Împuținarea părinților duhovnicești, micșorarea numărului de monahi, scăderea participanților la Dumnezeiasca Liturghie, creșterea actelor de violență și proliferarea desfrâului – toate acestea sunt semne îngrijorătoare cu privire la conduita duhovnicească a unei societăți. Însă constituie acestea motive suficiente pentru a privi vremurile actuale drept unele apocaliptice? Putem considera că lumea, apropiindu-se de sfârșitul ei, trăiește la ani-lumină de viața alături de Dumnezeu sau, din contră, că până și atunci purtarea de grijă dumnezeiască va fi mai presus de tot răul pe care îl pot face demonii și cei care slujesc acestora?
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 