm ce zicem și să cugetăm ce scriem. Căci ființa dumnezeiască știe chiar și ce medităm noi în tăcere în lăuntrul nostru.”
5 iunie – Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei, Episcopul Tirului [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-05
Apostolul Zilei: 2023-07-05
Mântuirea – darul lui Dumnezeu
Suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.
Maica Domnului – o legătură concretă între lumea dumnezeiască și lumea creată
Fecioara și Maica Domnului, are un rol esențial în Întruparea lui Hristos. Ea este „pământul” sau „materia” care va zămisli – după ce „puterea Celui Preaînalt” o va fi umbrit (Luca 1, 35) – un Nou Adam (Hristos) și o nouă creație.
Cum s-o cinstim noi, credincioșii, pe Maica Domnului ?
Majoritatea textelor liturgice accentuează rolul hristologic care îi îngăduie Mariei posibilitatea de a acționa ca mijlocitoare între Dumnezeu și omenire. În aproape fiecare caz, ea nu Îi ia locul Fiului ca principal mijlocitor între oameni și Dumnezeu; mai degrabă, ea reprezintă, precum îngerii și sfinții, un personaj abordabil din tărâmul ceresc, care le permite credincioșilor să se apropie și mai mult de Mântuitorul Hristos.
Citește în continuare „Cum s-o cinstim noi, credincioșii, pe Maica Domnului ?”
Harul, credinţa şi faptele bune, elementele existenţial-mântuitoare
Şi în cele privitoare la credinţă există sensibile diferenţieri şi nuanţe, dat fiind faptul că Adevărul în care credem şi pe care îl mărturisim nu poate fi găsit pe mai multe căi, nu se adevereşte în mai multe persoane şi nici nu se poate deduce prin diferite concepte sau interpretări filosofice. Adevărul Bisericii şi credinţa ortodoxă reprezintă una şi aceeaşi stare de fapt, confirmând o singură finalitate, personală şi unică, în Persoana Mântuitorului Hristos. Acest lucru se găseşte negreşit conformat în cuvintele Sale testament: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”.
Citește în continuare „Harul, credinţa şi faptele bune, elementele existenţial-mântuitoare”
Dumnezeu cunoaște gândurile
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXI, 4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 234
„Dacă nu ne lenevim și nu lăsăm loc gândurilor dezordonate ale răutății, ci cu voia împingem mintea și gândurile noastre către Domnul, atunci și Domnul, cu voia Sa, va veni spre noi și ne va aduna în jurul Lui. Pentru că toată plăcerea și slujirea (lui Dumnezeu) ține de gânduri. De aceea, sârguiește-te să placi Domnului, așteaptă-L mereu înlăuntrul tău, caută-L cu gândurile tale, obligă și forțează-ți voința și hotărârea să tindă pururea către El și să vezi cum vine și-Și face sălaș în tine. Cu cât îți concentrezi mintea spre căutarea Lui, cu atât mai mult El (voiește), împins de îndurarea și bunătatea Sa, să vină la tine, să-ți dea odihnă; pentru că El stă și privește către gândul, cugetele și reflexiunile tale; El vede cum Îl cauți: fie din toată inima, fie în chip trândav și nepăsător. Și dacă vede că ai zel în căutarea Lui, numaidecât Se arată și Se lasă văzut de tine, îți dă ajutorul Lui, te face victorios și te izbăvește de dușmanii tăi. Deci, văzând mai întâi că Îl cauți și că îți pui nădejdea neîncetat în El, (numaidecât) te învață și-ți dă rugăciunea cea adevărată și iubirea cea adevărată, care sunt în El, iar El Se face totul pentru tine: pătimitor, pom al vieții, mărgăritar, cunună, ziditor, agricultor, pătimitor și nepătimitor, om, Dumnezeu, vin, apă, vie, miel, mire, luptător, armă, Hristos fiind totul întru toate (I Corinteni 15, 28).”
