Maica Domnului – o legătură concretă între lumea dumnezeiască și lumea creată

274035376_1841268259415613_5464727663626146132_nFecioara și Maica Domnului, are un rol esențial în Întruparea lui Hristos. Ea este „pământul” sau „materia” care va zămisli – după ce „puterea Celui Preaînalt” o va fi umbrit (Luca 1, 35) – un Nou Adam (Hristos) și o nouă creație.

Citește în continuare „Maica Domnului – o legătură concretă între lumea dumnezeiască și lumea creată”

Cum s-o cinstim noi, credincioșii, pe Maica Domnului ?

327203559_485934280419221_8408896172240874777_nMajoritatea textelor liturgice accentuează rolul hristologic care îi îngăduie Mariei posibilitatea de a acționa ca mijlocitoare între Dumnezeu și omenire. În aproape fiecare caz, ea nu Îi ia locul Fiului ca principal mijlocitor între oameni și Dumnezeu; mai degrabă, ea reprezintă, precum îngerii și sfinții, un personaj abordabil din tărâmul ceresc, care le permite credincioșilor să se apropie și mai mult de Mântuitorul Hristos.

Citește în continuare „Cum s-o cinstim noi, credincioșii, pe Maica Domnului ?”

Harul, credinţa şi faptele bune, elementele existenţial-mântuitoare

Şi în cele privitoare la credinţă există sensibile diferenţieri şi nuanţe, dat fiind faptul că Adevărul în care credem şi pe care îl mărturisim nu poate fi găsit pe mai multe căi, nu se adevereşte în mai multe persoane şi nici nu se poate deduce prin diferite concepte sau interpretări filosofice. Adevărul Bisericii şi credinţa ortodoxă reprezintă una şi aceeaşi stare de fapt, confirmând o singură finalitate, personală şi unică, în Persoana Mântuitorului Hristos. Acest lucru se găseşte negreşit conformat în cuvintele Sale testament: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”.

Citește în continuare „Harul, credinţa şi faptele bune, elementele existenţial-mântuitoare”

Dumnezeu cunoaște gândurile

untitSfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovni­cești, omilia XXXI, 4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 234

„Dacă nu ne lenevim și nu lăsăm loc gândurilor dezordonate ale răutății, ci cu voia împingem mintea și gândurile noastre către Domnul, atunci și Domnul, cu voia Sa, va veni spre noi și ne va aduna în jurul Lui. Pentru că toată plăcerea și slujirea (lui Dumnezeu) ține de gânduri. De aceea, sârguiește-te să placi Domnului, așteaptă-L mereu înlăuntrul tău, caută-L cu gândurile tale, obligă și forțează-ți voința și hotărârea să tindă pururea către El și să vezi cum vine și-Și face sălaș în tine. Cu cât îți concentrezi mintea spre căutarea Lui, cu atât mai mult El (voiește), împins de îndurarea și bunătatea Sa, să vină la tine, să-ți dea odihnă; pentru că El stă și privește către gândul, cugetele și reflexiunile tale; El vede cum Îl cauți: fie din toată inima, fie în chip trândav și nepăsător. Și dacă vede că ai zel în căutarea Lui, numaidecât Se arată și Se lasă văzut de tine, îți dă ajutorul Lui, te face victorios și te izbăvește de dușmanii tăi. Deci, văzând mai întâi că Îl cauți și că îți pui nădejdea neîncetat în El, (numaidecât) te învață și-ți dă rugăciunea cea adevărată și iubirea cea adevărată, care sunt în El, iar El Se face totul pentru tine: pătimitor, pom al vieții, mărgăritar, cunună, ziditor, agricultor, pătimitor și nepătimitor, om, Dumnezeu, vin, apă, vie, miel, mire, luptător, armă, Hristos fiind totul întru toate (I Corinteni 15, 28).”

Citește în continuare „Dumnezeu cunoaște gândurile”

EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-04

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Matei
(XII, 14-16; 22-30)

n vremea aceea, fariseii au făcut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L piardă. Iisus însă, dându-Şi seama, a plecat de acolo. Şi mulţi au venit după El şi pe toţi i-a vindecat. Dar le-a poruncit să nu-L dea în vileag, Atunci au adus la El un demonizat orb şi mut şi l-a vindecat, încât cel orb şi mut vorbea şi vedea. Iar mulţimile toate se mirau, zicând: „Oare nu este Acesta Fiul lui David?“ Fariseii însă, auzind, ziceau: „Acesta nu-i scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor“. Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, le-a zis: „Orice împărăţie care se dezbină în sinea ei se pustieşte, şi oricare cetate sau casă care se dezbină în sinea ei nu va dăinui. Şi dacă Satana îl scoate pe Satana, s’a dezbinat în sinea lui, dar atunci, cum va dăinui împărăţia lui? Şi dacă Eu îi scot pe demoni cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători. Dar dacă Eu îi scot pe demoni cu Duhul lui Dumnezeu, iată că împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi! Sau cum poate cineva să intre în casa unui om tare şi să-i răpească lucrurile, dacă mai întâi nu-l va lega pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa? Cel ce nu este cu Mine e împotriva Mea, iar cel ce nu adună cu Mine, risipeşte.

Apostolul Zilei: 2023-07-04

MARŢI
ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Ap. Romani
(XIV, 9-18)

raţilor, pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi, şi peste vii. Dar tu, de ce judeci pe fratele tău? Sau şi tu, de ce dispreţuieşti pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea Judecăţii lui Dumnezeu. Căci scris este: „Viu sunt Eu, zice Domnul. Tot genunchiul să Mi se plece şi toată limba să dea slavă lui Dumnezeu”. Deci, dar, fiecare dintre noi va da seama despre sine lui Dumnezeu. Deci să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci mai degrabă judecaţi aceasta: Să nu daţi fratelui prilej de poticnire sau de sminteală! Ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Iisus că nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gândeşte că e ceva întinat; pentru acela, întinat este. Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos! Nu lăsaţi ca bunul vostru să fie defăimat! Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt. Iar cel care slujeşte lui Hristos, în aceasta este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.