Am pășit în noul an civil calendaristic având încă în memorie slovele rugăciunilor ce se rostesc la inaugurarea noului timp al mântuirii noastre. Biserica binecuvântează și acest soroc laic colectiv prin săvârșirea Sfintei Liturghii și a altor rânduieli speciale, la fel cum face și la momentele individuale ale vieții fiecărui om (nașterea, căsătoria, moartea etc.). Pe de altă parte, Biserica are propriul an numit bisericesc, care începe la 1 septembrie, când, la fel, înalță rugăciuni de mulțumire pentru timpul trecut și de binecuvântare a etapei care a început. În conștiința colectivă s-a pierdut însemnătatea începutului anului bisericesc din toamnă, însă este cinstit și marcat în mod special acest început de la 1 ianuarie, iar acum, printr-o rânduială specială, Biserica binecuvântează ceea ce omul, iată, consideră că trebuie să rețină în memorie și să marcheze. Acest pogorământ de binecuvântare și a anului civil calendaristic este foarte înțelept, pentru că reperele timpului, prin rugăciunea Bisericii, devin și repere ale timpului duhovnicesc sau spiritual al omului. Iar faptul că se binecuvântează începutul unui nou an civil chiar în ziua de după Odovania Crăciunului are o semnificație aparte.
Citește în continuare „Neîncetat este timpul potrivit pentru lucrarea duhovnicească”
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 