Omul, făptură liberă și euharistică, mai are și o a treia însușire definitorie: este o făptură socială. Este, cum îl numește Aristotel, o „viețuitoare politică” căci nu devine cu adevărat el însuși, cu adevărat uman decât trăind în cetate, adică într-o comunitate organizată social. Chiar și pustnicul se pregătește pentru viața de singurătate trăind mai întâi viața de comuniune dintr-o mănăstire. Omul este „dialogal”. Cum scrie John Macmurray: „Omul începe să existe numai în momentul în care comunică, cel puțin, cu un al doilea”.
Citește în continuare „Omul e făptură liberă, euharistică și socială”