4 iulie – Sfantul Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-04
Apostolul Zilei: 2023-07-04
Salvia poate curăţa terenurile poluate sau radioactive
Oamenii de ştiinţă susţin că salvia, cunoscută şi sub denumirea populară de iarba Sfântului Ioan, reprezintă soluţia pentru decontaminarea de metale grele a unor terenuri, precum cele folosite pentru depozitarea acumulatorilor de maşini sau solurile expuse radiaţiilor. Cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGVLFPM) Buzău au arătat că salvia este o plantă des folosită în industria alimentară, dar are şi valenţe, puţin cunoscute, în zona agricolă.
Citește în continuare „Salvia poate curăţa terenurile poluate sau radioactive”
Fructele de pădure, luptători redutabili împotriva cancerului
Vara ne oferă unul dintre cele mai bune prilejuri de a ne revigora organismul. Este prin excelență sezonul fructelor și am face tare bine să profităm din plin de ele. Sigur, ne putem face și rezerve pentru sezonul rece, congelându-le sau deshidratându-le. Nici gemul sau dulceața nu reprezintă o idee rea, însă prin fierbere fructele își pierd mult din calitățile nutriționale și antioxidante.
Citește în continuare „Fructele de pădure, luptători redutabili împotriva cancerului”
Învățături simple de credință
Așa cum se păgubesc cei care dau aur și primesc înapoi noroi, la fel se păgubesc cei care fără cugetare adâncă arată celorlalți experiențele și stările lor duhovnicești.
Deosebirea binelui de rău
Sfântul Ioan Scărarul, Scara, Cuvântul al XXVI-lea, Editura „Cuvântul Vieții”, București, 2020, pp. 313-315
„Deosebirea binelui de rău este pentru cei nou-începători adevărata profundă cunoaștere de sine; pentru cei de pe treapta de mijloc este un simțământ înțelegător care poate deosebi cu dibăcie și fără greșeală binele firesc de rău, iar pentru cei desăvârșiți este o cunoaștere care are ființă în dumnezeiasca luminare și care poate lumina cu facla ei întunericul ce ființează în alții. Sau poate, îndeobște, deosebirea binelui de rău se cunoaște și este temeinica înțelegere a voii lui Dumnezeu în tot timpul, locul și lucrul, care înțelegere se află numai în cei ce au inima (Matei 5, 8), trupul și gura (Isaia 6, 7) curate. Cel care a surpat cu cucernicie pe cei uriași (cf. Marcu Pustnicul: uitarea, necunoașterea și trândăvia) a surpat împreună cu ei și pe ceilalți cinci, iar cel care s-a lenevit a-i doborî pe aceia nu va birui pe nici unul. Deosebirea binelui de rău este cuget neîntinat și simțământ curat. Nimeni din chipul călugăresc, auzind sau văzând vreun fapt mai presus de fire, să nu cadă (din neștiință) în necredință; unde va fi Dumnezeu, Cel mai presus de fire, acolo cele mai multe lucruri se săvârșesc mai presus de fire. De obicei, tot războiul satanicesc se ridică împotriva noastră din aceste trei apucături: sau din trândăvie, sau din trufie, sau din viclenia diavolilor. Prima e de plâns, a doua e de foarte mare jale, iar a treia este de trei ori fericită. Ca scop și dreptar al vieții după Dumnezeu, să folosim întru toate cugetul nostru, încât, cunoscând dincotro bate vântul, să știm încotro să întindem vântrelele bărcuței noastre. Întru toate isprăvile noastre după Dumnezeu, diavolii ne sapă trei gropi: prima, când se chinuiesc să ne împiedice a face fapte bune; a doua, când, după ce au fost biruiți în întâia, se căznesc ca isprava noastră să nu se facă după plăcerea lui Dumnezeu; și a treia, când hoții n-au nimerit nici în această țintă, atunci furișându-se, în sfârșit, în inima noastră, ne fericesc ca pe unii care am purtat starea noastră după plăcerea lui Dumnezeu. Groapa dintâi are vrăjmași sârguința și grija de moarte; a doua, supunerea și defăimarea de sine; iar a treia, necontenita defăimare de sine. Această osteneală este înaintea noastră până ce va intra în Locul cel sfânt din nou focul lui Dumnezeu (Psalmi 72, 16-17), pentru că atunci, în sfârșit, nu vor mai fi în noi ananghii din cunoașteri dobândite prin simțuri.”
