Forța binelui o copleșește pe cea a răului ?

Ne plângem, întemeiat sau nu, de vremurile „foarte grele” pe care le trăim, de părutele lipsuri duhovni­cești și prigoanele ighemonilor (reali sau închipuiți), de scăderile preoți­lor și ale monahilor, de oculta omniprezentă și de conspirațiile globaliste, de țarcul ideologic și însemnarea cu pecetea lui Antihrist, de câte și mai câte… Dăm vina, mai ales, pe democrația de import, pe UE și NATO, pe Occident în ansamblul său, pe multinaționale și atei, pe piața liberă (inclusiv cea a ideilor), dar și pe sistemul confesional concurențial, deschis oricărui rezultat… Rezumând, aruncăm vina pe tot ce mișcă în afara sferei noastre de buni români și ortodocși de nota 10, arătând cu degetul lumea secularizată care ne fură sufletul (deși nu crede în existența lui), însă ne umple stomacul.