Preparate gustoase şi rapide cu napi

Napul este originar din țările bazinului Mării Mediterane şi se folosește ca aliment, medicament și furaj încă din Antichitate. Este cultivat și în România, dar pe suprafețe mici. Napii sunt foarte valoroși din punct de vedere nutrițional, deoa­rece sunt bogați în vitamine și minerale care ajută organismul să funcţioneze optim. Se pot consuma ca atare sau fierți. Au un gust dulce și sunt mai aromați decât cartofii. Se pot consuma inclusiv frunzele, care se prepară la fel ca frunzele de spanac.

Citește în continuare „Preparate gustoase şi rapide cu napi”

Alimente care previn creșterea valorilor colesterolului

Mai bine de jumătate din popula­ția adultă a țării are valori crescute ale colesterolului total și ale LDL-colesterolului. Colesterolul face parte dintr-una din cele trei categorii principale de lipide (grăsimi) din corp, numită steroli. Celelalte două categorii sunt reprezentate de gliceride (dintre care trigliceridele sunt cele mai cunoscute) și fosfolipide. Deși cel mai adesea asociem colesterolul cu probleme de sănătate, în special de natură cardiovasculară, totuși rolul său în organism este deosebit de important.

Citește în continuare „Alimente care previn creșterea valorilor colesterolului”

Duhovnicul – vindecător sufletesc

Cum Te Pregătești Pentru Spovedanie | LibertateaDe trebuință este ca duhovnicul să fie așezat cu adevărat cu fața spre Cer, către Dumnezeu, în așa măsură, încât omul care a venit la el să simtă îndată dimensiunea vieții duhovnicești. Să simtă împreună cu preotul că aici se deschide ceva cu desăvârșire nou și, în același timp, cea mai importantă latură a vieții lui.

Citește în continuare „Duhovnicul – vindecător sufletesc”

De la Nilul păcatelor la Iordanul ascezei

Șapte este cifra în jurul căreia a gravitat viața Mariei Egipteanca, sfânta pe care o prăznuim la 1 aprilie și a cărei hagiografie se citește în Postul Mare. Mai mult, în această perioadă există și o duminică închinată ei în Postul Sfintelor Paști. De ce oare Biserica acordă o mare importanță acestui tip de biografie, plasând-o la loc de cinste într-o zonă de maximă vizibilitate a perioadei liturgice a anului bisericesc? Doar pentru că a fost o prostituată pocăită? Sau este ceva mai mult decât atât?

Citește în continuare „De la Nilul păcatelor la Iordanul ascezei”

Ne lăsăm păcăliți ?

1 aprilie este ziua păcălelilor. În mod tradi­țio­nal, se fac farse – între prieteni sau la nivel public. În a doua categorie intră știrile neadevărate, gen „O farfurie zburătoare a aterizat în Bacău!” La începutul anilor 2000, de 1 aprilie, o televiziune difuza știri senzaționaliste și neadevărate, pe care le dezmințea ulterior. Din nefericire, între timp am ajuns asaltați de fake news 365/366 de zile pe an, nu doar în prima zi a lui Prier. S-ar putea spune că o mare parte din presă (ca să nu mai vorbim de ceea ce apare pe internet) a devenit o păcăleală…

Citește în continuare „Ne lăsăm păcăliți ?”

Pregătirea pentru rugăciune

untitSfântul Ioan Casian, Convorbiri, Cartea a Noua, Cap. III. 3 – V, 1, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 321-322

„Tot ce a gândit sufletul nostru înainte de ceasul rugăciunii în mod necesar ne vine în minte când ne rugăm. De aceea, cum vrem să fim găsiți când ne rugăm, așa să ne pregătim înainte de timpul rugăciunii. Când suntem în rugăciune, ne apar în minte și plutesc în fața ochilor noștri aceleași gânduri dinainte: fapte, vorbe, sentimente de mânie, tristețe, pofte sau chiar râs prostesc, care, lucru rușinos de spus, poate fi stârnit de amintirea vreunui fapt sau a vreunei vorbe de mai înainte. De aceea, înainte de rugăciune, să alungăm în grabă din adâncul inimii noastre tot ceea ce nu voim să ne vină în minte când ne rugăm. Numai așa vom putea îndeplini acel precept apostolic: Rugați-vă fără întrerupere (I Tesaloniceni 5, 17) și în tot locul ridicând mâini curate, fără ură și fără preget (I Timotei 2, 8). Niciodată nu vom putea îndeplini această poruncă dacă mintea noastră nu va fi hrănită neîntrerupt prin contemplarea lui Dumnezeu Cel Atotputernic, ferită de orice atingere cu viciile și practicând virtu­țile ca pe niște bunuri firești. Felul sufletului nostru se aseamănă destul de bine cu un fulg foarte mic sau cu o pană foarte ușoară. Acestea, dacă nu au fost distruse sau îmbibate de umezeala venită din afară, se înalță spre cer aproape natural, prin mobilitatea propriei lor substanțe, la cea mai mică suflare. Dar, dacă au fost îngreunate de vreo umezeală care le-a cuprins sau a pătruns în ele, răpindu-li-se puterea de mișcare, nu numai că nu vor mai putea zbura în văzduh, dar chiar vor coborî în adâncurile pământului, din cauza greutății pe care le-a dat-o umezeala. La fel și mintea noastră, dacă nu s-a îngreunat, stricată de umezeala poftelor vătămătoare, de vicii și de grijile lumii acesteia, se va înălța către cele de sus la cea mai ușoară suflare a meditației duhovnicești, ajutată în chip natural de puritatea sa, și, părăsind cele de jos și pământești, se va muta la cele cerești și nevăzute. De aceea suntem sfătuiți destul de limpede de îndemnurile Domnului: Vedeți să nu se îngreuneze inimile voastre în desfrânare, în beție și în grijile lumești (Luca 21, 34). Astfel, dacă voim ca rugăciunile noastre să pătrundă nu numai în ceruri, ci chiar deasupra cerurilor, să ne curățim mintea murdărită de toate viciile pământești și de gunoiul patimilor, pentru a-i reda ușurința naturală. Numai astfel rugăciunea se va înălța la Dumnezeu, fără să fie trasă înapoi de greutatea vreunui viciu. Să remarcăm totuși cauzele pe care Domnul le-a atribuit îngreunării minții. El n-a numărat printre acestea nici adulterele, nici desfrânările, nici omuciderile, nici blasfemiile, nici hoțiile, pe care toți le știu că sunt ucigătoare și vrednice de osândă, ci îmbuibarea, starea de beție și grijile sau preocupările lumești. (…) După litera Scripturii, acestea trei, dacă le săvârșim, îngreunează sufletul, îl depărtează de Dumnezeu și-l apasă către cele pământești.” Citește în continuare „Pregătirea pentru rugăciune”