„Sărbătoarea secerișului” din Vechiul Testament (Exod 23, 16) este în strânsă legătură cu „Domnul secerișului” din Noul Testament (Matei 9, 38) și cu „secerișul pământului” din Apocalipsă (14, 15). După întâlnirea și convorbirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineancă la fântâna lui Iacob, Domnul le spune Sfinților Săi ucenici și Apostoli: „Ridicați ochii voștri și priviți holdele că sunt albe, gata pentru seceriș” (Ioan 4, 35); iar văzând Domnul mulțimile și făcânu-I-se milă de ele, pentru că erau necăjite și rătăcite ca niște oi care n-au păstor, a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mult, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați, deci, pe Domnul secerișului ca să scoată lucrători la secerișul Său” (Matei 9, 36-38; Luca 10, 2). „Iar secerătorii sunt îngerii” (Matei 13, 39), din tâlcuirea pildei neghinei, adică „îngerii” – profeți, „îngerii” – apostoli și „îngerii” – Sfinți Părinți ai Bisericii.