3 iulie – Sfântul Ierarh Anatolie, Patriarhul Constantinopolului [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-03
Apostolul Zilei: 2023-07-03
Duminica a IV-a după Rusalii [Vindecarea slugii sutașului] – Părintele Calistrat 02.07.2023
„Vom sta în picioare și vom lupta până la moarte pentru legea creștinească”
„Fost-a gândul lui Dumnezeu cu Ștefan Voievod!” Aceste cuvinte ale cronicarului ar putea concentra nu doar viața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, ci și întreaga perioadă în care figura marelui voievod a strălucit mai mult decât a înaintașilor săi. Ștefan a fost cu adevărat mare, mai întâi de toate pentru că s-a făcut pe sine vas ales, purtând în sine gândul lui Dumnezeu, gând pe care l-a pus în lucrare spre slava Lui. Astfel, el nu a socotit islamul a fi o simplă amenințare a țării lui, ci asupra întregii creștinătăți, pe care o socotea a fi responsabilitatea sa, lucrul pe care Însuși Dumnezeu i-l încredințase. Ștefan cel Mare a urmat, așa cum era firesc, calea armelor, pentru a stăvili înaintarea turcilor spre Europa Centrală.
Citește în continuare „„Vom sta în picioare și vom lupta până la moarte pentru legea creștinească””
Logica credinței
„În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.” Matei 8, 5-13 Duminica a 4-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaşului)
2 iulie – Sfântul Voievod Ștefan cel Mare [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-02
Apostolul Zilei: 2023-07-02
Să vă iubiți atât de mult, încât din belşugul dragostei voastre să dați şi părinţilor
Să se iubească între ei atât de mult, încât din belşugul dragostei lor să dea şi părinţilor lor, împreună cu tot respectul şi recunoştinţa cuvenită lor. Iar dragostea lor să fie nobilă, încât fiecare soț să poarte grijă, cât poate de mult, de părinţii celuilalt. În păstrarea unităţii familiei ajută foarte mult ca bărbatul să-şi iubească femeia mai mult decât pe mama sa şi decât pe oricare altă rudă sau persoană iubită. Dragostea lui faţă de părinţii săi să se canalizeze prin intermediul femeii sale. Fireşte că, acelaşi lucru trebuie să-l facă şi femeia.
Despre importanța familiei
Pare un lucru de la sine înțeles, nu-i așa? Dar este oare așa întotdeauna?
Urmarea lui Hristos
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LV, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 633-634
„Dacă vrea cineva, să vină după Mine. Nu silesc, nu constrâng, ci las pe fiecare să fie stăpân pe voința sa. De aceea și spun: Dacă vrea cineva. Chem la bine, nu la rău și la greu; nu la pedeapsă sau osândă, ca să constrâng. Însăși natura lucrului spre care vă chem este în stare să vă atragă. Grăindu-le acestea, Hristos îi atrăgea la El și mai mult. Cel care întrebuințează sila de multe ori îndepărtează; dar cel care-l lasă pe ascultător să fie el stăpân pe el însuși, îl atrage mai mult. Cuvântul bun e mai puternic decât constrângerea. De aceea și Hristos spunea: Dacă vrea cineva. Mari sunt bunătățile pe care vi le dau, le spune Hristos. Sunt atât de mari încât voi, de buna voastră voie, veți alerga spre ele! Dacă cineva i-ar da aur, dacă i-ar oferi comori, n-ar avea nevoie să întrebuințeze sila ca să te cheme. Dacă pentru ca să te cheme la aur și la comori nu-i nevoie de silă, apoi cu mult mai mult atunci când Hristos te cheamă la bunătățile cele din ceruri. Dacă natura lucrului nu te silește să alergi după el, atunci nici nu ești vrednic să-l primești; iar dacă l-ai primit, atunci nici nu-ți dai seama bine ce-ai primit. De aceea nu ne silește Hristos, ci ne îndeamnă, având grijă de noi.”