Să cunoașteți cât de mare este sfințenia Tainelor cu care voiți să vă împărtășiți !

potirIată, acum, cei ce voiți a vă apropia de Sfintele Taine cele înfricoșătoare, să cunoașteți, fraților, cu toată priceperea, cât de mare este sfințenia Tainelor, cu care voiți să vă împărtășiți. Că, iată, cu frică se cutremură puterile îngerești, heruvimii și serafimii și toate cetele, cu teamă se înspăimântă, înălțând duhovniceasca noastră jertfă de pe pământ, sus la ceruri. Iată pe preoți, purtând chipul îngerilor, stau înaintea Mesei acesteia înfricoșătoare, dar înaintea lor se află, de față pe Sfântul Prestol, Trupul și Sângele Fiului lui Dumnezeu. Că El de bună voie, luând trupul și sângele nostru, când S-a făcut om pe pământ, tot de bună voie a poruncit El să ne și împărtășim cu Trupul și Sângele Lui.

Citește în continuare „Să cunoașteți cât de mare este sfințenia Tainelor cu care voiți să vă împărtășiți !”

Nu simți Cerul pentru că nu-L slavoslovești pe Dumnezeu

120353194_3570055646377925_1234789328259656128_oNu simți Cerul pentru că nu-L slavoslovești pe Dumnezeu. Când omul se mișcă în spațiul doxologiei, se bucură de toate. Sunt oameni din lume care ne vor judeca pe noi, monahii. Să vedeți beduinii cât de greu o duc, și totuși Îi mulțumesc lui Dumnezeu și sunt bucuroși. Grâul nu-l curăță, ca să aleagă piatra, ci îl macină așa cum este, și pâinea lor este plină de piatră. Iar alimentele lor se vede că nu au substanțele hrănitoare necesare, calciu etc. și de aceea dinții li se strică de tot. Și vezi beduini cu câte un singur dinte, dar bucurându-se de parcă ar fi dintele de mărgăritar. Iar la noi, îi lipsește unuia un dinte și se simte complexat.

Citește în continuare „Nu simți Cerul pentru că nu-L slavoslovești pe Dumnezeu”

Să nu pierdem calea

Evanghelia Mântuitorului este mângâiere și putere pentru toată lumea, dar mai cu seamă pentru fiii Bisericii. Cuvintele Domnului în vremea lucrării Sale misionare reprezintă bogăția adevăratelor învățături pentru care se străduiesc și spre care tind a le împlini cei care se așază pe calea binecuvântării Sale. Textul Evangheliei Sfântului Matei din capitolul 10 (32-33; 37-38 și 19, 27-30) despre urmarea lui Hristos este tulburător. Domnul ne cere lepădarea de sine. Urmarea Lui înseamnă, pe de o parte, bucurie și nădejde, pe de altă parte, un mod de viețuire uneori greu de împlinit. De aceea trebuie să privim mereu către Domnul și să-I cerem ajutorul atunci când dorim să-L urmăm.

Citește în continuare „Să nu pierdem calea”

„Văzut-am Lumina cea adevărată, primit-am Duhul cel ceresc …”

În Duminica Rusaliilor am sărbătorit momentul istoric al Cincizecimii, când peste Sfinții Apostoli S-a pogorât în chipul limbilor de foc cea de-a treia Persoană a Prea­sfintei Treimi, Duhul Sfânt, iar în Lunea Rusaliilor am sărbătorit „pe Însuși Preasfântul de viață Făcătorul și întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cins­tire, de o ființă și de o slavă cu Tatăl și cu Fiul”.

Citește în continuare „„Văzut-am Lumina cea adevărată, primit-am Duhul cel ceresc …””

Desfrâul care se comite cu sufletul

untit„Zis-a Domnul: Ați auzit că s-a zis celor de demult: «Să nu săvârșești adulter!». Eu însă vă spun: Oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. Iar dacă ochiul tău cel drept te smintește pe tine, scoate-l și aruncă-l de la tine, căci mai de folos îți este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. Și, dacă mâna ta cea dreaptă te smintește, taie-o și o aruncă de la tine, căci mai de folos îți este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. S-a zis iarăși: «Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărțire». Eu însă vă spun vouă: Oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârșească adulter, iar cine va lua pe cea lăsată, adulter săvârșește.” Matei 5, 27-32 (Căile de acces ale păcatului)

Citește în continuare „Desfrâul care se comite cu sufletul”

EVANGHELIA ZILEI: 2022-06-16

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA ÎNTÂIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Evanghelia de la Matei
(V, 27-32)

is-a Domnul: aţi auzit că s’a spus celor de demult: Să nu te desfrânezi; Eu însă vă spun că oricine se uită la o femeie spre a o pofti s’a şi desfrânat cu ea în inima lui. Iar dacă ochiul tău cel drept îţi devine piatră de poticnire, scoate-l şi aruncă-l de la tine, că mai bine îţi este să piară unul din mădularele tale, iar nu tot trupul să-ţi fie aruncat în gheenă. Şi dacă mâna ta cea dreaptă îţi devine piatră de poticnire, taie-o şi arunc-o de la tine, că mai bine îţi este să piară unul din mădularele tale, iar nu tot trupul să-ţi fie aruncat în gheenă. S’a mai spus: Cel ce-şi va lăsa femeia, să-i dea carte de despărţirea. Eu însă vă spun că oricine-şi va lăsa femeia, în afara pricinii de desfrânare, o face să săvârşească adulter; iar cel ce o va lua pe cea lăsată, adulter săvârşeşte.

Apostolul Zilei: 2022-06-16

JOI
ÎN SĂPTĂMÂNA ÎNTÂIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH

Ap. Romani

(I, 28-32; II, 1-9)

raţilor, precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoştinţă, aşa şi Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine. Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de purtări rele, bârfitori, grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeţi, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, nesupuşi părinţilor, neînţelepţi, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă; aceştia, deşi au cunoscut dreapta orânduire a lui Dumnezeu, că cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu numai că fac ei acestea, ci le şi încuviinţează celor care le fac. Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, eşti fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuţi te osândeşti, căci acelaşi lucruri faci şi tu care judeci. Şi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, faţă de cei ce fac unele ca acestea. Şi socoteşti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngăduinţei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? Dar după învârtoşarea ta şi după inima ta nepocăită îţi aduni mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui: viaţă veşnică celor ce, prin stăruinţă în faptă bună, caută mărire, cinste şi nestricăciune, iar iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptăţii: mânie şi furie. Necaz şi strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârşeşte răul, al iudeului mai întâi, şi al elinului.