Fericit sufletul smerit; îl iubește pe el Domnul.
Pe sfinții cei smeriți îi fericesc tot Cerul și pământul, și Domnul le dă slava de a fi împreună cu El: „Unde voi fi Eu, acolo va fi sluga Mea” (Ioan 12, 26). Maica Domnului e mai presus decât toți în smerenie, de aceea o fericesc pe ea toate neamurile pe pământ și îi slujesc toate puterile cerești; și pe această Maică a Sa, Domnul ne-a dat-o spre apărare și ajutor.
Cuviosul Siluan Athonitul,
Între iadul deznădejdii și iadul smereniei,
Editura Deisis, Sibiu, 2011, pag. 92
Doxologia