Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 14, în Filocalica, Ed. Deisis, pp. 180-181
„(…) Prin urmare, ajungând așa, numaidecât Dumnezeu locuiește în el și i se face toate câte vrea, sau mai degrabă mai presus de câte vrea el. Fiindcă Dumnezeu fiind tot binele, face sufletul în care locuiește plin de tot binele pe măsura cuprinderii firii noastre, pentru că Dumnezeu e de necuprins și de neîndurat pentru toată firea creată. Iar acele lucruri bune sunt cele pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit (I Corinteni 2, 9), adică la ale celui care n-a ajuns așa. Prin urmare, Dumnezeu Cel ce locuiește în el îl învață pe un asemenea om despre cele viitoare și cele prezente, nu prin cuvânt, ci prin însuși lucrul, prin experiență și realitate. Fiindcă descoperindu-i ochii minții lui, Dumnezeu îi arată câte vrea și câte îi sunt de folos, iar pe celelalte îl convinge să nu le caute nici să le cerceteze, nici să le iscodească cu curiozitate, fiindcă nici măcar cele pe care Dumnezeu i le dezvăluie și i le arată nu le poate vreodată privi fără sfială; ci, plecându-se spre adâncul bogăției și înțelepciunii și cunoștinței lui Dumnezeu (Romani 11, 33), de îndată e cuprins de amețeală și de uimire, gândindu-se la sine însuși și de ce fel de lucruri s-a învrednicit a se face văzător. Căci privind la măreția iubirii de oameni a lui Dumnezeu și ieșindu-și din sine, și socotindu-se pe sine însuși din suflet nevrednic de vederea unor asemenea lucruri, nu vrea nici să privească limpede spre ele, nici să le învețe, ci, cuprins de cutremur, de frică și respect, strigă: Cine sunt eu, Doamne, și care e casa părintelui meu, că mi-ai descoperit mie nevrednicul asemenea taine și m-ai făcut nu numai văzător al unor asemenea bunătăți ale Tale, ci și părtaș al lor în chip uimitor (paradoxal)? Așadar, unul ca acesta, ajungând mai presus de toată făptura, nu mai vrea să se întoarcă înapoi și să cerceteze cu curiozitate cele ale făpturii. Fiindcă dobândind pe Stăpânul îngerilor, nu mai suferă să cerceteze cele despre ființa și firea îngerilor care-I slujesc Lui, căci știe că nu este lucru plăcut lui Dumnezeu ca omul să cerceteze cu curiozitate cele mai presus de om; căci dacă ni s-a poruncit să nu cercetăm cu curiozitate dumnezeieștile Scripturi, cu atât mai mult nu se cuvine ca noi să cercetăm cu curiozitate cele mai presus de cele scrise.”
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 