Deserturi cu ulei de scorţişoară

Uleiul de scorțișoară este obținut prin distilarea cojilor și frunzelor de scorțișoară, iar studiile vorbesc despre efectele benefice asupra organismului ale acestui tip de ulei: este antiinflamator, vermifug, antiviral, antidepresiv, antioxidant, stabilizează glicemia. Uleiul de scorți­șoară se poate folosi în prepararea unor deserturi, smoothie-uri, budinci, creme etc.

Fitoestrogenii şi capacitatea lor de a preveni boli cronice

O dietă sănătoasă, care susține o bună funcționare a organismului și o stare psihoemoțională optimă, având totodată capacitatea de a preveni boala, dar și de a o gestiona, este aceea în care plantele ocupă primul loc. Acest lucru se datorează multitudinii de molecule, mai simple sau mai complexe, care creează profilul biochimic al varietății uriașe de plante comestibile: de la ardei gras și căpșune la grâu, fasole, alune, ceai verde, cafea, sunătoare și altele.

Purtăm crucea care mântuiește sau trăim împotrivindu-ne ?

Se ridică în mod natural proble­ma: cum să ne luptăm cu boala, ce să opunem pierzării care-i amenință pe cei ce merg pe aceas­tă cale? Răspunsul decurge din esența întrebării: smerenia, ascultarea față de cel obiectiv; asculta­rea pe trepte – față de oamenii îndrăgiți, față de apropiați, față de legile lumii, față de dreptatea obiectivă, față de tot ce e bun în noi și în afara noastră, ascultarea față de Legea lui Dumnezeu și, în fine, ascultarea față de Biserică, de rânduie­lile ei, de poruncile ei, de lucrările ei de taină.

Există și alt sens al Crucii: compansiunea pentru celălalt

Avem adeseori o reprezentarea parțială despre Cruce și despre taina ei redusă la faptul de a suporta o asceză, de a ne înfrâna de la plăceri, de la tot felul de satisfacții. Există însă și alt sens al Crucii: compansiunea pentru celălalt. Cu siguranță însă nu putem face totul pentru celălalt dacă ținem la plăcerile noastre egoiste, dacă omul este legat de lăcomie, poftă de stăpânire, mândrie. Aceasta arată însă numai aspectul negativ al Crucii.

Cârtim sau ne smerim în fața crucii pe care o avem de purtat ?

Ce cruci sunt pregătite pentru cei mai mulți dintre noi? Cruci simple – nu dintr-acelea pe care le-au dus mucenicii, nu dintr-acelea pe care până la sfârșitul vieții le-au purtat nevoitorii din pustie. Viața noastră – viața tuturor oamenilor – este amar, întristare și pătimire. Și toate aceste amaruri, întristări și pătimiri ale vieții noastre lumești, sociale și familiale, alcătuiesc crucea noastră. Oare puține suferințe pricinuiesc căsnicia nereușită, alegerea neinspirată a profesiei, bolile grave, înjosirea, confiscarea averii, clevetirile care ne urmăresc? Tot răul pe care ni-l fac oamenii, gelozia conjugală – oare nu sunt acestea crucea noastră?

Superstițiile

Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a VII-a, Cap. IV, 24.1-24.5, 25.1-25.4, 26.1-26.2, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, pp. 489-490

