Crearea familiei în Grădina Edenului este epicleza actului creator săvârșit de Dumnezeu-Tatăl, prin Cuvântul Său, în Duhul Sfânt, Duhul de viață dătător și desăvârșitor. Fiind Iubire, Ziditorul aduce la existență prima familie abia la finalul activității Sale creatoare, ca o încununare a operei Sale, indicând tainic faptul că toate au fost create „bune foarte” (Facerea 1, 31) tocmai pentru ca prima instituție socială a umanității să poată „funcționa” optim, să poată să se înmulțească și să stăpânească peste toate cele zămislite de Creator. Astfel, înțelegem că istoria omului începe cu familia, cu legătura tainică de iubire pe care Dumnezeu a sădit-o în om, în bărbatul și femeia care împreună alcătuiesc umanitatea completă.
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 