Cu cât cineva are viața mai cumpătată, cu atât e mai fericit !

cruceCu cât cineva are viața mai măsurată, cu atât e mai fericit, că nu se grijește de multe: de slujitori, de lucrători, de pământuri și de avuția dobitoacelor. Căci țintuindu-se de acestea ne vom îneca în greutățile legate de ele și vom învinui pe Dumnezeu. Iată cum din pofta noastră cea de voie se adapă moartea și cum rătăcim în întunericul unei vieți cu păcate, necunoscându-ne pe noi înșine.

Citește în continuare „Cu cât cineva are viața mai cumpătată, cu atât e mai fericit !”

Nu lăsați harababura să pătrundă în viața voastră

raul putere asupra noastraCe-i cu harababura asta din casa dumneavoastră? Cum v-am citit scrisoarea, am și simțit vântul cum umblă prin camere. Nu e ceea ce trebuie. Desigur, nu toate sunt în puterea dumneavoastră, dar unele sunt. De pildă, în vizite să ne manifestăm reținut, cu gândul la Domnul și cu frică de Dumnezeu, să nu vorbim în plus, să nu osândim și să nu ne facem planuri deșarte; toate acestea și multe altele sunt în puterea noastră. Iar din moment ce sunt în puterea noastră, și răspunderea pentru ele cade asupra noastră.

Citește în continuare „Nu lăsați harababura să pătrundă în viața voastră”

Sfântul Antonie cel Mare, slava cuvioșilor

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este unul dintre cei mai mari Părinţi duhovniceşti din istoria creştină. A trăit vreme de 105 ani, din care mai bine de opt decenii le-a închinat vieţuirii monahale. Şi, la peste 17 veacuri de la trecerea sa din această lume, creştinii îl cinstesc ca un mare Părinte al pustiului egiptean şi ca model de asceză unită cu rugăciunea în urmarea lui Hristos.

Citește în continuare „Sfântul Antonie cel Mare, slava cuvioșilor”

Vindecarea invidiei

untitSfântul Ciprian, Despre gelozie și invidie, XVIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 3, p. 504

„Ai multe la care să cugeți. Gândește-te la rai, în care n-a intrat Cain, fiindcă din invidie și-a ucis fratele. Gândește-te la Împărăția cerească, în care Domnul nu primește decât pe cei ce trăiesc în unire și bună înțelegere. Gândește-te că numai aceia pot fi numiți fiii lui Dumnezeu, care sunt pașnici, care adunați împreună, prin renașterea în duh și prin respectul legii divine, se fac asemenea cu Dumnezeu Tatăl și cu Hristos. Gândește-te că suntem sub ochii lui Dumnezeu, Care ne vede și ne judecă El Însuși, că prin felul nostru de viață putem ajunge să-L vedem, numai dacă El văzându-ne Se bucură de faptele noastre, dacă ne facem demni de dragostea și bunăvoința Lui, dacă pentru a fi plăcuți întotdeauna în Împărăția Lui ne facem mai înainte plăcuți în această lume.”

Citește în continuare „Vindecarea invidiei”

EVANGHELIA ZILEI: 2024-01-17

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI OPTA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Luca
(XX, 1-8)

I2n vremea aceea, în timp ce Iisus învăţa poporul în templu şi binevestea, au venit arhiereii şi cărturarii împreună cu bătrânii; şi, prinzând grai, I-au zis: „Spune-ne, cu ce putere faci tu acestea, sau cine este cel ce ţi-a dat această putere?“ Iar El, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt. Spuneţi-Mi: Botezul lui Ioan, din cer era, sau de la oameni?“ Iar ei se socoteau în sine, zicând: „Dacă noi vom zice: Din cer!, el va spune: Atunci, de ce nu i-aţi dat crezare?; iar de vom zice: De la oameni!, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este încredinţat că Ioan e profet“. Şi au răspuns că nu ştiu de unde era. Şi Iisus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea!…“.

Apostolul Zilei: 2024-01-17

MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÂNA DOUĂZECI ŞI OPTA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Ap. II Timotei
(IV, 9-22)

Fiule Timotei, silește-te să vii curând la mine, că Dimas, iubind veacul de acum, m-a lăsat și s-a dus la Tesalonic, Crescent în Galatia, Tit în Dalmația; numai Luca este cu mine. Ia-l pe Marcu și adu-l cu tine, căci îmi este de folos în slujire. Pe Tihic l-am trimis la Efes. Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp, precum și cărțile, mai ales pergamentele. Alexandru arămarul mi-a făcut multe rele; Domnul să-i răsplătească după faptele lui. Păzește-te și tu de el, căci s-a împotrivit foarte mult cuvântărilor noastre. La întâia mea apărare, nimeni nu mi-a venit în ajutor, ci toți m-au părăsit. Să nu li se țină în socoteală! Dar Domnul mi-a stat într-ajutor și m-a întărit, pentru ca, prin mine, Evanghelia să fie pe deplin vestită și s-o audă toate neamurile; iar eu am fost izbăvit din gura leului. Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău și mă va mântui în Împărăția Sa cerească. Lui fie slava în vecii vecilor. Amin! Îmbrățișează pe Priscila și pe Acvila și casa lui Onisifor. Erast a rămas în Corint; pe Trofim l-am lăsat în Milet, fiind bolnav. Silește-te să vii mai înainte de începutul iernii. Te îmbrățișează Eubul și Pudențiu și Lin și Claudia și frații toți. Domnul Iisus Hristos să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi! Amin.