Deși nu este atât de cunoscut precum usturoiul alb, usturoiul negru devine tot mai popular în gastronomie, dar și în medicină. Se obține prin macerarea usturoiului alb, iar maturarea durează 45 de zile. Această metodă de a fermenta usturoiul este folosită din vechime, pentru a extrage din el cele mai sănătoase proprietăți, fiind reduse astfel intoleranța la digerare, dar și gustul neplăcut. Prin fermentaţie se produce melanoidin, o substanță de culoare închisă, cu proprietăți benefice pentru organism.
Zi: 21 august 2023
Stilul de viaţă, esenţial în prevenirea sindromului metabolic și a ficatului gras
Aproximativ una din patru persoane prezintă o condiție patologică de multe ori asimptomatică, caracterizată de acumularea de grăsime în ficat. Această afecțiune se numește steatoză hepatică non-alcoolică (SHNA) și constituie o tulburare de metabolism, tot așa cum este și diabetul zaharat. Fiind frecvent asimptomatică, SHNA este descoperită, de cele mai multe ori, în urma unor investigații de imagistică (ecografie abdominală, RMN, CT) efectuate din alte cauze, funcțiile ficatului nefiind afectate inițial.
Rugați-vă, fraților, Maicii lui Dumnezeu !
Rugați-vă, fraților, Maicii lui Dumnezeu, ori de câte ori vi se iscă în casă furtuna vrajbei și răutății. Ea este atotbună și în toate ajutătoare și poate aduce cum nu se poate mai bine pace în inimile oamenilor. Pacea și dragostea vin de la Unul Dumnezeu, de la unicul Izvor al său, iar Stăpâna noastră este în Dumnezeu una cu Dumnezeu și, ca Maică a lui Hristos, Domnul Păcii, se sârguiește și se roagă pentru pacea a toată lumea și, mai vârtos, pentru pacea tuturor creștinilor.
Citește în continuare „Rugați-vă, fraților, Maicii lui Dumnezeu !”
Pentru faptele milostivirii sau pentru lipsa lor, pentru asta vom fi judecați
Este nespus de însemnat lucrul pe care ni l-a descoperit Domnul cu privire la înfricoșătoarea Judecată: doar pentru faptele milostivirii sau pentru lipsa lor deplină îi va judeca El pe oameni.
„De ce eu, de ce mie… ?”
Întrebarea care apare aproape mereu – aruncată cu revoltă către Dumnezeu – este „De ce eu, de ce mie…?”.
Uimirea în fața tainelor
Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 14, în Filocalica, Ed. Deisis, pp. 180-181
„(…) Prin urmare, ajungând așa, numaidecât Dumnezeu locuiește în el și i se face toate câte vrea, sau mai degrabă mai presus de câte vrea el. Fiindcă Dumnezeu fiind tot binele, face sufletul în care locuiește plin de tot binele pe măsura cuprinderii firii noastre, pentru că Dumnezeu e de necuprins și de neîndurat pentru toată firea creată. Iar acele lucruri bune sunt cele pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit (I Corinteni 2, 9), adică la ale celui care n-a ajuns așa. Prin urmare, Dumnezeu Cel ce locuiește în el îl învață pe un asemenea om despre cele viitoare și cele prezente, nu prin cuvânt, ci prin însuși lucrul, prin experiență și realitate. Fiindcă descoperindu-i ochii minții lui, Dumnezeu îi arată câte vrea și câte îi sunt de folos, iar pe celelalte îl convinge să nu le caute nici să le cerceteze, nici să le iscodească cu curiozitate, fiindcă nici măcar cele pe care Dumnezeu i le dezvăluie și i le arată nu le poate vreodată privi fără sfială; ci, plecându-se spre adâncul bogăției și înțelepciunii și cunoștinței lui Dumnezeu (Romani 11, 33), de îndată e cuprins de amețeală și de uimire, gândindu-se la sine însuși și de ce fel de lucruri s-a învrednicit a se face văzător. Căci privind la măreția iubirii de oameni a lui Dumnezeu și ieșindu-și din sine, și socotindu-se pe sine însuși din suflet nevrednic de vederea unor asemenea lucruri, nu vrea nici să privească limpede spre ele, nici să le învețe, ci, cuprins de cutremur, de frică și respect, strigă: Cine sunt eu, Doamne, și care e casa părintelui meu, că mi-ai descoperit mie nevrednicul asemenea taine și m-ai făcut nu numai văzător al unor asemenea bunătăți ale Tale, ci și părtaș al lor în chip uimitor (paradoxal)? Așadar, unul ca acesta, ajungând mai presus de toată făptura, nu mai vrea să se întoarcă înapoi și să cerceteze cu curiozitate cele ale făpturii. Fiindcă dobândind pe Stăpânul îngerilor, nu mai suferă să cerceteze cele despre ființa și firea îngerilor care-I slujesc Lui, căci știe că nu este lucru plăcut lui Dumnezeu ca omul să cerceteze cu curiozitate cele mai presus de om; căci dacă ni s-a poruncit să nu cercetăm cu curiozitate dumnezeieștile Scripturi, cu atât mai mult nu se cuvine ca noi să cercetăm cu curiozitate cele mai presus de cele scrise.”
21 august – Sfinții Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust [ TRINITAS TV ]
EVANGHELIA ZILEI: 2023-08-21
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu |
 n vremea aceea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi S’a botezat în Iordan de către Ioan. Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel pogorându-Se peste El. Şi glas s’a făcut din ceruri: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit“. Şi îndată Duhul L-a scos în pustie. Şi a fost în pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Şi era împreună cu fiarele, şi îngerii Îi slujeau. După ce Ioan a fost întemniţat, Iisus a venit în Galileea, propovăduind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi zicând: „Plinitu-s’a vremea şi împărăţia lui Dumnezeu s’a apropiat. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“ |
Apostolul Zilei: 2023-08-21
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. II Corinteni |
 raţilor, noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău. Cunoscând deci frica de Domnul, căutăm să înduplecăm pe oameni, dar lui Dumnezeu Îi suntem binecunoscuţi şi nădăjduiesc că suntem binecunoscuţi şi în cugetele voastre. Căci nu vă spunem iarăşi cine suntem, ci vă dăm prilej de laudă pentru noi, ca să aveţi ce să spuneţi acelora care se laudă cu faţa şi nu cu inima. Căci, dacă ne-am ieşit din fire, este pentru Dumnezeu, iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi. Căci dragostea lui Hristos, ne stăpâneşte pe noi, care socotim aceasta, că dacă unul a murit pentru toţi, au murit deci toţi. Şi a murit pentru toţi, ca cei ce viază să nu mai vieze loruşi, ci Aceluia Care, pentru ei, a murit şi a înviat. |
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 