Caracterul intrinsec bun al creației lui Dumnezeu este un adevăr de credință, consfințit de însuși gestul contemplativ al Creatorului. Constituie o evidență care ne descoperă maniera genuină în care este necesar să privim lucrurile din lume și lumea însăși. „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau toate bune foarte” (Facerea 1, 31) – conchide naratorul sfânt, reliefând bilanțul divin la capătul celor șase zile ale cosmogoniei biblice.
Citește în continuare „Bunătatea creației și miopia axiologică”
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 