„Pentru că oamenii superstițioși se necăjesc ușor, de aceea ei socot că tot ce le iese în cale sunt semne și pricini de nenorociri:
(…) De cântă pe seară cocoșul, pe care îl hrăniți voi,
Spuneți că acestea sunt semne rele.
De unul ca acesta își bate joc Menandru, în piesa «Supersti­țio­sul»:
O, zei preacinstiți, ce lucru bun mi s-a-ntâmplat!
Când m-am încălțat, am rupt cureaua
De la papucul drept! – Negreșit, o prostule,
Putredă era! Dar tu, un zgârciob, n-ai vrut
Să-ți cumperi una nouă!
Plăcute sunt și cele spuse de Antifon. Cineva a văzut un semn rău când scroafa lui și-a mâncat purce­lușii. Antifon, văzând că scroafa este slăbită de foame și din pricina zgârceniei celui care o hrănea, i-a zis: Bucură-te de semnul acesta, că scroafa, care-i atâta de flămândă, nu ți-a mâncat copiii!
(…) Bun a fost și răspunsul pe care l-a dat Diogene celui care se mira că a găsit un șarpe încolăcit în jurul pisălogului: Ar fi fost mai de mirare dacă ai fi văzut pisălogul încolăcit în jurul șarpelui.
Animalele necuvântătoare trebuie să alerge, să mănânce, să se lupte, să nască și să moară; acestea sunt pentru ele ceva natural și nu pot fi semne rele pentru noi.
(…) Mulți se tem și de cuvintele scrise pe case.
Diogene, când a văzut scris pe casa unui om rău cuvintele acestea: Heracle, cel ce a câștigat multe bătălii, aicea locuiește! Nici un om rău să nu intre în ea, a spus cu foarte mult umor: Dar cum va intra stăpânul casei?”

18 septembrie – Sfântul Ierarh Eumenie, episcopul Gortinei [ TRINITAS TV ]

EVANGHELIA ZILEI: 2023-09-18

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (VI, 54-56; VII, 1-8)

n vremea aceea, ieşind Iisus din corabie, de’ndată L-au recunoscut cei ce erau din ţinutul Gadarenilor. Şi străbăteau tot ţinutul acela şi s’au pornit să-I aducă bolnavii pe paturi, acolo unde auzeau că este El. Şi oriunde intra, în târguri sau în oraşe sau în sate, puneau pe cei bolnavi la răspântii şi-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El, se vindecau. Atunci s’au adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Şi văzându-i pe unii din ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; fiindcă fariseii şi toţi Iudeii, ţinând datina bătrânilor, nu mănâncă până nu-şi spală cu grijă mâinile; şi când vin din piaţă nu mănâncă până nu se spală; şi sunt şi multe altele pe care ei le-au primit ca să le păzească: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a căldărilor de aramă şi a paturilor. Şi L-au întrebat fariseii şi cărturarii: „De ce nu merg ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile necurate?“ Iar El le-a zis: „Bine a profeţit Isaia despre voi, făţarnicilor, aşa cum este scris: Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine; dar zadarnic Mă cinsteşte învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti. Că voi, lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor, spălarea urcioarelor şi a paharelor şi multe faceţi asemenea acestora“.

Apostolul Zilei: 2023-09-18

LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. Galateni (IV, 28-31; V, 1-10)

raţilor, noi suntem după Isaac, fii ai făgăduinţei. Ci, precum atunci cel ce se născuse după trup prigonea pe cel ce se născuse după Duh, tot aşa şi acum. Dar ce zice Scriptura? «Izgoneşte pe roabă şi fiul ei, căci nu va moşteni fiul roabei, împreună cu fiul celei libere». Deci, fraţilor, nu suntem copii ai roabei, ci copii ai celei libere. Staţi, deci, tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi şi nu vă prindeţi iarăşi în jugul robiei. Iată eu, Pavel, vă spun vouă: Că, de vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. Şi mărturisesc, iarăşi, oricărui om ce se taie împrejur, că el este dator să împlinească toată Legea. Cei ce voiţi să vă îndreptaţi prin Lege v-aţi îndepărtat de Hristos, aţi căzut din har; căci noi aşteptăm în Duh nădejdea dreptăţii din credinţă. Căci în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu poate ceva, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este lucrătoare prin iubire. Voi alergaţi bine. Cine v-a oprit ca să nu vă supuneţi adevărului? Înduplecarea aceasta nu este de la cel care vă cheamă. Puţin aluat dospeşte toată frământătura. Eu am încredere în voi, întru Domnul, că nimic altceva nu veţi cugeta; dar cel ce vă tulbură pe voi îşi va purta osânda, oricine ar fi el.