„Cred în Dumnezeu” nu înseamnă să pretind ca Dumnezeu să-mi împlinească toate cererile

cruce-mare-600x400Prin smerenie se biruiesc patimile sufletului nostru, sunt puși pe fugă demonii și, într-un chip tainic și mai presus de fire, sunt dezarmați cei care caută să ne facă rău.

Citește în continuare „„Cred în Dumnezeu” nu înseamnă să pretind ca Dumnezeu să-mi împlinească toate cererile”

Un gând care te face ca focul

Avva face parte din rândul celor mai mari as­ceți ai pustiului egiptean. Despre felul în care Sisoe îl vede pe Marele Antonie, întemeietorul monahismului, citim într-o apoftegmă destul de misterioasă: „Un frate s-a dus la avva Sisoe, pe muntele avvei Antonie, și, stând ei așa de vorbă, îl întreabă pe bătrân: «Încă nu ai ajuns la nive­lul avvei Antonie, părinte?>. Bătrânul îi zice: «Dacă aș avea măcar unul din gândurile avvei Antonie, aș deveni tot numai foc>. Totuși, cunosc pe cineva care cu trudă i-ar putea duce gândul”. 

Citește în continuare „Un gând care te face ca focul”

Specific şi expresie uzuală în lirica Sfintei Scripturi

În orice limbă sau dialect (inaccesibil sau cvasi-uzual) poezia are în esență farmecul ei, rămânând totodată o entitate stilistică greu de definit. Cu atât mai dificil este atunci când vorbim despre „poezia biblică”. Geneza ei se revendică în legătură cu tradiția literaturii ebraice. Astfel, spre deosebire de alte creaţii lirice de factură profană, acest segment al textului sacru se indentifică prin stilul concis și dens al limbii de care se foloseşte. După părerea specialiștilor bibliști, poezia Scripturii conferă o atenție distributivă, nu numai asupra con­ținutului exprimat, ci și asupra modului de exprimare.

Citește în continuare „Specific şi expresie uzuală în lirica Sfintei Scripturi”

Biserica – școala sufletului

untitSfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XI, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 141-142

„Că și pentru asta vă chemăm des la biserică, nu ca să intrați numai, ci ca să și culegeți roade de pe urma venirii aici. Dacă veniți regulat, dar nu plecați de aici cu roade, nu veți avea nici un folos, nici de venirea la biserică și nici de șederea în biserică. Dacă vedem pe copiii noștri că nu învață nimic de la învățătorii la care i-am trimis, ținem de rău pe învățători și trimitem copiii la alți învățători, ce cuvânt de apărare mai putem avea când nu ne îngrijim de virtute nici atât cât ne îngrijim de cele pământești, când totdeauna ne întoarcem de la biserică cu tăblițele goale? Și totuși aici în biserică avem învățători mai mulți și mai buni! La fiecare slujbă vă dăm ca învățători pe profeți, pe apostoli, pe patriarhi și pe toți drepții. Și nici așa nu folosiți ceva! Ci, dacă bombăniți doi sau trei psalmi, iar rugăciunile obișnuite le spuneți la întâmplare și cum se nimerește, plecați acasă socotind că asta-i de ajuns pentru mântuirea voastră. N-ați auzit pe profetul care spune, dar, mai bine spus, pe Dumnezeu, Care grăiește prin profet, că poporul acesta cu buzele Mă cin­steș­te, dar inima lor este departe de Mine (Isaia 29, 13)? Ca Dumnezeu să nu ne spună tot așa și nouă, șterge literele, dar, mai bine spus, zgârieturile, pe care diavolul le-a întipărit în sufletul tău și adu-mi mie inima ta curățită de toate grijile lumești, ca să pot înscrie pe ea cele ce vreau în toată libertatea. Acum, când mă uit în inima ta, nu văd altceva decât scrisul diavolului: jafuri, lăcomie, invidie, clevetire. De aceea când iau în mâini tăblițele sufletelor voastre, nici nu pot să le citesc, că nu găsesc pe ele cuvintele pe care duminica trecută v-am lăsat să vi le scrieți, ci altele în locul acelora, neînsemnate și urâte.”

Citește în continuare „Biserica – școala sufletului”

EVANGHELIA ZILEI: 2023-07-19

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Matei
(XIV, 35-36; XV, 1-11)

n vremea aceea, cunoscând pe Iisus, oamenii din ţinutul Ghenizaretului au trimis veste în tot ţinutul acela şi au adus la El pe toţi bolnavii. Şi-L rugau ca ei să se atingă doar de poala hainei Lui; şi câţi se atingeau, se vindecau. Atunci fariseii şi cărturarii din Ierusalim au venit la Iisus şi I-au zis: „De ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor?: că nu-şi spală mâinile când mănâncă“. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre? Că Dumnezeu a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, iar cel ce va blestema pe tatăl său ori pe mama sa să fie pedepsit cu moarte. Voi însă spuneţi: Cel ce i-ar zice tatălui său ori mamei sale: Darul cu care aş putea să te ajut I l-am dăruit lui Dumnezeu, acela poate să nu cinstească pe tatăl său ori pe mama sa. Aşadar, aţi desfiinţat porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre. Făţarnicilor, bine a profeţit despre voi Isaia, când a zis: Poporul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Şi zadarnic Mă cinsteşte învăţând porunci şi învăţături omeneşti“. Şi chemând la Sine mulţimile, le-a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi: Nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om“.

Apostolul Zilei: 2023-07-19

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Ap. I Corinteni
(VII, 12-24)

raților, dacă un frate are o femeie care nu crede și ea voiește să viețuiască cu el, să nu o lase. Și o femeie, dacă are bărbat necredincios și el binevoiește să locuiască cu ea, să nu-și lase bărbatul. Căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă, și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios. Fiindcă altfel, copiii voștri ar fi necurați, dar acum ei sunt sfinți. Dacă însă cel necredincios se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legați; căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace. Căci ce știi tu, femeie, dacă îți vei mântui bărbatul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îți vei mântui femeia? Numai că, așa cum a dat Domnul fiecăruia, așa cum l-a chemat Dumnezeu pe fiecare, astfel să umble. Și așa rânduiesc în toate Bisericile. A fost cineva chemat, fiind tăiat împrejur? Să nu se ascundă. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se taie împrejur. Tăierea împrejur nu este nimic; și netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu. Fiecare, în chemarea în care a fost chemat, în aceasta să rămână. Ai fost chemat fiind rob? Fii fără grijă. Iar de poți să fii liber, mai mult folosește-te! Căci robul, care a fost chemat în Domnul, este un liberat al Domnului. Tot așa cel chemat liber este rob al lui Hristos. Cu preț ați fost răscumpărați! Nu vă faceți robi oamenilor. Fiecare, fraților, în starea în care a fost chemat, în aceea să rămână înaintea lui Dumnezeu.