Acest tip de ulei conține steroli, carotenoizi (pro-vitamina A, dar numai uleiul presat la rece), vitaminele K și E, pentru reducerea colesterolului și o cardioprotecție crescută, reglarea circulației, având efecte asupra profilului lipidelor din sânge şi a metabolismului.
Citește în continuare ‘Uleiul de rapiță, un plus de sănătate’
Smântâna se formează în mod natural la suprafața laptelui nefiert prin acțiunea bacteriilor lactice. Artificial, smântâna poate fi obținută cu ajutorul unei centrifuge speciale. Smântâna are o compoziție bogată de vitamine și minerale. Conține: acid lactic, retinol (vitamina A), acid ascorbic, vitaminele D, E, K, biotonă (vitamina H), vitamine din grupa B – colină, tiamină, riboflavină, acid folic, niacină, piridoxină, cianocobalamină. Dintre macronutrienții din smântână, cea mai mare parte sunt calciu și potasiu și există, de asemenea, magneziu, fosfor, sulf, fluor, seleniu, cupru, sodiu și clor.
Citește în continuare ‘Smântâna, recomandată în ulcere, gastrită și colită intestinală’
Uneori, omul devine necredincios pentru faptul că acesta este unicul său scut împotriva propriei conștiințe. Astăzi vă prezint povestea unui preot foarte inteligent, fin și cultivat din Paris, așa cum am găsit-o la fostul Mitropolit Antonie Bloom al Londrei. Cândva personajul a fost „ateu”, adică trăia fără Dumnezeu și se considera prea elevat și inteligent pentru a-și permite să gândească despre convertirea la credință. A discutat mai apoi cu alt preot. Preotul fiind de la țară, fără cine știe ce studii deosebite, care a emigrat din Rusia, după ce l-a ascultat mult timp, i-a spus doar două lucruri: „În primul rând, Sașa, nu este chiar atât de important faptul că tu nu crezi în Dumnezeu – Lui nu I se poate întâmpla nimic de la asta, minunat însă este că Dumnezeu crede în tine”. Iar în al doilea rând, i-a zis: „Tu, Sașa, mergi acasă și gândește-te când anume ai pierdut credința, anume când ai avut nevoie ca Dumnezeu să nu existe?”
E vară și, ca de fiecare dată în ultimii ani, devenim spectatorii unui fenomen din ce în ce mai insistent, al expunerii publice a trupului. Acum nu doar pe ecrane, în presă sau pe rețelele de socializare, ci și pe stradă asistăm la cele mai neobișnuite forme de dezgolire, de tatuare – chiar și în zonele faciale! – de piercinguri mutilatoare, la care cu greu poți identifica vreo frumusețe etc. Există, în mod cert, o fascinație legată de corpul uman, care a atins limite greu de imaginat chiar și în epoca de decadență a păgânismului greco-roman. Cu siguranță, toate aceste gesturi legate de expunerea și împodobirea trupească, chiar până la paradoxul esteticii urâtului, se încadrează în ceea ce s-ar numi generic cultul trupului.
Răscumpărarea omului săvârșită de Hristos ne repune în posesia bunurilor pierdute de Adam. Esențialul, prietenia divină, ne este înapoiat prin botez, iar desăvârșirea este fructul eforturilor noastre susținute de harul dumnezeiesc. Câștigând vechea patrie în botez, creștinul prin dezlipirea de cele pământești, primește starea îngerilor, o nouă cetățenie, cea de sus.
Citește în continuare ‘„Eşti înger fraţilor tăi când faci totul pentru ei“’
În timpul Sfintei Liturghii, înainte de rostirea Crezului, diaconul sau preotul spune cuvintele: Uşile, uşile! Cu înţelepciune să luăm aminte! Iniţial, prima parte, Uşile, uşile, era un îndemn adresat ipodiaconilor pentru a închide şi păzi uşile bisericii şi a nu-i lăsa pe cei nebotezaţi să intre la Liturghia credincioşilor, partea euharistică a Sfintei Liturghii. Catehumenii sau „cei chemaţi” plecau din biserică la rostirea cuvintelor: „Cei chemaţi, ieşiţi…”.
Citește în continuare ‘Uşile, uşile ! Cu înţelepciune să luăm aminte !’
„În vremea aceea, pe când Se întorcea în cetate, Iisus a flămânzit; și, văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, și i-a zis: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Și smochinul s-a uscat îndată. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul de îndată? Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci și muntelui acestuia de veți zice: Ridică-te și aruncă-te în mare, va fi așa. Și toate câte veți cere, rugându-vă cu credință, veți primi.” Matei 21, 18–22
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Matei |
 n vremea aceea, pe când Se întorcea în cetate, Iisus a flămânzit; şi văzând un smochin lângă drum, S’a dus la el, dar în el n’a găsit nimic decât numai frunze, şi i-a zis: „Rod să nu mai porţi în veac!“ Şi îndată smochinul s’a uscat. Şi văzând aceasta, ucenicii s’au minunat, zicând: „Cum de s’a uscat smochinul dintr’o dată?“… Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s’a făcut cu smochinul, dar şi muntelui acestuia de-i veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare!, aşa va fi. Şi pe toate câte le veţi cere rugându-vă cu credinţă, le veţi primi“. |
| LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA A ZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Ap. I Corinteni (XV, 12-19) |
 raţilor, dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morţilor? Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră; ne aflăm încă şi martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit împotriva lui Dumnezeu că a înviat pe Hristos, pe Care nu L-a înviat, dacă, deci, morţii nu înviază. Căci, dacă morţii nu înviază, nici Hristos n-a înviat. Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră, sunteţi încă în păcatele voastre; şi atunci şi cei ce au adormit în Hristos, au pierit. Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii. |
♱ Oastea Creștin-Ortodoxă 
Comentarii recente